1,709 matches
-
mai rar, și brazii, molizi sau pini, nefiind un dăunător de lemn însemnat. Soiul sălbatic se găsește în România, Basarabia și Bucovina de Nord, dezvoltându-se în buchete cu punct de inserție comun, în păduri naturale de foioase și de conifere pe trunchiuri de arbori sau pe lemn mort. Apariția principală a bureților este din septembrie până în decembrie, dar ei cresc și iarna, dacă vremea nu este prea geroasă. Buretele a fost descris pentru prima dată de savantul austriac Nikolaus Joseph
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]
-
în volumul 2 al operei sale "Systema mycologicum, sistens fungorum ordines, genera et species". Buretele este denumit în popor zbârciog suplu. El este în mod predominant locuitor de sol saprofit, crescând în grupuri mici sau solitar, aparând în păduri de conifere pe lângă molizi și pini sau la marginea acestora, unde arată caracteristici de simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), dar și pe rumeguș. Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord deja din martie până la inceputul lui
Zbârciog suplu () [Corola-website/Science/335864_a_337193]
-
vinicole neglijate de ceva timp, prin tufișuri precum locuri ierboase, pe rumeguș, pe sol nisipos sau argilos, unde tinde să se dezvolte direct din el. De asemenea se ivește în găuri săpate de porci sau cârtite precum în păduri de conifere sau la marginea acestora, arătând astfel de asemenea caracteristici de simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Timpul apariției este deja din martie până la sfârșitul lui mai. "Morchella steppicola" a fost identificată ca specie proprie și descrisă de micologa ucraineană
Zbârciog de stepă () [Corola-website/Science/335873_a_337202]
-
de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea precum variațiile ei se pot găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând solitare sau în grupuri mai mici, în zonele umede ale pădurilor conifere sub molizi și mai rar în cele foioase, acolo mai ales sub fagi precum pe soluri puțin adânci, pe teren mlăștinos sau turbăros, ce se întinde deasupra unor materiale carbonate, din iulie până în noiembrie. Buretele se decolorează cu anilină încet
Vinețica focului () [Corola-website/Science/335885_a_337214]
-
Russulaceae" și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România și Basarabia oriunde în păduri de foioase, acolo în special sub mesteceni și fagi precum în cele de conifere sub pini, de la câmpie la munte, din iunie până în octombrie. Aceasta ciupercă a fost descrisă pentru prima dată de Christian Hendrik Persoon în volumul 1 al lucrării sale "Observationes mycologicae" din 1796 că "Russula roșea". Buretele a apărut în continuare
Pâinișoara oilor () [Corola-website/Science/335928_a_337257]
-
Russulaceae" și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord oriunde pe sol, izolată sau în grupuri mai mici, în păduri foioase și conifere, deseori și pe marginile lor. Buretele, care se dezvoltă din mai până în octombrie, crește în câmpie dar mai rar în munți. Buretele se decolorează cu acid sulfuric roșu de Siena, cu anilina galben de lămâie (apoi verzui, după 3 ore
Vinețică () [Corola-website/Science/335943_a_337272]
-
văl și ' = ridat). El este o ciupercă comestibilă denumit în popor ciupercă țigănească sau văloasa țiganilor. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă, crescând în grupuri sau cercuri de vrăjitoare pe soluri acide și nisipoase în păduri de conifere, mai ales sub molizi și pini, cam rar în cele foioase, în locuri însorite de la deal la munte, din (iunie) iulie până în octombrie. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ciuperca țigănească a fost inițial
Ciupercă țigănească () [Corola-website/Science/335961_a_337290]
-
popor ciuperca cerbilor, este o specie de ciuperci comestibile saprofite din încrengătura Basidiomycota, în familia Pluteaceae și de genul Pluteus. Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând solitar, câteodată fasciculat, în pădure de foioase sau conifere pe trunchiuri și ramuri în putrefacție de fag și stejar respectiv molid, câteodată și pe sol, pe mici fragmente de lemn, de la deal la munte, din aprilie până în noiembrie. Această specie a fost descrisă și redenumită deseori de diferiți micologi
Ciuperca cerbilor () [Corola-website/Science/336030_a_337359]
-
micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România și Basarabia solitară sau în grupuri mai mici, pe sol uscat și preferat calcaros, în Păduri de foioase și de păduri mixte preferat sub fagi, dar nu sub conifere, de la câmpie la munte, din iulie până în octombrie. Pentru multe decenii, această ciupercă n-a fost identificata diferită de vinețica focului respectiv declarată numai variație a ei. Ciuperca a fost descrisă pentru prima oară ca specie proprie de către micologul ceh
Vinețica nobilă () [Corola-website/Science/336016_a_337345]