1,852 matches
-
diferențiate cele 16 ce formează perechile corelative pe care le numim omorganice: surda și sonora p-b, t-d, k-g, f-v, s-z, ș-j, c-g, k-g. Potrivit fonostatisticii efectuate de Alexandra Roceric Alexandrescu „raportul dintre vocale și consoane în limba română este de 49,4% vocale și 49,47% consoane, vocalele fiind cele mai frecvente în ordinea e,a,â, urmate de u,ă, o și apoi i”. Se menționează că frecvența consoanelor surde este mai ridicată decât
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
surda și sonora p-b, t-d, k-g, f-v, s-z, ș-j, c-g, k-g. Potrivit fonostatisticii efectuate de Alexandra Roceric Alexandrescu „raportul dintre vocale și consoane în limba română este de 49,4% vocale și 49,47% consoane, vocalele fiind cele mai frecvente în ordinea e,a,â, urmate de u,ă, o și apoi i”. Se menționează că frecvența consoanelor surde este mai ridicată decât a perechilor sonore, excepție făcând perechea f-v, mai ridicată de 3
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Alexandrescu „raportul dintre vocale și consoane în limba română este de 49,4% vocale și 49,47% consoane, vocalele fiind cele mai frecvente în ordinea e,a,â, urmate de u,ă, o și apoi i”. Se menționează că frecvența consoanelor surde este mai ridicată decât a perechilor sonore, excepție făcând perechea f-v, mai ridicată de 3 ori. Această statistică explică de ce limba română are o mare sonoritate. Cum fonemul este o unitate senzorio-motorie de pronunție, la formarea lui participă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lui Seeman cuprinde psihoterapia, exercițiile logopedice și tratamentul medical. Baza o pune pe psihoterapie, și în cadrul acesteia pe reeducarea bâlbâitului. Se cere însă ca psihoterapia să fie strâns legată de exercițiile logopedice. Inițial sunt efectuate exerciții de destindere care cuprind consoanele și combinațiile de consoane. Se fac și exerciții de respirație, dar acestea nu ocupă un loc central în cadrul terapiei. Apoi urmează exercițiile de asociere. Seeman e de părere că noțiunile copilului sunt mult timp nerânduite, lipsite de coerență, deoarece capacitatea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
exercițiile logopedice și tratamentul medical. Baza o pune pe psihoterapie, și în cadrul acesteia pe reeducarea bâlbâitului. Se cere însă ca psihoterapia să fie strâns legată de exercițiile logopedice. Inițial sunt efectuate exerciții de destindere care cuprind consoanele și combinațiile de consoane. Se fac și exerciții de respirație, dar acestea nu ocupă un loc central în cadrul terapiei. Apoi urmează exercițiile de asociere. Seeman e de părere că noțiunile copilului sunt mult timp nerânduite, lipsite de coerență, deoarece capacitatea de integrare superioară se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
La alții înțelegerea este aproape în limitele normalului. La unii retardul de limbaj se menține și la vârsta de 6 ani, pe trei trepte (articulare, vocabular și construcții de ansambluri verbale). Ei au un vocabular sărac, articularea, în special a consoanelor și grupelor de consoane, incorectă, prezintă o insuficientă discriminare fonetică, dificultăți în analiza sunetelor și cuvintelor, în diferențierea lor. Aceștia nu se pot exprima corect, logic, în propoziții și fraze, greutățile apărând atât sub aspect lexical cât și fonetic și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aproape în limitele normalului. La unii retardul de limbaj se menține și la vârsta de 6 ani, pe trei trepte (articulare, vocabular și construcții de ansambluri verbale). Ei au un vocabular sărac, articularea, în special a consoanelor și grupelor de consoane, incorectă, prezintă o insuficientă discriminare fonetică, dificultăți în analiza sunetelor și cuvintelor, în diferențierea lor. Aceștia nu se pot exprima corect, logic, în propoziții și fraze, greutățile apărând atât sub aspect lexical cât și fonetic și gramatical. Toate acestea, după cum
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nici o deficiență de vorbire. Mulți cercetători încadrează non-achiziția vorbirii până la 5-6 ani tot în această categorie. Această întârziere simplă, ușoară se caracterizează prin alterări fonematice care constau în inversiuni, omisiuni, contaminări de foneme, sau reducerea grupelor consonantice la una din consoanele constitutive, astfel încât inteligibilitatea limbajului este în general păstrată, mai puțin a cuvintelor abstracte și a cuvintelor de legătură. Toate aceste aspecte deficitare urmează a fi eliminate spontan ori prin preocuparea sporită din partea familiei și a educatoarei, până la 5 ani. Această
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
contopiri) de cuvinte, înlocuiri de cuvinte sau omisiuni în interiorul lor. Se creează mari aspecte de agramatisme, greșeli de tip gramatical, care se mențin ca fenomene tipice. La debilii mintali sunt specifice omisiunile vocalice: a, e, i, o , u iar dintre consoane, se produc omisiuni sau înlocuiri ale grafemului: n, l, r, t, b-p, f-v, c-g, d-t, s-ș, z-j. Fenomen masiv este și omiterea de silabe și cuvinte, atât în plan lexic cât și grafic. De asemenea inversiunile
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
atitudinea celor din jur (ironia, compătimirea, intimidarea, bătaia, neînțelegerea, oboseala); supraîncărcarea; vorbirea în inspirație. Metodica corectării Dezvoltarea capacității pulmonare, dozând volumul de aer în funcție de lungimea sintagmei de comunicat. Se introduc în mesaj cuvinte scurte, care încep cu vocale, apoi și consoane. Se fac exerciții de numărare după o inspirație prelungă, iar în expirație se numără, se vorbește în ritm mediu. În prima etapă exercițiile sunt asociate cu logopedul, în etapa a doua le execută reflectat (singur, după model), iar în etapa
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
antecedente întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, concretizat la vârsta școlară prin deficit global în dezvoltarea și înțelegerea limbajului oral și ales în cel scris. Aceasta se manifestă sub formă articulatorie prin insuficienta discriminare fonetică cu dificultăți de pronunție a consoanelor, a grupelor de consoane și în perceperea fonemelor și a propozițiilor, cu disritmii în ceea ce privește melodica vorbirii. Sub aspectul lexicului au un vocabular activ sărac, cu dificultăți în evocarea cuvintelor, în angajarea dialogului, având un flux verbal neadecvat. În dislexia instrumentală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și dezvoltarea limbajului, concretizat la vârsta școlară prin deficit global în dezvoltarea și înțelegerea limbajului oral și ales în cel scris. Aceasta se manifestă sub formă articulatorie prin insuficienta discriminare fonetică cu dificultăți de pronunție a consoanelor, a grupelor de consoane și în perceperea fonemelor și a propozițiilor, cu disritmii în ceea ce privește melodica vorbirii. Sub aspectul lexicului au un vocabular activ sărac, cu dificultăți în evocarea cuvintelor, în angajarea dialogului, având un flux verbal neadecvat. În dislexia instrumentală percepția auditivă și vizuală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
deși dislexicul are o acuitate auditivă normală. Aici este invocată tulburarea auzului fonematic, cu rol deosebit de important, care trebuie reconsiderat printr-o metodologie anume, fiind vorba de absența maturizării acestei particularități. Iată câteva din erorile predominante în dislexie: confuzii între consoanele surde și sonore: p-b, t-d, c-g, f-v, s-z, ș-j; confuzii între consoanele labiale sonore și consoanele dentare sonore: m-n, b d, p t etc. deoarece nu percepe vibrațiile laringiene și este preocupat doar
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
trebuie reconsiderat printr-o metodologie anume, fiind vorba de absența maturizării acestei particularități. Iată câteva din erorile predominante în dislexie: confuzii între consoanele surde și sonore: p-b, t-d, c-g, f-v, s-z, ș-j; confuzii între consoanele labiale sonore și consoanele dentare sonore: m-n, b d, p t etc. deoarece nu percepe vibrațiile laringiene și este preocupat doar de mișcările articulatorii; confuzii de pronunții aleatorii, căci el citește așa cum pronunță, iar dacă avem în vedere că
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
metodologie anume, fiind vorba de absența maturizării acestei particularități. Iată câteva din erorile predominante în dislexie: confuzii între consoanele surde și sonore: p-b, t-d, c-g, f-v, s-z, ș-j; confuzii între consoanele labiale sonore și consoanele dentare sonore: m-n, b d, p t etc. deoarece nu percepe vibrațiile laringiene și este preocupat doar de mișcările articulatorii; confuzii de pronunții aleatorii, căci el citește așa cum pronunță, iar dacă avem în vedere că adesea mai are și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
didactic, reperele teoretice având rolul de a actualiza elemente considerate esențiale pentru stăpânirea logicii limbii, pentru optimizarea comunicării de specialitate (inclusiv în ciclul primar, în perioada pregramaticală și în cea gramaticală, când profesorul va aborda conținuturi de tipul: Vocale și consoane, Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere, Scrierea cuvintelor care conțin [anumiți] diftongi, respectiv vocale în hiat, Cuvinte cu înțeles asemănător, Cuvinte cu înțeles opus, Cuvinte cu aceeași formă și sens diferit, Substantivul, Adjectivul, Pronumele, Numeralul, Verbul, Subiectul, Predicatul, Atributul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-l convingă pe interlocutor vs. ritmul celui care nu are clară construcția mesajului, care-și "caută cuvintele", folosește "cuvinte de umplutură" (ăă, îî) etc. I.2. Sunetele limbii române Sistemul sunetelor limbii române cuprinde trei clase distincte: vocalele, semivocalele și consoanele, definite în opoziție sau în asociere unele cu altele; de exemplu, vocalele sunt definite în opoziție cu consoanele, în condițiile în care la rostirea primelor aerul iese liber din aparatul fonator 14, în timp ce în cazul pronunțării consoanelor, aerul întâmpină anumite
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvinte de umplutură" (ăă, îî) etc. I.2. Sunetele limbii române Sistemul sunetelor limbii române cuprinde trei clase distincte: vocalele, semivocalele și consoanele, definite în opoziție sau în asociere unele cu altele; de exemplu, vocalele sunt definite în opoziție cu consoanele, în condițiile în care la rostirea primelor aerul iese liber din aparatul fonator 14, în timp ce în cazul pronunțării consoanelor, aerul întâmpină anumite obstacole; pe de altă parte, semivocalele sunt definite în asociere cu vocalele, diferența dintre ele fiind dată de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vocalele, semivocalele și consoanele, definite în opoziție sau în asociere unele cu altele; de exemplu, vocalele sunt definite în opoziție cu consoanele, în condițiile în care la rostirea primelor aerul iese liber din aparatul fonator 14, în timp ce în cazul pronunțării consoanelor, aerul întâmpină anumite obstacole; pe de altă parte, semivocalele sunt definite în asociere cu vocalele, diferența dintre ele fiind dată de durată și de caracterul asilabic/ silabic (semivocalele sunt mai scurte decât vocalele și nu au capacitatea de a forma
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se adaugă diferențierea, după labializare (rotunjirea sau nu a buzelor), a vocalelor labiale (labializate): o, u de vocalele nelabiale (nelabializate): a, e, i, î, ă. Contextual, sunt folosite și: * vocalele implicite (de exemplu, î, i), cu rol auxiliar în pronunțarea consoanelor: cî, ci, chi etc.; * vocala scurtă i, considerată și vocală redusă în poziție finală postconsonantică sunet nesilabic, folosit la sfârșitul unei silabe, după o consoană: lupi, crezi etc. Semivocalele (i, e, o, u) sunt fie anterioare, nelabializate: e, i, fie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Contextual, sunt folosite și: * vocalele implicite (de exemplu, î, i), cu rol auxiliar în pronunțarea consoanelor: cî, ci, chi etc.; * vocala scurtă i, considerată și vocală redusă în poziție finală postconsonantică sunet nesilabic, folosit la sfârșitul unei silabe, după o consoană: lupi, crezi etc. Semivocalele (i, e, o, u) sunt fie anterioare, nelabializate: e, i, fie posterioare, labializate: o, u. Ele nu pot forma singure silabe, intrând alături de vocale în componența diftongilor și a triftongilor: tei, seară, soare, nou, a-ri-pioa-ră, tăiau
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
crezi etc. Semivocalele (i, e, o, u) sunt fie anterioare, nelabializate: e, i, fie posterioare, labializate: o, u. Ele nu pot forma singure silabe, intrând alături de vocale în componența diftongilor și a triftongilor: tei, seară, soare, nou, a-ri-pioa-ră, tăiau etc. Consoanele din limba română (b, c, d, f, g, h, j, l, m, n, p, r, s, ș, t, ț, v, z, ĉ, ĝ, k', g'), sunete la rostirea cărora aerul întâmpină anumite obstacole la ieșirea din aparatul fonator, obstacole care
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
s, ș, t, ț, v, z, ĉ, ĝ, k', g'), sunete la rostirea cărora aerul întâmpină anumite obstacole la ieșirea din aparatul fonator, obstacole care provoacă pierderea caracterului lor muzical, regulat (Toma, 2004, p. 9), pot fi clasificate 17 în: * consoane surde vs. consoane sonore (după sonoritate): p b; c g; t d; f v; ș j; s z; ĉ ĝ; k' g'; * consoana laringală h vs. consoanele velare: c g vs. consoanele palatale: k' g' vs. consoanele alveo-palatale: ș j
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ț, v, z, ĉ, ĝ, k', g'), sunete la rostirea cărora aerul întâmpină anumite obstacole la ieșirea din aparatul fonator, obstacole care provoacă pierderea caracterului lor muzical, regulat (Toma, 2004, p. 9), pot fi clasificate 17 în: * consoane surde vs. consoane sonore (după sonoritate): p b; c g; t d; f v; ș j; s z; ĉ ĝ; k' g'; * consoana laringală h vs. consoanele velare: c g vs. consoanele palatale: k' g' vs. consoanele alveo-palatale: ș j, ĉ ĝ vs.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
obstacole care provoacă pierderea caracterului lor muzical, regulat (Toma, 2004, p. 9), pot fi clasificate 17 în: * consoane surde vs. consoane sonore (după sonoritate): p b; c g; t d; f v; ș j; s z; ĉ ĝ; k' g'; * consoana laringală h vs. consoanele velare: c g vs. consoanele palatale: k' g' vs. consoanele alveo-palatale: ș j, ĉ ĝ vs. consoanele alveolare: s z, l, r, t vs. consoane dentale: t d, n vs. consoane labiodentale: f v vs. consoane
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]