4,590 matches
-
ca regat. Ambele părți au manifestat interes pentru oficializarea relațiilor consulare între cele două state; astfel de propuneri au fost asumate la 8 martie 1916, la 13 septembrie 1921 și 27 martie 1922 de personalități columbiene de a reprezenta în calitate de consuli onorifici interesele României în Columbia. O propunere asemănătoare a fost înaintată la București din partea Legației României în Mexic, prin însărcinatul cu afaceri al României, Vintilă Petală, pentru înființarea unui consulat general onorific român la Bogota, acțiune finalizată la 1 septembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
crearea unui consulat ecuadorian la București și anunță acordarea execuatur-ului pentru persoana propusă de guvernul ecuadorian în vederea reprezentării intereselor sale în România, V. A. Urechia 123. După doi ani, consulatul ecuadorian a rămas fără titular, din cauza încetării din viață a consulului. Un nou consul a fost numit în anul 1932, la București, Carol A. Jahoda, care a fost acceptat de guvernul român, cel propus fiind " o persoană onorabilă și nu avem obiecții". Colaborarea în cadrul Ligii Națiunilor și a altor organisme internaționale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ecuadorian la București și anunță acordarea execuatur-ului pentru persoana propusă de guvernul ecuadorian în vederea reprezentării intereselor sale în România, V. A. Urechia 123. După doi ani, consulatul ecuadorian a rămas fără titular, din cauza încetării din viață a consulului. Un nou consul a fost numit în anul 1932, la București, Carol A. Jahoda, care a fost acceptat de guvernul român, cel propus fiind " o persoană onorabilă și nu avem obiecții". Colaborarea în cadrul Ligii Națiunilor și a altor organisme internaționale din acele timpuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Personal din M.A.E. Celelalte ambasade menționate mai sus erau conduse de însărcinați cu afaceri a.i. de la M.A.E. sau, în unele cazuri, de la Ministerul Comerțului Exterior. În Austrialia, la Canberra, funcționa Consulatul General al României, condusă de consulul general Romulus Budura; în capitală nu funcționa încă un oficiu diplomatic, ambasadorul de la Tokio fiind acreditat și la Sidney; la Canberra, lucra și un atașat, cunoscător al limbii chineze, ca și consulul general. Potrivit datelor publicate în lucrarea intitulată Australia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Canberra, funcționa Consulatul General al României, condusă de consulul general Romulus Budura; în capitală nu funcționa încă un oficiu diplomatic, ambasadorul de la Tokio fiind acreditat și la Sidney; la Canberra, lucra și un atașat, cunoscător al limbii chineze, ca și consulul general. Potrivit datelor publicate în lucrarea intitulată Australia 127, cetățenii români stabiliți în Australia existau atunci în număr 687; în prezent, după evenimentele din decembrie 1989, în Australia trăiesc între 12.000-15.000 mai ales, în orașele Sidney și Melbourne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
1969. 30. Popescu C. Ion, "Consiliul de Securitate", în România la O.N.U., București, 2010. 31. Documente M.A.E., publicate în volumele intitulate ,,Politica externă a României'' din 13 martie 1973. 32. Arhiva M.A.E., Problema 75, Consuli onorifici, vol. 8, pag. 60. 33. Revista "Politica externă", nr.53. 34. John Awad, Baalbek in History, Baalbek, Lebanon, 1994. 35. Rona Randall and Frederick Muller, Jordan and the HolyLand, Londra, 1968. 36. Courrier International, nr. 1154, din 13-19, dec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
29 ianuarie 1969. 54 C. Ion Popescu, "Consiliul de Securitate", in România la O.N.U., București, 2010, pp. 438-448. 55 Wikipedia din 9 martie 2013. 56 Ion Gaidau, Wikipedia, 10 martie 2013. 57 Arhiva M.A.E., Problema 75, Consuli onorifici, vol. 8, p. 60. 58 Revista "Politica externă" nr. 53. 59 MECMA. 60 John Awad, Baalbek in History, Baalbek, Lebanon, 1994, VI. 61 Nicolae Iordache, "Iordania", in Reprezentanțele diplomatice ale României, Editura Politică, București, 1973. 62 Rona Randall and
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
am făcut o adevărată pasiune, în special după lectura romanului Roșu și Negru. În introducerea romanului am descoperit, din biografia scriitorului francez, că Stendhal a fost de profesie diplomat și a deținut în jur de treizeci de ani funcția de consul la Trieste și Civitavecchia în Italia. Descoperirea mi-a hrănit imaginația până ce, într-o bună zi, mi-am zis că aș dori să-i urmez exemplul. Cu alte cuvinte, să devin, precum modelul ales, diplomat și scriitor. Însă distanța dintre
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Istanbul, fiica lui Vasile și Agatoniki Bibescu, viceconsulul României în acest oraș. În fiecare iarnă venea în România cîte trei luni, pînă în anul 1936. La școală era colegă cu Dinu și Dan Giurescu, cu Paul și Dan Negulescu, fii consulului general, cu Andrei Caranfil etc. Face Facultatea de Stomatologie în limba turcă, între anii 1950-1955. Nu are voie să practice meseria în Turcia și pleacă în Franța la 14 septembrie 1956. Părinții săi și o mulțime de diplomați români refuză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Soția lui era o mare pianistă. Au plecat la Paris și acolo au dispărut în 1956. C.S La New York, ați cunoscut români? G.B O mulțime. Și pe Vișoianu, care s-a însurat cu fosta soție a lui Negulescu, consulul general de la Istanbul. Băiatul lui Negulescu, Paul, noi îi spuneam Cucu, a rămas medic în SUA. C.S Spuneți-mi, ce vă leagă de România? G.B Poate pentru că am cunoscut România cînd eram copil Sinaia, Predeal, Cîmpulung, Galați, Sulina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și cavalerie, la 3 iulie 1797, căpitanul Bucovinei a putut face față unui atac generalizat al insurgenților polonezi, ba chiar a fost în stare să-i înfrângă, alungându-i peste graniță, în Moldova 206. Ca urmare a intervenției energice a consulului Timoni la Iași, pe lângă domnul Alexandru Callimachi, dar și a internunțiului austriac la Înalta Poartă, revoluționarii polonezi conduși de Denisko au fost nevoiți să se retragă din Moldova în Țara Românească și apoi în interiorul Imperiului otoman 207. Pe măsură ce pericolul care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
numai tătarii nomazi și câțiva turci; când porturile nu vedeau nici un pavilion străin, nici o navă comercială străină; când Polonia era dominată de spiritul sistemului feudal apăsător pentru industrie; când activa Rusie ca și cum nu exista pentru aceste țări; când comerțul, navigația, consulii, influența puterilor străine și alte mii de noi situații în jurul Mării negre și în aceste țări erau nume necunoscute. K. Aceste țări stăpânesc un mal al celor două mari fluvii comerciale, Nistrul și Dunărea și anume din punctul unde le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
țar, 15 T Tabără, Mandi, 105 Tahir, Aga, 54 Teodor, Pompiliu, 37, 83, 205, 210 Teodora, soția lui Balșa, 15 Thalinger, Franz Augustin, 108, 151 Thucidide, 27 Thugut, Johann Amadeus Francis de Paula, 50,-53, 58 Timmermann, Heiner, 205 Timoni, consul, 266, 268 Tofan, G., 236 Touchard, Jean, 37, 63, 86, 161, 171, 211, 213, 217, 218-220, 225 Traian, împărat, 13 Tupilat, Gheorghe, 152 Tupilat, Tudorachi, 152 Turckheim, consilier aulic, 135 Turcul, 259 Turcul, Tadeus von, 277, 278 Turczynski, Emanuel, 44
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
navei ori reprezentanții acestora au luat măsurile necesare în vederea conformării cu prevederile corespunzătoare ale convențiilor aplicabile. (4) În cazul în care autoritatea competența a luat măsura reținerii navei, aceasta va informa imediat, prin notă scrisă, administrația statului de pavilion și consulul sau, în absența acestuia, următorul reprezentant diplomatic al statului de pavilion despre toate circumstanțele în care a fost emisă notă de reținere a navei. Acolo unde este necesar va fi informată și societatea de clasificare responsabilă de eliberarea certificatelor statutare
ORDONANTA nr. 38 din 30 ianuarie 2000 (*republicată*) privind implementarea standardelor internaţionale pentru siguranţa navelor, prevenirea poluarii şi asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţa la bordul navelor maritime sub pavilion străin care utilizează porturile sau instalaţiile româneşti din largul marii, care operează pe sau deasupra platoului continental românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126802_a_128131]
-
autoritățile statului interesat. ... 3. Înainte de a autoriza intrarea în teritoriul său pentru unul dintre motivele enumerate în paragraful precedent, orice stat membru va putea pretinde o dovadă satisfăcătoare, inclusiv un act scris, din partea marinarului, armatorului sau agentului interesat, sau a consulului interesat, asupra intenției marinarului și a faptului că el este în măsură să-și pună în aplicare proiectul. Statul membru va putea de asemenea să limiteze durată șederii marinarului la o perioadă considerată rezonabilă în raport cu scopul șederii. 4. Prezentul articol
CONVENŢIE nr. 108 din 13 mai 1958 privind actele naţionale de identitate pentru personalul navigant*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127394_a_128723]
-
Capitolul 1 Definiții Articolul 1 În prezența Convenție: 1. Prin termenul de "consulat" se înțelege consulat general, consulat, viceconsulat și agenție consulară. 2. Prin termenul de "consul" se înțelege consul general, viceconsul și agent consular, care sînt conducători ai consulatelor. 3. Prin termenul de "persoane oficiale ale consulatului" se înțelege acele persoane care nu au rang consular și nu sînt conducători de consulate, precum și persoanele care exercită
CONVENŢIE CONSULARĂ din 8 noiembrie 1962 între Republica Populara Română şi Republica Populara Federativă Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127414_a_128743]
-
Capitolul 1 Definiții Articolul 1 În prezența Convenție: 1. Prin termenul de "consulat" se înțelege consulat general, consulat, viceconsulat și agenție consulară. 2. Prin termenul de "consul" se înțelege consul general, viceconsul și agent consular, care sînt conducători ai consulatelor. 3. Prin termenul de "persoane oficiale ale consulatului" se înțelege acele persoane care nu au rang consular și nu sînt conducători de consulate, precum și persoanele care exercită funcții consulare în cadrul
CONVENŢIE CONSULARĂ din 8 noiembrie 1962 între Republica Populara Română şi Republica Populara Federativă Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127414_a_128743]
-
de consulate, precum și persoanele care exercită funcții consulare în cadrul consulatului. 4. Prin termenul de "colaboratori ai consulatului" se înțelege persoanele care îndeplinesc funcții tehnico-administrative în cadrul consulatelor, precum și personalul de serviciu al consulatelor. 5. Prin termenul de "personalul consulatului" se înțelege consulii, persoanelor oficiale ale consulatelor și colaboratorii consulatelor. 6. Prin termenul de "cetățean" se înțelege atît persoanele fizice cat și persoanele juridice. Capitolul 2 Înființarea consulatelor și intrarea în funcție a consulilor Articolul 2 1. Fiecare Parte Contractanta are dreptul că
CONVENŢIE CONSULARĂ din 8 noiembrie 1962 între Republica Populara Română şi Republica Populara Federativă Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127414_a_128743]
-
consulatelor. 5. Prin termenul de "personalul consulatului" se înțelege consulii, persoanelor oficiale ale consulatelor și colaboratorii consulatelor. 6. Prin termenul de "cetățean" se înțelege atît persoanele fizice cat și persoanele juridice. Capitolul 2 Înființarea consulatelor și intrarea în funcție a consulilor Articolul 2 1. Fiecare Parte Contractanta are dreptul că, în conformitate cu prezența Convenție, să înființeze consulate pe teritoriul celeilalte Părți Contractante. 2. Înființarea consulatelor, sediul lor și circumscripțiile consulare, vor fi stabilite printr-o înțelegere între Părțile Contractante, în fiecare caz
CONVENŢIE CONSULARĂ din 8 noiembrie 1962 între Republica Populara Română şi Republica Populara Federativă Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127414_a_128743]
-
consulare, vor fi stabilite printr-o înțelegere între Părțile Contractante, în fiecare caz în parte. Articolul 3 1. Consulatele pot fi încadrate cu numărul necesar de persoane. Datele personale și funcțiile acestora vor fi comunicate organelor statului de reședință. 2. Consulii și persoanele oficiale ale Consulatelor trebuie să fie cetățeni ai statului trimițător. Ei nu au dreptul să facă comerț sau să exercite vreo profesiune pe teritoriul statului de reședință. 3. Părțile Contractante nu vor trimite și nu vor primi consuli
CONVENŢIE CONSULARĂ din 8 noiembrie 1962 între Republica Populara Română şi Republica Populara Federativă Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127414_a_128743]
-
Consulii și persoanele oficiale ale Consulatelor trebuie să fie cetățeni ai statului trimițător. Ei nu au dreptul să facă comerț sau să exercite vreo profesiune pe teritoriul statului de reședință. 3. Părțile Contractante nu vor trimite și nu vor primi consuli onorifici. Articolul 4 Înaintea numirii consulului, statul trimițător va cere pe cale diplomatică acordul stat cu privire la persoana acestuia. Articolul 5 1. Consulii își vor putea începe activitatea după ce vor prezenta statului de reședință patenta consulară și după eliberarea de către acesta a
CONVENŢIE CONSULARĂ din 8 noiembrie 1962 între Republica Populara Română şi Republica Populara Federativă Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127414_a_128743]
-
trebuie să fie cetățeni ai statului trimițător. Ei nu au dreptul să facă comerț sau să exercite vreo profesiune pe teritoriul statului de reședință. 3. Părțile Contractante nu vor trimite și nu vor primi consuli onorifici. Articolul 4 Înaintea numirii consulului, statul trimițător va cere pe cale diplomatică acordul stat cu privire la persoana acestuia. Articolul 5 1. Consulii își vor putea începe activitatea după ce vor prezenta statului de reședință patenta consulară și după eliberarea de către acesta a execvaturului. Patenta consulară va cuprinde numele
CONVENŢIE CONSULARĂ din 8 noiembrie 1962 între Republica Populara Română şi Republica Populara Federativă Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127414_a_128743]
-
să exercite vreo profesiune pe teritoriul statului de reședință. 3. Părțile Contractante nu vor trimite și nu vor primi consuli onorifici. Articolul 4 Înaintea numirii consulului, statul trimițător va cere pe cale diplomatică acordul stat cu privire la persoana acestuia. Articolul 5 1. Consulii își vor putea începe activitatea după ce vor prezenta statului de reședință patenta consulară și după eliberarea de către acesta a execvaturului. Patenta consulară va cuprinde numele și prenumele consulului, rangul sau consular, localitatea de reședință și circumscripția să consulară. 2. Statul
CONVENŢIE CONSULARĂ din 8 noiembrie 1962 între Republica Populara Română şi Republica Populara Federativă Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127414_a_128743]
-
va cere pe cale diplomatică acordul stat cu privire la persoana acestuia. Articolul 5 1. Consulii își vor putea începe activitatea după ce vor prezenta statului de reședință patenta consulară și după eliberarea de către acesta a execvaturului. Patenta consulară va cuprinde numele și prenumele consulului, rangul sau consular, localitatea de reședință și circumscripția să consulară. 2. Statul de reședință poate acorda consulului o autorizație temporară pentru îndeplinirea activității sale oficiale pînă la obținerea execvaturului. 3. După eliberarea execvaturului sau a autorizației prevăzută la punctul 2
CONVENŢIE CONSULARĂ din 8 noiembrie 1962 între Republica Populara Română şi Republica Populara Federativă Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127414_a_128743]
-
activitatea după ce vor prezenta statului de reședință patenta consulară și după eliberarea de către acesta a execvaturului. Patenta consulară va cuprinde numele și prenumele consulului, rangul sau consular, localitatea de reședință și circumscripția să consulară. 2. Statul de reședință poate acorda consulului o autorizație temporară pentru îndeplinirea activității sale oficiale pînă la obținerea execvaturului. 3. După eliberarea execvaturului sau a autorizației prevăzută la punctul 2, organele statului de reședință vor lua toate măsurile pentru a asigura consulului posibilitatea de a-și exercita
CONVENŢIE CONSULARĂ din 8 noiembrie 1962 între Republica Populara Română şi Republica Populara Federativă Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127414_a_128743]