1,915 matches
-
ales în cea românească, și-a primit pedeapsa rușinoasă și pe merit, opiniile față de el, de cariera și de „tumultul” social pe care le-a prilejuit sunt încă simplificate, au un iz de partizanat nedemn de o calmă și obiectivă contemplare a istoriei, a propriei noastre istorii. Unii îl ridică în slăvi ca „patriot” și „constructor”, alții, cei mai numeroși, îl transformă într-un fel de căpcăun, de „Dracula” al politicii moderne, uitându-l pe Dej și complicii săi, cei cu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
În spatele lui,/ Soare cu căldura;/ În ambii umerei/ Doi luceferei;/ Jur-prejur de poale/ Cerul plin de stele,/ Toate văzdurele”. Enumerația aglutinantă compune un tablou uranian total. Repetiția verbului predicativ are menirea de a spulbera orice îndoială asupra celor ce urmează, contemplarea peisajului astral adus pe pământ și, mai mult, pe un pământean, fiind accentuată de sentimentul că sferele sacre au devenit accesibile prin puterea flăcăului. Cercetătoarea Silvia Ciubotaru face trimitere în acest context la cultul mithraic, la cel al zeiței Isis
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de Sus încă mai dă semne. De bunăvoință sau de fotogenie stradală - eficientă eugenie fără dictatură sau cremă. Eșantioane de mesaje ne întâmpină la tot pasul. Putem alege între mirare și minunare, coincidență și strategie, disonanță și armonie, ignorare sau contemplare. Paranoicul țintește fixația, văzătorul își fixează o țintă. Fotograful fotografiază. Dan Mititelu - 12 V 2012
Adio si la gar? by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83653_a_84978]
-
Comentatorii văd în creația poetului altfel de poezie, o meditație profundă, inconfundabilă. Sufletul său parcă s-a împrospătat. Este vorba despre o poezie directă, cu subiecte care i le oferă ceea ce se cheamă din afară, dar care sensibilizează, cheamă la contemplare, dar simți și autocenzura care dă valoare, ritm și un cântec specific versului pus în carte, deși întâlnim un impersonal, ca în Sunt peșteri: Amintindu-și peisajul satului natal, Voiculescu scrie în «Amurgul» : Ca în Amurg pe lac, peisajul să
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
și subliniază comentariile literare, facerea lumii sau minunile lui Iisus Hristos, ci o poezie naivă la prima vedere dar cu priză sentimentală în lumea celor care citesc și simt religios. Nu-i o poezie mistică ci una de cunoaștere și contemplare. Acum îngerii lui Voiculescu nu-i sondează propria credință, ci neliniștea lui, interpretările : În Îngerul din odaie, idealul poate fi văzut, dar nu și atins. Miracolul și misterul pot fi împreună, cu cititorul dar și cu interpretul, poetul : Mi-ntinsese
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
-i paleta vorbelor în toate, G. Călinescu are elogii nu numai pentru peisaj și coloristica lui, ci mai cu seamă referințe pozitive despre ființele ascetice, despre ortodoxia poetului ... “Îngerii săi sunt prelungiri ale lumii fenomenale, ieșiți poate dintr-o lungă contemplare a zăpezilor...Fără să caute culoarea, peisajul d-lui Voiculescu devine colorat prin chipul în care e văzut. E ceva aici din arta icoanei pe sticlă ardelenești, la care petele de culoare sunt materia... Sunt în opera d-lui Voiculescu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
ce nu poate fi neglijată: "putem sesiza două direcții ale imaginarului care traversează opera. Una se referă la Narcis, dar nu este acel Narcis care se contemplă, îndrăgindu-se de propriul chip, ci, așa cum arăta Julia Kristeva, este vorba de contemplarea Celuilalt din oglindă, care se îndepărtează. A doua direcție, care în nenumărate moduri explicitează opera eminesciană, este mitul orfic. Ceea ce Marcel Raymond observa prin Charles Baudelaire, adică imposibilitatea imitării naturii și "încarnarea propriului eu" al acesteia, începuse în romantism, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Voltaire, l'esprit de son age19, să-și cinstească perii albi. El își va găsi mângăierea în suvenirele tinerețelor lui, în conștiința datoriei împlinite, în dragostea copiilor ce-i vor perpetua ființa și cu deosebire în impresiunele ce nasc din contemplarea marelor spectacole ale naturei, care ne fac să uităm neajunsurile unei vieți trecătoare față cu misterioasa vecinicie. Acolo este marele izvor de mângăiere, numai trebuie să știe omul ceti în cartea naturei și să-i înțeleagă cuvântul. Așadar, iubite cetitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ne entuziasmam văzând încetul cu încetul natura înviind pe pânzele noastre sub forma unui răsărit de soare, unui colț de pădure etc., etc. Iar înspre sară, când nu se mai putea lucra, ședeam fiecare pe scaun pentru o oară în contemplarea tablourilor noastre, și de erau figuri ni se păreau că stăm de vorbă cu dânsele, de erau vederi de țară, aveam iluzia că respirăm aerul câmpului și ne scăldam în razele soarelui. Petreceam ca niște școlari zburdalnici în atmosfera caldă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
natură, pentru creație artistică, pentru creație în genere. Această mișcare a constituit încă o modalitate de depășire a limitelor școlii tradiționale, în special a celei herbartiene, pentru care chiar ,,interesul estetic" se provoca prin simpla receptare a reprezentărilor și prin contemplarea lucrurilor. Mișcarea pentru educația artistică atrăgea atenția asupra unei dimensiuni umane neglijate de școala și pedagogia secolului al XIX-lea: viața afectivă și a unui gen de creație proprie omului, cu o deosebită forță educativă arta, sub toate formele ei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
înrudită cu concepția marilor reformatori ai educației Dewey, Montessori, Claparède, Decroly. Într-adevăr, există în teoria pedagogică a lui R. Steiner o serie de idei întîlnite și în educația nouă: școala axată pe copil; locul important acordat creației artistice și contemplării naturii (îndeosebi în grădiniță); absența notelor și a repetenției; înlocuirea notelor cu un raport asupra activității fiecărui elev; importanța egală acordată activităților cognitive, artistice, tehnice și practice pentru formarea personalității elevilor etc. Spre deosebire de "școlile noi", cea creată de Steiner se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mai semene cu cărțile tale, iar tu ai rămas acolo, încremenit în proiect, în textul care ți-a ieșit odată. Încerci să scrii, dar nu mai apar cuvintele. Cuvintele fug de tine și tu refuzi să te trezești din lenea contemplării. Privești relaxat și detașat eforturile altora de a se rostui, de a se înșuruba. Te amuzi, dar te simți exclus. Îți rămân doar copiii ăștia, ce vin de dincolo de blocuri, ca tu, care nu mai ai legătură cu lumea, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
activ și precipitat. Zicala „Fuse și se duse“ face pereche bună cu alta: „Să nu te legi la cap dacă nu te doare“. Nu-i tocmai simplu să mergi câțiva kilometri fără să știi ce cauți. Mersul în zigzag și contemplarea unor case sub un tensionat simțământ de așteptare te amuțesc. Totuși, am făcut și drumul înapoi, spre locul de unde plecasem. Intrasem, cum se spune, la ambiție. M-am adresat unui domn care tocmai ieșea dintr-o clădire veche și impunătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
între două planete. Iar dacă între Malraux și Sartre există o punte, aici conflictul uman și artistic e și mai dramatic, pentru că niciodată unul nu va păși spre celălalt, rămânând fiecare de o parte și de alta a prăpastiei, în contemplare. Dar vine o clipă - unică, probabil - de grație, de scântei, de soare, când nimic din ceea ce-i opune nu mai contează, când tot ce-i literatură dispare odată cu vanitățile, religiile și antipatiile. Toți trei vor semna o cerere adresată președintelui
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Îmi notam perle din înțelepciunea omenirii, pe care le găseam din abundență în lecturile mele („Taina exis tenței umane nu constă în a trăi, ci în a ști pentru ce să trăiești“ - Frații Karamazov ; „Adam și Eva : El creat pentru contemplare și curaj - ea pentru huzur și grație ispititoare“ sau „Să renunț la servitutea pe care o constituie atracția feminină“ - Camus, Caiete ; „Ori cîte definiții se pot da artei, ea e totuși, în ultimă analiză, expresia unei reacții specifice la problemele
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
un domn destul de în vârstă, pensionar. S-a uitat la tablourile mele îndelung, a poposit la fiecare uitându-se atent și cu o reală plăcere. S-a oprit în fața tabloului cu titlul „Jucătorii de șah”, și după câteva minute de contemplare, a venit la mine care stăteam într-un colț al sălii și mi-a spus că vrea să cumpere acest tablou. Problema era că dânsul nu avea bani, dar în schimb îmi oferea două albume de artă, foarte groase, unul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
sărăcia individuală și colectivă a iezuiților nu este un capăt de drum pentru propria lor desăvârșire, ci mai degrabă începutul unui drum care duce spre celălalt, o alteritate care îmbrățișează aproapele în Dumnezeu. Mistica ignațiană nu sfârșește așadar într-o contemplare extatică în fața Sfintei Treimi, ci în convertirea voinței proprii în slujire. Reflecția, rugăciunea și spiritul misionar rodesc aici indisociabil. Prin această confluență de două ori surprinzătoare (fervoarea rugăciunii care nu exclude raționalitatea la rece, extazul mistic care în loc să-l rupă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
noastră mai multă reverență decât atunci când ne folosim de capacitățile înțelegerii. 4. A patra. Dat fiind că pentru exercițiile următoare se iau patru săptămâni, ca să corespundă celor patru părți în care se împart exercițiile, după cum urmează: prima este cercetarea și contemplarea păcatelor; a doua este viața lui Cristos, Domnul nostru, până în ziua de Florii 2, inclusiv; a treia, Pătimirea lui Cristos, Domnul nostru; a patra, Învierea și Înălțarea, la care se adaugă trei moduri de rugăciune -, să nu se înțeleagă că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
numești pe Dumnezeu, Domnul nostru, aduce cu sine mai multă închinare și reverență, decât a vrea să numești un lucru creat; de aceea, le este mai îngăduit celor desăvârșiți să jure pe creatură decât celor nedesăvârșiți; pentru că cei desăvârșiți, prin contemplarea stăruitoare și luminarea minții, chibzuiesc, meditează și contemplă mai mult că Dumnezeu, Domnul nostru, este în fiecare creatură, după esența, prezența și puterea proprii ei, și astfel, jurând pe creatură, sunt mai potriviți și mai dispuși să aducă închinare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să cer de la Dumnezeu, Domnul nostru, harul ca toate intențiile, faptele și lucrările mele să fie orânduite numai și numai întru slujirea și lauda Maiestății Sale dumnezeiești. 47. Prima introducere este compunerea locului 1; aici trebuie luat aminte că, în contemplarea sau meditarea celor vizibile, ca de pildă contemplarea lui Cristos, Domnul nostru, care este vizibil, compunerea va fi să văd cu văzul imaginației locul fizic în care se află lucrul pe care vreau să-l contemplu. Spun loc fizic, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
toate intențiile, faptele și lucrările mele să fie orânduite numai și numai întru slujirea și lauda Maiestății Sale dumnezeiești. 47. Prima introducere este compunerea locului 1; aici trebuie luat aminte că, în contemplarea sau meditarea celor vizibile, ca de pildă contemplarea lui Cristos, Domnul nostru, care este vizibil, compunerea va fi să văd cu văzul imaginației locul fizic în care se află lucrul pe care vreau să-l contemplu. Spun loc fizic, ca de pildă un templu sau un munte unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
A patra notă. Cercetarea particulară să se facă pentru a înlătura lipsurile și neglijențele privitoare la exerciții și adăugiri; și, la fel, în săptămâna a doua, a treia și a patra. SĂPTĂMÂNA A DOUA 91. CHEMAREA REGELUI VREMELNIC AJUTĂ LA CONTEMPLAREA VIEȚII REGELUI VEȘNIC. Rugăciunea pregătitoare să fie aceeași ca de obicei 1. Prima introducere este compunerea vizuală a locului, care aici va fi să văd cu văzul imaginației sinagogi, orașe și cetăți în care predica Cristos, Domnul nostru. A doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
neorânduită, să cerem în dialoguri (chiar dacă ar fi împotriva trupului), ca Domnul să ne aleagă pentru sărăcia materială; și să vrem, să cerem și să implorăm numai ceea ce este spre slujirea și lauda bunătății Sale dumnezeiești. 158. ZIUA A CINCEA. Contemplarea plecării lui Cristos, Domnul nostru, de la Nazaret la apa Iordanului, și a botezului Său2. 159. Prima notă. Această contemplație se va face o dată la miezul nopții și încă o dată dimineața; se vor face două reluări ale acesteia la ceasul liturghiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ceasul liturghiei și al vesperelor, iar înainte de cină se va face exercițiul cu cele cinci simțuri; fiecare dintre cele cinci exerciții va începe cu obișnuita rugăciune pregătitoare și cu cele trei introduceri, după cum s-a spus despre toate acestea la contemplarea Întrupării și a Nașterii; se va încheia cu cele trei dialoguri ale celor trei perechi sau potrivit notei care urmează șmeditației asupraț perechilor. 160. A doua notă. După prânz și după cină se va face cercetarea particulară asupra lipsurilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
care urmează șmeditației asupraț perechilor. 160. A doua notă. După prânz și după cină se va face cercetarea particulară asupra lipsurilor și neglijențelor cu privire la exercițiile și adăugirile acestei zile1, și la fel în cele ce urmează. 161. ZIUA A ȘASEA. Contemplarea lui Cristos, Domnul nostru, de la scena Iordanului până la cea a deșertului inclusiv, păstrându-se în toate aceeași formă ca în ziua a cincea 2. ZIUA A ȘAPTEA. Cum Sfântul Andrei și alții L-au urmat pe Cristos, Domnul nostru (nr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]