4,953 matches
-
ale mediului ambiant. Frecvența contracțiilor cardiace se modifică în mod fiziologic odată cu înaintarea în vârstă, fiind de 140 contracții/minut la nounăscut, 110-120 contracții/minut la copilul de un an, 100 contracții/minut la copilul de cinci ani și 80 contracții/minut la puber. 3.2. Manifestările activității cardiace Revoluția cardiacă prezintă o serie de manifestări observabile direct: pulsul arterial, pulsul venos, zgomotele cardiace, șocul apexian, manifestările electrice (electrocardiograma). Pulsul arterial. Sistola ventriculară modifică presiunea sângelui ce circulă prin arborele arterial
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
înregistrate, obținându-se o fonocardiogramă. Se disting două zgomote principale și două zgomote secundare. Zgomotele principale: primul zgomot cardiac (zgomotul sistolic) marchează începutul sistolei și este dat de unde sonore care se suprapun, rezultate din închiderea valvelor atrioventriculare, întinderea coardelor tendinoase, contracția miocardului ventricular. Este difuz, cu tonalitate joasă, durează 0,12 s al doilea zgomot cardiac (zgomotul diastolic) marchează începutul diastolei, reprezintă consecința închiderii valvulelor de la baza aortei și de la baza venei pulmonare, este mai precis decât primul, de tonalitate mai
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
P-Q (indică conducerea atrioventriculară a impulsurilor și are o valoare normală de 0,12-0,16 s) și QRST (redă sistola electrică ventriculară și are o valoare normală de 0,43 s), se apreciază amplitudinile deflexiunilor și se calculează frecvența contracțiilor cardiace pe minut pe baza traseului electrocardiografic înregistrat pe hârtie milimetrică. 3.3. Proprietățile funcționale ale miocardului Automatismul (funcția cronotropă) este proprietatea cordului de a-și continua activitatea contractilă ritmică dacă este menținut în condiții fiziologice înafara organismului. Stimulii electrici
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
s, de la endocard spre epicard. Jumătatea subepicardică a miocardului ventricular se depolarizează succesiv, din aproape în aproape, cu o viteză de conducere mică (0,4-0,5 m/s). Excitabilitatea (funcția batmotropă) constă în proprietatea miocardului de a răspunde printr-o contracție la acțiunea unui stimul adecvat. Mușchiul cardiac este un țesut excitabil, excitabilitatea fiind o funcție a membranei celulelor musculare cardiace condiționată de polarizarea ei electrică. Excitabilitatea miocardică este asemănătoare cu cea a altor țesuturi, dar prezintă și unele diferențe, având
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
țesut excitabil, excitabilitatea fiind o funcție a membranei celulelor musculare cardiace condiționată de polarizarea ei electrică. Excitabilitatea miocardică este asemănătoare cu cea a altor țesuturi, dar prezintă și unele diferențe, având următoarele caracteristici: pragul excitabilității - pentru a putea produce o contracție (sistolă) a miocardului, stimulul trebuie să aibă o anumită intensitate numită prag legea “tot sau nimic”: dacă este depășită valoarea prag efectul este maxim indiferent de creșterea intensității stimulului. Această lege acționează însă limitat, fiind condiționată de starea trofică a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
anumită intensitate numită prag legea “tot sau nimic”: dacă este depășită valoarea prag efectul este maxim indiferent de creșterea intensității stimulului. Această lege acționează însă limitat, fiind condiționată de starea trofică a miocardului sumarea excitației constă în posibilitatea apariției unei contracții miocardice ca urmare a acțiunii repetitive, la intervale scurte de timp, a unor stimuli subliminali fenomenul scării: aplicarea unor stimuli egali ca intensitate, repetați la intervale mai mici de 10 secunde, duce la o amplificare a răspunsului contractil până când acesta
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ceea ce creează un vârf, urmează un platou ce durează 200 - 300 ms, după care are loc repolarizarea rapidă. În timp ce este depolarizată sub - 50 mV fibra miocardică este absolut refractară la acțiunea unui nou stimul, aceasta nefiind urmată de o nouă contracție - perioada refractară absolută. Între - 50 mV și -80 mV este cuprinsă perioada refractară relativă, în care pragul de excitabilitate al fibrei miocardice este crescut și un stimul mai puternic poate provoca apariția unei contracții. După perioada refractară relativă urmează perioada
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
aceasta nefiind urmată de o nouă contracție - perioada refractară absolută. Între - 50 mV și -80 mV este cuprinsă perioada refractară relativă, în care pragul de excitabilitate al fibrei miocardice este crescut și un stimul mai puternic poate provoca apariția unei contracții. După perioada refractară relativă urmează perioada de exaltare a excitabilității (în care se obține o contracție prin acțiunea unui stimul sub valoarea pragului) iar după aceea survine o normalizare a excitabilității. Repolarizarea durează mai mult de 300 ms. (fig. 17
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este cuprinsă perioada refractară relativă, în care pragul de excitabilitate al fibrei miocardice este crescut și un stimul mai puternic poate provoca apariția unei contracții. După perioada refractară relativă urmează perioada de exaltare a excitabilității (în care se obține o contracție prin acțiunea unui stimul sub valoarea pragului) iar după aceea survine o normalizare a excitabilității. Repolarizarea durează mai mult de 300 ms. (fig. 17). Stimulul fiziologic care provoacă contracția miocardului este generat în nodulul sinoatrial. Acțiunea unui stimul suplimentar poate
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
urmează perioada de exaltare a excitabilității (în care se obține o contracție prin acțiunea unui stimul sub valoarea pragului) iar după aceea survine o normalizare a excitabilității. Repolarizarea durează mai mult de 300 ms. (fig. 17). Stimulul fiziologic care provoacă contracția miocardului este generat în nodulul sinoatrial. Acțiunea unui stimul suplimentar poate provoca o contracție prematură numită extrasistolă. Contractilitatea (funcția inotropă) este funcția de contracție a inimii. La realizarea acestei funcții participă reticulul sarcoplasmatic, sistemul tubular T, sistemul contractil și mitocondriile
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
unui stimul sub valoarea pragului) iar după aceea survine o normalizare a excitabilității. Repolarizarea durează mai mult de 300 ms. (fig. 17). Stimulul fiziologic care provoacă contracția miocardului este generat în nodulul sinoatrial. Acțiunea unui stimul suplimentar poate provoca o contracție prematură numită extrasistolă. Contractilitatea (funcția inotropă) este funcția de contracție a inimii. La realizarea acestei funcții participă reticulul sarcoplasmatic, sistemul tubular T, sistemul contractil și mitocondriile. Primele două produc cuplarea excitației cu contracția, depolarizarea membranei fibrei miocardice producând descărcarea intracitoplasmatică
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
normalizare a excitabilității. Repolarizarea durează mai mult de 300 ms. (fig. 17). Stimulul fiziologic care provoacă contracția miocardului este generat în nodulul sinoatrial. Acțiunea unui stimul suplimentar poate provoca o contracție prematură numită extrasistolă. Contractilitatea (funcția inotropă) este funcția de contracție a inimii. La realizarea acestei funcții participă reticulul sarcoplasmatic, sistemul tubular T, sistemul contractil și mitocondriile. Primele două produc cuplarea excitației cu contracția, depolarizarea membranei fibrei miocardice producând descărcarea intracitoplasmatică a ionilor de calciu care au rol declanșator al contracției
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Acțiunea unui stimul suplimentar poate provoca o contracție prematură numită extrasistolă. Contractilitatea (funcția inotropă) este funcția de contracție a inimii. La realizarea acestei funcții participă reticulul sarcoplasmatic, sistemul tubular T, sistemul contractil și mitocondriile. Primele două produc cuplarea excitației cu contracția, depolarizarea membranei fibrei miocardice producând descărcarea intracitoplasmatică a ionilor de calciu care au rol declanșator al contracției realizată de sistemul contractil cu energia furnizată de mitocondrii. Contracția musculară se face după același mecanism ca și la mușchiul striat. Sistemul contractil
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
contracție a inimii. La realizarea acestei funcții participă reticulul sarcoplasmatic, sistemul tubular T, sistemul contractil și mitocondriile. Primele două produc cuplarea excitației cu contracția, depolarizarea membranei fibrei miocardice producând descărcarea intracitoplasmatică a ionilor de calciu care au rol declanșator al contracției realizată de sistemul contractil cu energia furnizată de mitocondrii. Contracția musculară se face după același mecanism ca și la mușchiul striat. Sistemul contractil este alcătuit din sarcomere, formațiuni celulare care conțin fibre de miozină, fibre de actină, tropomiozină, troponină. Sursa
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sistemul tubular T, sistemul contractil și mitocondriile. Primele două produc cuplarea excitației cu contracția, depolarizarea membranei fibrei miocardice producând descărcarea intracitoplasmatică a ionilor de calciu care au rol declanșator al contracției realizată de sistemul contractil cu energia furnizată de mitocondrii. Contracția musculară se face după același mecanism ca și la mușchiul striat. Sistemul contractil este alcătuit din sarcomere, formațiuni celulare care conțin fibre de miozină, fibre de actină, tropomiozină, troponină. Sursa de energie este acidul adenozintrifosforic rezultat din fosforilarea oxidativă. În
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
120130/min și consumă excesul de metabolit muscular. Relaxarea miocardului începe odată cu încetarea potențialului de acțiune, fapt ce determină recaptarea Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic, o parte a acestor ioni fiind eliminați din celulă. Dată fiind structura și compoziția chimică particulară, contracția mușchiului cardiac este diferită de cea a mușchiului scheletic. Astfel, contracția miocardului are durata de 0,3 s, de 100 de ori mai mare decât a unei secuse. Legea fundamentală a inimii (legea lui Frank-Straube Starling) caracterizează funcția acestui organ
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
odată cu încetarea potențialului de acțiune, fapt ce determină recaptarea Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic, o parte a acestor ioni fiind eliminați din celulă. Dată fiind structura și compoziția chimică particulară, contracția mușchiului cardiac este diferită de cea a mușchiului scheletic. Astfel, contracția miocardului are durata de 0,3 s, de 100 de ori mai mare decât a unei secuse. Legea fundamentală a inimii (legea lui Frank-Straube Starling) caracterizează funcția acestui organ și constă într-o relație între forța miocardului și velocitatea lui
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
3 s, de 100 de ori mai mare decât a unei secuse. Legea fundamentală a inimii (legea lui Frank-Straube Starling) caracterizează funcția acestui organ și constă într-o relație între forța miocardului și velocitatea lui (viteza de scurtare): forța de contracție a miocardului este direct proporțională cu lungimea lui inițială produsă de umplerea diastolică. Cu cât lungimea inițială a fibrei miocardice este mai mare cu atât contracția estre mai intensă, dar alungirea inițială are o limită peste care scade forța de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
într-o relație între forța miocardului și velocitatea lui (viteza de scurtare): forța de contracție a miocardului este direct proporțională cu lungimea lui inițială produsă de umplerea diastolică. Cu cât lungimea inițială a fibrei miocardice este mai mare cu atât contracția estre mai intensă, dar alungirea inițială are o limită peste care scade forța de contracție. O inimă care prin condiționarea genetică și prin modul de viață al individului (alimentație, exerciții fizice efectuate judicios) are o morfofuncționalitate superioară și o un
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a miocardului este direct proporțională cu lungimea lui inițială produsă de umplerea diastolică. Cu cât lungimea inițială a fibrei miocardice este mai mare cu atât contracția estre mai intensă, dar alungirea inițială are o limită peste care scade forța de contracție. O inimă care prin condiționarea genetică și prin modul de viață al individului (alimentație, exerciții fizice efectuate judicios) are o morfofuncționalitate superioară și o un grad mărit de ramificație a arterelor coronare, răspunde în limite mai largi legii inimii. Această
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
T = lucrul mecanic cardiac Q = cantitatea de sânge ejectată P = presiunea arterială Normal lucrul mecanic al inimii stângi este de 86 g/m la fiecare sistolă iar lucrul mecanic al inimii stângi este de cinci ori mai mic. În funcție de frecvența contracțiilor cardiace se poate obține lucrul mecanic pe un minut, o oră sau 24 de ore. În 24 de ore inima efectuează un lucru mecanic mediu de 10000 kg/m, dar în condiții de activitatea musculară intensă lucrul mecanic poate depăși
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
are originea în cornele laterale ale măduvei spinării, segmentele T1-T4. Axonii acestor neuroni ajung în ganglionii lanțului simpatic, de unde pleacă fibre ce ajung la cord prin nervii cardiaci. Componenta simpatică exercită un efect pozitiv asupra tuturor proprietăților miocardului, mărind frecvența contracțiilor cardiace și debitul sistolic. Centrii simpatici de la nivel medular se află sub controlul centrului cardioaccelerator bulbar. Centrii bulbari cardioinhibitor și cardioaccelerator își modulează reciproc activitatea și se află sub influența unor factori umorali și a impulsurilor sosite de la zonele reflexogene
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
se mărește odată cu scăderea rezistenței vasculare. Circulația sângelui în artere are loc datorită a trei factori: cardiac, vascular și sangvin. a) Factorul cardiac își exercită acțiunea prin debitul sistolic - volumul sangvin propulsat prin sistola ventriculară. Înmulțind debitul sistolic cu frecvența contracțiilor inimii rezultă debitul cardiac. Variațiile debitului cardiac se reflectă asupra presiunii cu care circulă sângele prin vase. Debitul cardiac este dependent de forța de contracție a miocardului, frecvența cordului și de întoarcerea venoasă. b) Factorul vascular este reprezentat de elasticitatea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
acțiunea prin debitul sistolic - volumul sangvin propulsat prin sistola ventriculară. Înmulțind debitul sistolic cu frecvența contracțiilor inimii rezultă debitul cardiac. Variațiile debitului cardiac se reflectă asupra presiunii cu care circulă sângele prin vase. Debitul cardiac este dependent de forța de contracție a miocardului, frecvența cordului și de întoarcerea venoasă. b) Factorul vascular este reprezentat de elasticitatea și motricitatea vaselor. Vasomotricitatea este invers proporțională cu rezistența vasculară periferică. c) Factorul sangvin acționează prin volumul și prin vâscozitatea sângelui. Volumul sângelui circulant influențează
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
proporțională cu rezistența vasculară periferică. c) Factorul sangvin acționează prin volumul și prin vâscozitatea sângelui. Volumul sângelui circulant influențează debitul cardiac (creșterea întoarcerii venoase și deci a umplerii cordului face ca, până la un anumit nivel, să se mărească forța de contracție) iar acesta condiționează debitul sangvin. Vâscozitatea sângelui, direct proporțională cu numărul elementelor figurate și cu concentrația proteinelor plasmatice, este un parametru ce influențează rezistența vasculară, îngreunând circulația atunci când este crescută. Curgerea sângelui în artere se face paralel cu axul vasului
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]