15,474 matches
-
Salvați România, Grupul parlamentar AUR, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, Grupul parlamentar al minorităților naționale. ... 38. În jurisprudența sa, Curtea s-a mai confruntat cu o situație similară în care a fost sesizată pentru exercitarea controlului de constituționalitate a unor prevederi din Regulamentul Senatului de un grup parlamentar care nu figura ca făcând parte din structurile Senatului. Prin Decizia nr. 142 din 24 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 1 aprilie
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
parlamentar al Partidului Democrat, „grup a cărui organizare nu este recunoscută de Senat. Întrucât Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu este constituit regulamentar, Curtea constată că nu este legitim dreptul său de sesizare a Curții Constituționale pentru declanșarea controlului de constituționalitate“. ... 39. Din coroborarea informațiile prezentate rezultă că „Grupul parlamentar al deputaților independenți de Dreapta“ nu figurează ca făcând parte din structurile Camerei Deputaților și, prin urmare, Curtea nu poate reține în cauza de față calitatea de titular al dreptului de
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
ei să ateste includerea membrilor acestui grup parlamentar în componența nominală a organelor de conducere (Biroul permanent al Camerei Deputaților, Comitetului liderilor grupurilor parlamentare) sau de lucru (comisiile parlamentare). ... 44. În acest context, față de obiectul cererii formulate, respectiv analiza constituționalității unei hotărâri a Parlamentului prin care se constituie o comisie parlamentară, Curtea reține că modul de constituire a unui grup parlamentar nu formează obiectul controlului de constituționalitate, analiza instanței constituționale vizând numai temeiurile regulamentare pe baza cărora funcționează astfel de
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
comisiile parlamentare). ... 44. În acest context, față de obiectul cererii formulate, respectiv analiza constituționalității unei hotărâri a Parlamentului prin care se constituie o comisie parlamentară, Curtea reține că modul de constituire a unui grup parlamentar nu formează obiectul controlului de constituționalitate, analiza instanței constituționale vizând numai temeiurile regulamentare pe baza cărora funcționează astfel de structuri ale Parlamentului. Așadar, Curtea se limitează să constate că „Grupul parlamentar al deputaților independenți de Dreapta“ nu face parte din structurile Camerei Deputaților, astfel că acesta
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
cauza dedusă controlului fiind inadmisibilă. ... 45. Prin urmare, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituție și ale art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea nu a fost legal sesizată să se pronunțe asupra constituționalității Hotărârii Parlamentului României nr. 8/2022, astfel încât sesizarea de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. ... 46. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. l) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art.
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
încheierilor de sesizare, dispozițiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate. În ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, în jurisprudența sa, că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate, în caz contrar, Curtea va fi ținută de un criteriu procedural strict formal, respectiv indicarea formală de către autorul excepției a
DECIZIA nr. 498 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263903]
-
Curtea reține că problema de drept privind competența colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completurilor de judecată a mai fost supusă controlului de constituționalitate, din perspectiva acelorași critici precum cele invocate în cauza de față, instanța de control constituțional pronunțând Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1164 din 8 decembrie 2021, prin care a
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
alin. (2), precum și ale art. 120 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală. În ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea a statuat cu valoare de principiu, în jurisprudența sa, că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate, în caz contrar, Curtea va fi ținută de un criteriu procedural strict formal, respectiv indicarea formală de către autorul excepției a
DECIZIA nr. 500 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264014]
-
cale de atac eficientă și la un proces echitabil și art. 48 privind prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă identică, de exemplu, prin Decizia nr. 775 din 18 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 21 martie 2022, Decizia nr. 622 din 22 septembrie 2020, publicată
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
cereri. Dimpotrivă, art. 280 alin. (10) din Legea nr. 1/2011 este o concretizare și întărire a accesului la instanță în situația specific circumstanțiată în ipoteza acestui text de lege. ... 15. Aspectele invocate de autor în motivarea excepției excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența instanțelor judecătorești, întrucât vizează modul de interpretare și aplicare a legii în situația concretă supusă judecății. Dacă ar proceda la examinarea - potrivit cererii formulate - a modului în care instanța de judecată a interpretat în cauză reglementările menționate
DECIZIA nr. 511 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264068]
-
art. 41, cu același conținut. ... 13. Ținând seama de jurisprudența sa, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 23 alin. (1
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
privind relevanța unei excepții de neconstituționalitate, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că prima teză a art. 146 lit. d) din Constituție, privind excepția de neconstituționalitate ridicată în fața unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial, reglementează un control de constituționalitate a posteriori, concret și incident, ce presupune sine qua non existența unui litigiu pendinte, în cadrul căruia să se invoce neconstituționalitatea unor acte normative de reglementare primară care să aibă legătură cu soluționarea acestuia (a se vedea, în acest sens
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 8 iunie 2017, paragraful 21, sau Decizia nr. 713 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 19 aprilie 2018, paragraful 22). Acest control de constituționalitate este a posteriori, pentru că vizează acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. De asemenea, acesta este un control concret, pentru că pornește de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, aceasta din urmă sesizând judecătorul
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. De asemenea, acesta este un control concret, pentru că pornește de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituțional doar cu soluționarea chestiunii de constituționalitate, adică a raportului abstract de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituția. În sfârșit, acesta este un control incident, pentru că apare în cadrul unui litigiu pendinte pe rolul unei instanțe judecătorești, dar nu poate fi soluționat de aceasta
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
de neconstituționalitate ridicată și procesul pendinte. Prin urmare, Curtea a constatat că, de principiu, condiționarea sesizării sale cu o excepție de neconstituționalitate de legătura dispoziției legale criticate cu soluționarea cauzelor reprezintă un aspect esențial al acestui tip de control de constituționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 710 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 17 martie 2022, paragraful 17). ... 24. Totodată, Curtea a reținut, într-o altă cauză, că „autorul
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
principiilor de drept aplicabile. ... 29. Având în vedere că susținerile formulate de autoarea excepției vizează modul de aplicare a legii, soluționarea acesteia excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de aplicare a legii în concret la o cauză. ... 30. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, prin prisma art. 2
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
data de 11 septembrie 2018, deci anterior intrării în vigoare, în 29 decembrie 2018, a dispozițiilor art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Prin urmare, aceste dispoziții normative nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate. Prevederile legale criticate au următorul conținut normativ: – Art. 60: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. “ ... ... 18. Prevederile
DECIZIA nr. 518 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264043]
-
45 din 30 ianuarie 2018, paragraful 169). De altfel, incompatibilitatea cu orice altă funcție publică sau privată prevăzută de art. 125 alin. (3) din Constituție a constituit temeiul pronunțării unor numeroase decizii ale Curții Constituționale prin care s-a argumentat constituționalitatea instituirii pensiei de serviciu a magistraților și neconstituționalitatea eventualei suprimări a acesteia, de exemplu, Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, Decizia nr. 153 din 6 mai 2020. ... 6. Așa fiind, Avocatul Poporului
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
fost introdusă prin art. I pct. 3 din Legea nr. 24/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Soluția legislativă a fost supusă controlului de constituționalitate în cadrul controlului anterior promulgării, Curtea Constituțională pronunțându-se în sensul constituționalității acesteia. Prin Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a constatat că prevederile referitoare la abaterea disciplinară pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale și a deciziilor pronunțate
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Soluția legislativă a fost supusă controlului de constituționalitate în cadrul controlului anterior promulgării, Curtea Constituțională pronunțându-se în sensul constituționalității acesteia. Prin Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a constatat că prevederile referitoare la abaterea disciplinară pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale și a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
că „decizia de constatare a neconstituționalități face parte din ordinea juridică normativă, prin efectul acesteia prevederea neconstituțională încetându-și aplicarea pentru viitor“. Tot astfel, prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, s-a reținut că „puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta“. Curtea a mai statuat că „atât considerentele, cât și dispozitivul
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
prin lipsa reglementării, în cuprinsul legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, a răspunderii disciplinare a acestora pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. În sensul competenței sale de a interveni pentru restabilirea stării de constituționalitate în situația în care constată existența unor omisiuni legislative cu relevanță constituțională, Curtea s-a pronunțat în numeroase rânduri, de exemplu, Decizia nr. 363 din 8 iunie 2022, Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, Decizia nr. 107 din 27
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
persoanele cele mai calificate pentru a avea calitatea de expert, precum și de a fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a unor proiecte de acte normative, de documente interne ori internaționale. Astfel, legea supusă controlului de constituționalitate se axează pe rolul constituțional al judecătorilor și procurorilor, cu respectarea dispozițiilor art. 125 alin. (3) și ale art. 132 din Constituție, referitoare atât la incompatibilitățile judecătorului, cât și la incompatibilitățile care însoțesc statutul procurorului (a se vedea în acest
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
dar și toate celelalte acte normative, cu forță juridică echivalentă legii sau inferioară acesteia, care constituie ansamblul normativ, pe care trebuie să se fundamenteze actul de justiție (Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011). Astfel, prin legea supusă controlului de constituționalitate, cu respectarea art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală, legiuitorul a realizat echilibrul necesar între cele două principii constituționale ce vizează atât independența, cât și responsabilitatea judecătorilor și procurorilor. ... 29. Obligativitatea dezlegărilor date problemelor de drept prin soluționarea unui recurs
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]