2,327 matches
-
departe de a epuiza problematica investigării mediului organizațional. 4. Designul contextual privind cercetarea caracteristicilor mediului organizațional Aplicarea analizei SWOT ca metodă de cercetare în managementul specific educație fizică și sport poate fi realizată dacă va fi luat în considerare designul contextual propus de noi ca model al cercetării curente. Așa după cum am mai afirmat, aplicarea analizei SWOT ca metodă de cercetare științifică poate fi realizată numai în corelație cu metoda anchetei pe bază de chestionar și este indisolubil legată de auditul
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
curente. Așa după cum am mai afirmat, aplicarea analizei SWOT ca metodă de cercetare științifică poate fi realizată numai în corelație cu metoda anchetei pe bază de chestionar și este indisolubil legată de auditul de management. Înainte de a prezenta structura designului contextual propus de noi pentru cercetarea mediului organizațional și stabilirea direcțiilor strategice de acțiune considerăm necesară precizarea semnificației unor termeni specifici utilizați in aplicarea metodei: •problemă = chestiune care intră în sfera preocupărilor, considerată importantă și care se pretează la evaluare; •punct
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
se delimitează în oportunități și amenințări, având următoarele semnificații: -impactul - gradul de influență pozitivă sau negativă asupra organizației, a problemei identificate în mediul extern; - probabilitatea de manifestare - semnifică gradul posibilității ca aceasta să se producă cu influențe asupra organizației. Designul contextual propus de noi pentru cercetarea mediului organizațional și identificarea direcțiilor strategice de acțiune presupune parcurgerea unui număr de șapte etape. Prima etapă este reprezentată de analiza componentelor mediului intern și extern organizațional care se pot constitui în probleme cu semnificație
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
evaluare a legăturii de atașament, a capacității de autoreglare de calitatea jocului și a limbajului, toate acestea vor fi evaluate în contextul cultural și social al familiei, ceea ce va permite o mai bună analiză a interacțiunii diferitelor procese psihice. Evaluarea contextuală complexă propusă de Chiccheti și Wagner va spori calitatea programului de intervenție, prin îmbunătățirea capacității sale de sensibilitate a diagnosticului față de unicitatea subiectului evaluat. Un astfel de diagnostic multi contextual, mai dinamic în analiza interacțiunii componentelor sporește șansele prognostice ale
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
o mai bună analiză a interacțiunii diferitelor procese psihice. Evaluarea contextuală complexă propusă de Chiccheti și Wagner va spori calitatea programului de intervenție, prin îmbunătățirea capacității sale de sensibilitate a diagnosticului față de unicitatea subiectului evaluat. Un astfel de diagnostic multi contextual, mai dinamic în analiza interacțiunii componentelor sporește șansele prognostice ale însuși programului de intervenție mai ales dacă el este suplimentat în cazul familiilor cu nivel socioeconomic scăzut cu măsuri de sprijin material social. Acest complex cu caracter diagnostic și de
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
Viața prin ce se definește? Cum se realizează? Care este contextul determinării limitelor sale? Are limite? Sensul vieții este definit pentru fiecare individ în parte, însă ceea ce determină caracterul individului este tocmai cultura, dobândită fie în urma experienței, fie în urma lecturii. Contextual, ambele elemente nu se exclud, ci se întrepătrund, determinând cristalizarea conceptului de „sens“, de „sens al vieții”. Conștientizarea acestui proces determină individul să respecte o serie de reguli, cu un scop clar - acela de a defini „omul”, sau conștientizarea de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a Încetat niciodată să spere În viitorul victorios. Versul patriotic al poetului exprimă sincera iubire de țară În numele mărețului ideal național. Suferința sa cuprinde un spațiu de devotement și pentru ținutul său natal, Basarabia. Poezia erotica a poetului basarabean În contextual teribilei drame ale Întemnițării este caracterizată de criticul Mihai Cimpoi ca o “Opera recuperatoare, febrilă ce transformă duritațile și asprimile În gingășii și frăgezimi, fulgerul În rouă, negurile În zăpezi, gândurile Însângerate În gânduri Înfirorate și Înmiresmate.” Poetul nu a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
că poezia lui Cezar Ivănescu este și va fi în continuare citită, în timp ce a altor colegi de generație, nu. Este tot mai limpede că succesul vedetelor din socialismul real nu se prelungește în epoca democratică, întrucât era unul circumstanțial și contextual; și că, în schimb, cota lui Cezar Ivănescu rămâne neatinsă de ruptura revoluționară de sistem și de fluctuațiile inerente, pentru că ea s-a datorat strict poeziei și valorii acesteia." Daniel Cristea-Enache "Poezia lui Cezar Ivănescu este un lung, labirintic, violent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
distincție este chemată să se estompeze. Încă de la începutul anilor 1980, lingvistica textuală a extins observația faptelor cotextuale de textură și de structură la cea a intenționalității (axa producerii) și a accesibilității (axa receptării-interpretării) textului, adică o evaluare a pertinenței contextuale. 3.2. O pragmatică textuală? Propoziția și combinațiile de propoziții în fraza complexă constituie unitatea maximală a analizei lingvistice clasice. Pragmatica transfrastică reduce de asemenea textualitatea la "înlănțuiri de două enunțuri și de două replici dialogice" (Stati 1990: 12). Este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
referentului nu se schimbă. Relațiile semantice de coreferință sînt numite anaforice în măsura în care interpretarea unui semnificant depinde de un altul, prezent în cotextul stîng (anaforă propriu-zisă) sau în cotextul drept (cataforă)1, fără a exclude cazul referentului prezent în situație (referință contextuală sau deictic-situațională, numită exoforică). Pronumele el, de exemplu, este interpretabil ca o reluare a referentului introdus anterior printr-o expresie autonomă: nu printr-un nume propriu, ci printr-un grup nominal cu articol hotărît sau nehotărît. Reluarea printr-o sintagmă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
constrânse să contribuie la îndeplinirea unor sarcini asupra cărora au căzut de acord că trebuie îndeplinite. Trăsăturile celei de "a treia culturi" sunt: * deschiderea fiind capabilă să absoarbe noi elemente pe care ulterior le dezvoltă; * expansivitatea putându-și lărgi granițele contextuale, fiind în stare să includă noi situații de comunicare individuale, organizaționale, instituționale sau mediatice; * sensibilitate la provocări răspunzând la noile solicitări provenite din ajustările și reajustările continue, necesare pentru alinierea percepțiilor și așteptărilor participanților (atât ale unora cu privire la alții, cât
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
15.8%)............................28% Niciuna dintre cele de mai sus ..................(8.1%).....................4% Altele ...........................(5.1%)..........................................9% Comentariu: În România preocuparea pentru formare privind sensibilizarea față de diversitate este cu 12% mai scăzută decât în Italia; dar îngrijorător este faptul că în contextual integrării europene formarea intercultură nu preocupă managementul firmelor din România decât la un nivel cu 50% mai scăzut decât în Italia. 2 c. Cultura organizațională Da .................................(47.5%)...................................67% Nu.................................(8.7%).....................................3,5% Alegeți toate opțiunile care se aplică
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
responsabilitatea socială. • Drepturile și obligațiile general aplicabile ale angajaților și angajatorului Ex: Angajatul are dreptul la salarizare pentru munca depusă (Codul muncii) .Angajatorul are dreptul să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu. • Drepturile și obligațiile specifice, contextuale ale angajaților și angajatorului Ex: Toți angajații care au devenit tați au dreptul la minim 5 zile, maxim 15 zile de concediu paternal în primele 8 săptămâni după nașterea copilului. • Relațiile angajaților cu superiorii (manageri generali, supervizori )sau cu subordonații
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
diferite, la care se adaugă faptul că fac parte din generații diferite, doi sociologi (Zoltan Rostaș și Mihai Dinu Gheorghiu) și doi politologi (Sorin Bocancea și Daniel Șandru) reușesc, prin textele lor (ce abordează, de asemenea, subiecte diferite, dar plasate contextual în perioada regimului comunist) să creioneze o imagine de ansamblu cu privire la raporturile pe care intelectualii și, implicit, variatele zone în care aceștia activau le-au avut atât cu aparatul de partid, cât și cu aparatul ideologic instrumentat de sistemul opresiv
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
lui Marino opțiunea pentru valorile ideologiei liberale este "temperată" de o bună doză de conservatorism, cel puțin din perspectiva necesității de a se raporta la o tradiție ideatică. Odată identificat punctul de plecare, ideologul Marino se înscrie pe traseul conturării contextuale, prin trimitere la direcția pe care ar putea-o avea societatea românească actuală, a principiilor liberalismului neopașoptist. Constatând că "ideologia românească, atât cât a fost, s-a născut sub semnul iluminismului și liberalismului"40, cărturarul deplânge ceea ce s-a întâmplat
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Democracy in Latin America, New York: Oxford University Press, 131-61. Lubbers, M., (2001), Exclusionistic Electorates: Extreme Right-Wing Voting in Western Europe, Nijmegen: Katholieke Universiteit Nijmegen. Lubbers, M., P. Scheepers și J. Billiet, (2000), "Multilevel Modeling of Vlaams Blok Voting: Individual and Contextual Characteristics of the Vlaams Blok Vote", în Acta Politica 35(4): 363-98. Lucardie, P., (2010), "Tussen establishment en extremisme: Populistische partijen in Nederland en Vlaanderen", în Res Publica 52(2): 149-72. Luengo D., N. L. și M. G. Ponce Z., (1996
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
unei situații de criză a unui copil aflat în dificultate. "Toate acțiunile umane sunt regizate social, derulându-se după modele socialmente sintetizate și sancționate. Ajutorarea indivizilor și grupurilor aflate în dificultate se supune și ea aceleiași normativități comunitare, aceleiași condiționări contextuale în privința stabilirii beneficiarului, a conținutului și a manierelor de intervenție. Acesta este motivul pentru care, într-o organizare academică a teoriei asistențiale, analiza contextuală este o componentă de primă importanță" (Bocancea, 2003, p. 112). Sigur, contextual vorbind, pachetul de legi
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Ajutorarea indivizilor și grupurilor aflate în dificultate se supune și ea aceleiași normativități comunitare, aceleiași condiționări contextuale în privința stabilirii beneficiarului, a conținutului și a manierelor de intervenție. Acesta este motivul pentru care, într-o organizare academică a teoriei asistențiale, analiza contextuală este o componentă de primă importanță" (Bocancea, 2003, p. 112). Sigur, contextual vorbind, pachetul de legi emis cu privire la protecția copilului a stabilizat mult de tot întregul sistem. Însă, din punct de vedere ierarhic, am dori ca în DGASPC asistența socială
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
normativități comunitare, aceleiași condiționări contextuale în privința stabilirii beneficiarului, a conținutului și a manierelor de intervenție. Acesta este motivul pentru care, într-o organizare academică a teoriei asistențiale, analiza contextuală este o componentă de primă importanță" (Bocancea, 2003, p. 112). Sigur, contextual vorbind, pachetul de legi emis cu privire la protecția copilului a stabilizat mult de tot întregul sistem. Însă, din punct de vedere ierarhic, am dori ca în DGASPC asistența socială să primeze și apoi pe locul doi să se afle aspectul juridic
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Bauman, Z., Globalizarea și efectele ei sociale, Editura Antet, București, 2005. Belu, D., Caracterul social al rugăciunii domnești, în "Studii teologice", an III, nr. 9-10, 1951. Blackburn, S., Dicționar de filosofie (Oxford) Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. Bocancea, C., "Dimensiunea contextuală a asistenței sociale", în Neamțu, G. (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Bonțeanu, T., "Dezbaterile Convenției privind viitorul Europei cu privire la religie și la menționarea rădăcinilor creștine ale Europei în textul Tratatului instituind o Constituție pentru Europa. Opinii
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
lui Raymond Aron a "spectatorului angajat") îmi voi relua, la invitația lui Ovidiu Mihăiuc, vechea mea rubrică de comentarii civice, începută în "Opinia studențească" postcomunistă a lui Daniel Condurache, mânat de aceeași de neclintit iluzie că echilibrul și explicația nuanțată, contextuală sunt necesare, că opinia noastră contează totuși chiar într-o lume dominată de simulacre, de ipocrizie, de lăcomie și false valori. Voi da seamă, deci, din timp în timp, despre tot ce înseamnă, pentru mine, prezentul în toate articulațiile sale
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
accepțiunea etologică (caracterul universal al gestului), accepțiunea psihologică (caracterul personalizat al gestului), accepțiunea socială (caracterul dobândit al gestului), accepțiunea culturală (caracterul local al gestului), accepțiunea artistică (caracterul estetic al gestului), accepțiunea pedagogică (caracterul educativ al gestului), accepțiunea semiotică (caracterul relațional, contextual al gestului). În capitolul consacrat valorizării gestului în comunicarea didactică, autoarea prezintă o tipologie specifică fundamentată pe funcțiile gestului: emblemele (gesturi care substituie comunicarea didactică), ilustratorii (gesturi care însoțesc comunicarea didactică și au rolul de a descrie termenii), reglatorii (gesturi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
umeri, trunchi, brațe, mâini, picioare). Interferența dintre structurile lucrării este asigurată de perspectiva semiotică asupra discursului didactic și a situațiilor de comunicare, a semiozei didactice. Din punct de vedere semiotic, scrie autoarea, discursul didactic reprezintă un set de semne citite contextual. Un gest-semn al profesorului își declină semnificația prin intrarea lui într-o rețea de semne anterioare sau coprezente. Legăturile sintactice constituie premise ale descifrării sensurilor, iar semioza didactică desemnează procesul de comunicare didactică în calitate de practică semnificantă. Gestul este actor principal
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sensul că semnificația acestuia depinde de cultura societății; * accepțiunea artistică ilustrează caracterul estetic al gestului în toată splendoarea și naturalețea sa; * accepțiunea pedagogică prezintă caracterul educativ al gestului, care facilitează înțelegerea unităților de învățare; * accepțiunea semiotică relevă caracterul relațional și contextual al gestului. Analiza gestului sub coloratura unor accepțiuni diferite vizează îndreptarea către o definiție integratoare: semioza gestualității comunicative, care să cuprindă: gestul înnăscut, dobândit, personalizat, universal, cultural, estetic, educativ și contextual. Situația semiotică" (de semnificare) și ,,situația de comunicare gestuală
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unităților de învățare; * accepțiunea semiotică relevă caracterul relațional și contextual al gestului. Analiza gestului sub coloratura unor accepțiuni diferite vizează îndreptarea către o definiție integratoare: semioza gestualității comunicative, care să cuprindă: gestul înnăscut, dobândit, personalizat, universal, cultural, estetic, educativ și contextual. Situația semiotică" (de semnificare) și ,,situația de comunicare gestuală" (de transfer a conținutului semnificativ) alcătuiesc semioza gestualității comunicative. Am considerat semioza didactică (capitolul 2) o structură semnificantă de semne lingvistice și nonlingvistice, care facilitează învățarea și presupune atât capacitatea de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]