2,136 matches
-
ideilor, deplina sa maturitate expresivă fiind reperabilă în poemul Luceafărul (1883), o sinteză a creației eminesciene. Aici poetulalbatros își desface aripile în toată magnifica lor amplitudine. Metafora revelatorie a capodoperei este tocmai decolarea - desprinderea mântuitoare a geniului (Hyperion) de labila contingență întrupată de pământeana Cătălina. Dubla valență angelodemonică, ființa nemuritoare a Luceafărului blând o determină pe frumoasa fată visătoare de aștri să renunțe la acea relație imposibilă. Resemnată, își recunoaște propria fatalitate biologică de muritoare și acceptă curtea pe care i-
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
doi gânditori - poeți, Nietzsche și Hölderlin, pătrunsă de tot focul propriilor vieți), ci și în înțelepciunea Cezarului, unul din protagoniștii poemului Împărat și proletar: pentru acesta nu există decât legea morală lăuntrică ce exclude furia răzbunătoare și egalitaristă, pragmatismul și contingența. Deturnarea retorică a planului semantic, premeditată de autor, a generat confuzia de apartenență a celor două conștiințe, cea empirică, a proletarului, și cea transcendentă, a Cezarului, în care trebuie să recunoaștem sensibilitatea formelor intuitive și gândirea etică a poetului, precum și
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
în cădere după o coregrafie complicată. Sonorul a fost tăiat, iar din explozie sau din schimbul de focuri a rămas numai acest balet. Ce ochi îl înregistrează? Există dincolo de teroare un spectacol inefabil, aproape blând, adresat privirii estetului, în afara oricăror contingențe, o emoție care nu reține decât armonia? Cred că regizoarea surprinde o infrarealitate, o ruptură de nivel pe care lupta o creează mereu, exact ca ochiul de calm absolut din mijlocul tornadei. Puterea de penetrare emoțională a acestor scene ale
Cele ce mor și cele ce dor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6457_a_7782]
-
tinde să confirme o atare ipoteză, în frunte cu ciclurile Herța, Cîntece simple, Provincie ș.cl. „Antipeisajul” sau „antipastelul” au sens doar prin raportare la noțiunile „tradiționale” de peisaj sau pastel. Iar combinația de insolitare imagistică radicală, senzorialitate frustă, dinamism iconoclast, contingență existențială și recuzită naturist-campestră, tradiție biblică și „livrescă” profund asimilate, rigoare formală clasicizantă etc. indică o modernizare a tradiției, dar și o asumare a ei prin ruptură, ca referință obsedantă sau ca umbră, în orice caz ca prezență. Oricît de
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
în anii aceia, nobila armă aparținea deja trecutului. O carte agreabilă și instructivă, în galop de cai prin ani (vreo 60 de ani dintre 2 bălani) de Constantin Ottescu, ne oferă o puzderie de informații asupra domeniului hipic și a contingențelor lui cu istoria contemporană. Atracția autorului pentru călărie s-a declarat de timpuriu. La vîrsta de 6 ani, vizita regimentul de cavalerie din Constanța și făcea primul tur de manej. Mai apoi la țară, la familia unor prieteni, i se
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]
-
poate sfidările unui inactual, își disimulează abstragerea salvatoare din prezent: "Omul metafizic e viclean, zicea Ioanide, îți râde, se face că te ascultă, trece pe stradă uitându-se în dreapta și în stânga, în fond e absent. Se preface ca să scape de contingențe". În categoria metafizicilor Ioanide se pune pe el însuși alături de Suflețel, Hagienuș și Gonzalv Ionescu. De cealaltă parte, a pragmaticilor, îi situează pe Gulimănescu, Smărăndache, legionarul Gavrilcea și pe Tudorel. Dar "Pomponescu ce fel de om e?", întreabă Gaittany, cel
Sfidările unui inactual by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9706_a_11031]
-
mari proporții muzicale, constituind o frescă cuprinzătoare. Remarcăm în această lucrare dispunerea concertantă a jocului instrumental, abundent în formule violonistice autentice. Marțian Negrea (1893- 1973), prin Cvartetul de coarde în mi bemol major op.17 (1949), ilustrează tipologia neoromantică de contingență folclorică. Amprenta subiectivului asupra formei muzicale tradiționale este determinată aici de motivarea romantică a mesajului artistic și de cromatica limbajului armonic. Fără nici o intenție abstractizantă, muzica cvartetului comunică simplu, direct și armonios esențe pure, românești, în starea lor intimă.
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
trainică, dar lipsită de elanuri sentimentale, Elena Drăgănescu își sublimează refulările în pasiunea pentru muzică. Perfecțiunea clasică și impersonală a fizicului, coroborate ținutei reci și distante, ba chiar și numele dau Elenei aerul unui personaj mitic, plutind nealterat deasupra impurităților contingenței. Elena e muza care inspiră un fel de exaltare mistică celor din anturajul ei, mai cu seamă bărbaților. Drăgănescu, soțul ei, care o iubește cu timiditate stângace, ca pe "o divinitate inviolabilă", se mulțumește cu privilegiul de a fi acceptat
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
că nu dispune de mult timp, iar jazz-ul este terenul fertil al grăbiților, al neastâmpăraților, al celor ce parcă vânează mai mult decât au nevoie pentru consumul zilnic. Dar jazz-ul pe care-l practica Richard Oschanitzky avea suficiente contingențe cu avangarda muzicală europeană, astfel încât să fie îndestulat cu conotațiile muzicii savante. Clustere, organizări modale non-octaviante ori scări hiper-cromatice în câmpul structurilor spațiale; ritmuri non-retrogradabile, pulsații în regim aksaak, durate serializate ori scriituri intens polifonice și eterofonice în ordinea alcătuirilor
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
la Moroeni - Dâmbovița pe la 1900. Au avut o droaie de copii, nouă la număr, alcătuind o mare familie de intelectuali și de creatori, minuțios descrisă de memorialist. Să ne oprim la câțiva dintre membrii ei mai importanți, care au avut contingențe cu literatura și în genere cu științele umansite. Fratele mai mare, Nicolae, deși matematician, era un asiduu cititor de reviste și de poezie, ca și confratele său de breaslă Miron Nicolescu, viitorul președinte al Academiei Române. Era prieten cu Ion Barbu
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
filozofie, Petru Creția s-a concentrat, în afară de exegeza gîndirii grecești (stoicii, Plotin, Lucian din Samosata) mai ales asupra eticii (Obiectul eticii, 1975, republicat în volumul Epos și logos, 1981; 50 de gîn-duri despre bine și rău în sfera moralității, parțial Contingența în cadrul unei analitici a modalităților, ambele în Epos și logos; Luminile și umbrele sufletului, 1995). Moralitatea se definește, după Creția, într-o primă instanță, ca autotranscendere, ca transcendere a interesului individual orientată spre omenire, spre întregul univers uman. În această
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
tranșant necesității: ,,...Libertatea nu se poate defini ca atare decît afirmînd că pentru ea necesarul și imposibilul nu există... Libertății îi este posibil tot ce este dat libertății și nimic din ea nu poate fi afirmat ca necesar fără contradicție" (Contingența în cadrul unei analitici a modalităților, 1981). Cercetarea contingenței în cadrul categoriilor modale (posibilul, necesarul, existentul) culmina la P. Creția, cu noțiunea posibilului contingent (,,ceea ce nu există încă, dar ar putea fie să ajungă să existe, fie să nu ajungă să existe
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
atare decît afirmînd că pentru ea necesarul și imposibilul nu există... Libertății îi este posibil tot ce este dat libertății și nimic din ea nu poate fi afirmat ca necesar fără contradicție" (Contingența în cadrul unei analitici a modalităților, 1981). Cercetarea contingenței în cadrul categoriilor modale (posibilul, necesarul, existentul) culmina la P. Creția, cu noțiunea posibilului contingent (,,ceea ce nu există încă, dar ar putea fie să ajungă să existe, fie să nu ajungă să existe"), iar cercetarea posibilului contingent debușa în problema libertății
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
natură și implicit nimic din cea ce este natură în om". În același sens spunea Creția că ,,legea etică nu este o lege a cauzelor, ci o lege a scopurilor și nu are nimic de-a face cu legile naturale" (Contingența...). Această despărțire radicală dintre etic și ,,cea ce este natură în om", de inspirație kantiană (Kant afirma, după cum se știe, că legea morală nu are nimic de-a face cu ,,înclinațiile" și, implicit, cu trebuințele omului), nu se poate susține
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
ca subiectivism; dar totodată să nu fie doar o schemă perfectă și originală - neatacabilă. Să conțină realitatea trăită - însă în stare de transcendență, ștergînd urmele a tot ce poate fi neinteresant. Dualitate (de neîmpăcat!?): O imensă sete și necesitate de contingență pe de altă parte, dorința puternică de cercetare a unor "structuri" obiective (matematice,cristale etc.). Voi reuși să înțeleg sau să creez o sinteză? Cercetare de structuri (quasi-speculativă cu sublimarea contingenței) sau artă a contingenței) găsindu-și structura pe care
Anatol Vieru - însemnări inedite () [Corola-journal/Imaginative/14753_a_16078]
-
Dualitate (de neîmpăcat!?): O imensă sete și necesitate de contingență pe de altă parte, dorința puternică de cercetare a unor "structuri" obiective (matematice,cristale etc.). Voi reuși să înțeleg sau să creez o sinteză? Cercetare de structuri (quasi-speculativă cu sublimarea contingenței) sau artă a contingenței) găsindu-și structura pe care să se depună, să se îmbrace)? Sau poate altceva ce nu știu încă, dar de care am absolută nevoie. Chinuitoare e nehotărîrea! Sentimentul gratuității e ucigător. * Necesitatea de a găsi o
Anatol Vieru - însemnări inedite () [Corola-journal/Imaginative/14753_a_16078]
-
imensă sete și necesitate de contingență pe de altă parte, dorința puternică de cercetare a unor "structuri" obiective (matematice,cristale etc.). Voi reuși să înțeleg sau să creez o sinteză? Cercetare de structuri (quasi-speculativă cu sublimarea contingenței) sau artă a contingenței) găsindu-și structura pe care să se depună, să se îmbrace)? Sau poate altceva ce nu știu încă, dar de care am absolută nevoie. Chinuitoare e nehotărîrea! Sentimentul gratuității e ucigător. * Necesitatea de a găsi o expresie (poate limitată) dar
Anatol Vieru - însemnări inedite () [Corola-journal/Imaginative/14753_a_16078]
-
de droguri pe malul stâng al Prutului. Reprezentarea identității naționale în conștiința basarabenilor - arată ValentinaTăzlăuanu - "a avut de la început un caracter oarecum abstract, literar sau focloric. în orice caz, o imagine proiectată în trecut, paseistă și patetică, aproape fără nici o contingență cu realitatea sau cu realitățile. Conștiința clară a unei apartenențe naționale și, implicit, culturale, care ar fi stimulat și favorizat orientarea rapidă spre niște reforme radicale, a fost apoi eclipsată adesea (sau chiar substituită) de ceea ce Nietzsche numea "dansuri idolatre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16602_a_17927]
-
cu ce se întâmplă în jur se înmulțesc, privirea în afară își lărgește raza de cuprindere și către alte ființe, către familie, către lumea socială, „uitucul” făcându-ne martorii unei vieți cu ale cărei desfășurări eu unul am găsit câteva contingențe. Și eu, de pildă, mam bucurat la culme de cea mai lungă vacanță școlară posibilă, în primăvara, vara și toamna lui 1944, datorată cursului pe care îl luase războiul, și eu am citit cu nesaț „Universul copiilor”, revista scoasă de
Pretinsul uituc by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3959_a_5284]
-
virilă a tânărului amant. Când acesta reia partida îl va obliga pe Andrew să poarte bijuteriile soției, devirilizare simbolică și compensatorie. Ca și în piesele lui Harold Pinter, personajele pierd referințele sociale, scena pe care evoluează se desprinde de orice contingență, devine una "metafizică". Cât de bine rimează acest univers cu cel dramatic al lui Harold Pinter din Caretaker (1960) sau Homecoming (1965)! Însă piesa lui Pinter care se apropie cel mai mult de cea a lui Shaffer este Betrayal (1978
Romancierul și actorul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6935_a_8260]
-
marteleze moștenirea empiriștilor, cu pretențiile lor pozitiviste, strict bazate pe observație, pentru că însuși faptul observației face ca observarea faptului să eșueze. Iarăși, concepțiile materialiste și-ar găsi justificarea în concatenări statistice, dacă nu am ști, deja, că o sumă de contingențe nu s-ar traduce printr-o lege statistică globală. În plus, dacă experiența poate respinge ipoteza (K. R. Popper), ea nu o poate confirma o dată pentru totdeauna. Judecăți noi, pornind de la experiențe noi, pot infirma ipoteza. Capitolele dedicate, rând pe
Modernitatea, cu suprarealiști și științe by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3442_a_4767]
-
încă și mai profunde, un Yannis Kavafis, strămoș cert al poetului, fiind semnalat ca dregător în Moldova epocii fanariote, mai exact la jumătatea secolului al XVIII-lea. Dacă adăugăm la toate acestea și substanța oriental-balcanică a creației sale, cu atâtea contingențe în opera unor Ion Barbu, Panait Istrati sau Mateiu Caragiale, înțelegem mai bine acest interes justificat al publicului român pentru straniul poet grec din Alexandria. Ediția de față, intitulată Alfabetul poetic, este, în realitate, alcătuită din mai multe ediții suprapuse
Kavafis plurilingv by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4120_a_5445]
-
public/ privat de imaginarul eminescian și, reciproc, cum modelează reprezentările sociale gata constituite ale acestei opoziții creația poetului reprezintă (...) principala cale către o regândire a operei eminesciene." Evitând sociologismul vulgar, Caius Dobrescu demontează mai întâi imaginea meteorică a geniului sustras contingențelor istorice, arătând ecourile spiritului vienez în opera lui Eminescu, precum și convergențele acestuia cu principalele orientări literar-filosofice din epocă (romantismul Biedermeier, naturalismul, estetismul, darwinismul, vitalismul nietzschean ș.a.). Nu numai că opera eminesciană nu iese prejudiciată dintr-o asemenea confruntare, dar ea
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
Articolul 1 1. Pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 1995 pentru produsele agricole menționate în anexa nr. I, se deschid contingențe tarifare de import, la nivelul de taxe vamale corespunzător regimului de acces minim/curent, prevăzut în Lista LXIX-România din cadrul Protocolului Tarifar de la Marrakech. 2. Admiterea la import a mărfurilor în cadrul acestui regim, se va face numai în baza Certificatului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120798_a_122127]
-
venit - primul servit, prin completarea căsuțelor 2 și 8 ale Certificatului de Importator prevăzut la articolul 3 și avizarea acestora. La alocarea cotelor se va urmări asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru toți importatorii interesați, din România, în ceea ce privește accesul la aceste contingențe tarifare, până la epuizarea lor. 2. În scopul realizării obiectivului prevăzut la punctul 1 de mai sus, cota care poate fi alocată la fiecare solicitare de beneficiari de regimul de importator prevăzut de prezentul ordin, nu va depăși 5% din contingentul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120798_a_122127]