22,601 matches
-
cum este revizuirea. Astfel, după cum a observat Curtea, considerentele decizorii, prin care a fost soluționată pe cale incidentală o chestiune litigioasă, nu pot constitui motiv de revizuire a celei de-a doua hotărâri ca urmare a faptului că ar contraveni considerentelor decizorii cuprinse într-o altă hotărâre anterioară. Aceasta, deoarece o astfel de ipoteză este exclusă de existența unei alte căi procedurale puse la îndemâna părții interesate încă din timpul soluționării celui de-al doilea proces, și anume posibilitatea acesteia
DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299241]
-
sale sunt atât de rang constituțional, cât și de rang infraconstituțional (Regulamentul Senatului și Codul administrativ), astfel că, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, sesizarea de neconstituționalitate este admisibilă. ... 5. Pe fondul sesizării, se susține că Hotărârea Senatului nr. 5/2025 contravine prevederilor art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 16 alin. (1) și ale art. 41 alin. (1) din Constituție. ... 6. Cu privire la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), autorii sesizării arată că se raportează la calitatea
DECIZIA nr. 155 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299180]
-
susține că Hotărârea Senatului nr. 5/2025 a fost adoptată cu încălcarea principiului egalității în fața legii, deoarece reducerea numărului de posturi și restructurarea serviciilor Senatului se realizează pe baza unor criterii neclare și potențial discriminatorii, fără o evaluare profesională obiectivă, contravenind prevederilor Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar. Restructurarea serviciilor Senatului se realizează într-un mod care nu protejează drepturile și interesele tuturor angajaților implicați, cu nerespectarea cerințelor legale și constituționale. ... 9. Referitor la încălcarea art. 41 alin. (1
DECIZIA nr. 155 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299180]
-
preaviz. ... 37. Trecând la analiza propriu-zisă a criticilor de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), autorii sesizării susțin, în esență, pe de o parte, că modul în care s-a realizat reorganizarea contravine caracterului de stat social și de drept al statului român, neavând loc consultări cu sindicatele din cadrul Senatului cu privire la reorganizarea structurii, iar, pe de altă parte, că măsurile de reorganizare nu sunt fundamentate, neexistând niciun document de analiză
DECIZIA nr. 155 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299180]
-
privește încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, autorii sesizării susțin, în esență, că reducerea numărului de posturi și restructurarea serviciilor Senatului se realizează pe baza unor criterii neclare și potențial discriminatorii, fără o evaluare profesională obiectivă, contravenind prevederilor Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar. ... 49. Referitor la această critică, Curtea reține că, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, principiul constituțional al egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru
DECIZIA nr. 155 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299180]
-
art. 12 din Legea nr. 50/1991 se vădește o lipsă de consecvență a legiuitorului sub aspectul stabilirii titularului acțiunii în anularea autorizației de construire emise nelegal, însă din această perspectivă nu se poate susține că textul art. 12 alin. (1) contravine principiului securității juridice, raportat la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. Cu toate că au suferit modificări multiple într-o perioadă de timp scurtă (prin Legea nr. 193/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor
DECIZIA nr. 697 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299349]
-
de drept a actului administrativ atacat indiferent de titularul acțiunii în anulare, constatând, prin Decizia nr. 135 din 10 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 21 aprilie 2005, că această soluție legislativă nu contravine art. 21, 24, 45, 53 și art. 135 alin. (2) lit. a) din Legea fundamentală. ... 29. Această soluție legislativă a fost menținută până la modificarea alin. (2) al art. 12 prin pct. 9 al articolului unic din Legea nr. 119/2005
DECIZIA nr. 697 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299349]
-
alin. (1) din Legea nr. 50/1991 restrânge sfera titularilor dreptului la acțiune în anularea autorizațiilor de construire/desființare, menționândul pe prefect ca unic titular. ... 33. Or, eliminarea dreptului persoanelor vătămate de a ataca un act administrativ emis de o autoritate publică contravine flagrant art. 52 din Constituție, care garantează acest drept, stabilind, la alin. (2), că reglementarea condițiilor și a limitelor exercitării acestuia se stabilesc prin lege organică. Este adevărat că legea organică în materia contenciosului administrativ - și anume Legea nr. 554/2004
DECIZIA nr. 697 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299349]
-
creat prin depunerea ofertelor, cât și motivul concret care a determinat decizia de anulare. Capitolul VI Contractul de concesiune Articolul 28 (1) Contractul de concesiune cuprinde clauzele prevăzute în caietul de sarcini și clauzele convenite de părțile contractante, fără a contraveni obiectivelor concesiunii prevăzute în caietul de sarcini. (2) Contractul de concesiune trebuie să conțină interdicția pentru concesionar de a subconcesiona/închiria/subînchiria unei alte persoane obiectul concesiunii. (3) Contractul de concesiune cuprinde și clauze contractuale referitoare la împărțirea responsabilităților de mediu între
INSTRUCȚIUNI din 18 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299353]
-
Uniunii Europene, nici al pertinenței întrebării adresate. ... 29. În continuare, Curtea reține că autorul excepției de neconstituționalitate critică, în esență, modalitatea de plată a taxei judiciare de timbru, precum și obligația precizării unui cod numeric personal, apreciind că acest lucru contravine atât normelor constituționale și convenționale, cât și normelor din dreptul Uniunii Europene invocate. ... 30. Întrucât această chestiune se află în legătură directă cu excepția de neconstituționalitate, Curtea a unit fondul excepției cu cererea de sesizare a Curții de Justiție a
DECIZIA nr. 446 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299343]
-
termenului-limită al citirii actului de sesizare a instanței împiedică producerea de efecte juridice proprii împăcării, atunci când, ulterior acestui moment procesual, intervine situația specifică a schimbării încadrării juridice a faptei într-una pentru care împăcarea părților este posibilă, ceea ce contravine prevederilor art. 16, 21 și 24 din Constituție. ... 16. Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale
DECIZIA nr. 26 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296673]
-
neconstituționale. ... 4. Parlamentul, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 19 din 15 februarie 2023, în procedura de reexaminare, a operat o serie de modificări și completări asupra conținutului normativ al legii analizate. Cu toate acestea, legea conține dispoziții ce contravin unor norme și principii constituționale privind depășirea limitelor reexaminării prin introducerea unor noi norme fără legătură cu decizia Curții sau cu obiectul de reglementare al legii, dar și dispoziții care, prin noul lor conținut normativ, încalcă art. 1 alin. (3
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
de operațiuni în situația de față. În consecință, introducerea art. 77 în cuprinsul legii criticate, în forma rezultată în urma reexaminării în scopul punerii în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 19 din 15 februarie 2023, este de natură să contravină art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție, în raport cu jurisprudența Curții Constituționale referitoare la limitele sesizării Parlamentului. ... 7. De altfel, derogarea de la cadrul general privind autorizarea lucrărilor de construcții a fost introdusă direct la Camera Deputaților, Cameră
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
aparține dreptul de dispoziție asupra acestora. Potrivit normei criticate, Guvernul doar aprobă studiul de oportunitate prin hotărâre, însă este neclar dacă acest studiu cuprinde și prețul de vânzare sau acest preț este stabilit ulterior aprobării studiului de oportunitate, aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituție. Mai mult, norma creează o suprapunere și o confuzie între prerogativele și rolul ANPA în acest mecanism și rolul Guvernului prevăzut de art. 102 din Constituție și dezvoltat în Codul administrativ din perspectiva art.
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
implică respectarea unor exigențe ridicate din punctul de vedere al calității legii și instituirea unor norme clare, coerente și predictibile, ținând cont de exigențele constituționale și de jurisprudența Curții Constituționale în materie. Ca atare, textul criticat este de natură să contravină atât normelor de tehnică legislativă, cât și art. 1 alin. (5) și art. 147 alin. (4) din Constituție. ... 18. În al patrulea rând, se poate observa că, prin efectul normelor din Codul administrativ antereferite, constructorii de bună-credință care dețin
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
unei proceduri corelative, precum cea stabilită în legea criticată. Ca atare, derogarea de la modul de realizare a vânzării presupune și o procedură subsecventă distinctă, care poate fi completată cu regulile/principiile generale din reglementarea-cadru numai în măsura în care nu contravin reglementării derogatorii. ... 78. Criticile autorului obiecției referitoare la faptul că nu este clar dacă vânzarea efectivă a terenurilor respective se realizează prin aprobarea studiului de oportunitate sau, ulterior, printr-un act administrativ distinct și, în acest caz, care este autoritatea
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece sintagma „numai pentru stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii“, cuprinsă în dispozițiile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, creează discriminare între persoane aflate în situații similare, iar prin aceasta contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Discriminarea invocată se realizează, în principal, în raport cu militarii rezerviști pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2018 (când a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea și
DECIZIA nr. 464 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295380]
-
neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș.“ ... ... 16. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în drepturi. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat în raport cu
DECIZIA nr. 464 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295380]
-
Totodată, se arată că dreptul de a conduce autovehicule și dreptul de a deține permis auto nu sunt drepturi fundamentale, sens în care se invocă jurisprudența Curții Constituționale. De asemenea, se apreciază că textele criticate, în interpretarea instanței supreme, nu contravin dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la dreptul la un proces echitabil, sens în care se invocă jurisprudența Curții Constituționale. ... 59. Judecătoria Iași - Secția civilă (în dosarele nr. 1.500D/2023, nr. 1.640D/2023 și nr. 1.886D/2023), Judecătoria Marghita, Judecătoria Oradea - Secția civilă, Tribunalul
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
aplicat sancțiunea complementară a suspendării temporare a exercitării dreptului de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, nu are posibilitatea să examineze proporționalitatea acestei sancțiuni complementare. “ ... 68. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii, art.
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
dreptul de a conduce. ... 88. În concluzie, Curtea a reținut că dispozițiile criticate, în interpretarea dată prin Decizia nr. 5 din 12 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (3) și nici celor ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Reglementarea duratei fixe a sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
putință de tăgadă, această imposibilitate conduce la neconstituționalitatea dispozițiilor criticate, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 5 din 12 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, deoarece acestea contravin jurisprudenței constante a Curții Constituționale. Astfel, referitor la asimilarea sancțiunilor de drept contravențional cu sancțiunile de drept penal, din perspectiva asigurării garanțiilor dreptului la un proces echitabil, în jurisprudența constantă a Curții Constituționale, s-a stabilit că legislația contravențională din
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
al României, Partea I, nr. 1251 din 12 decembrie 2024, paragrafele 54-56). ... 59. Deopotrivă, Curtea Constituțională a statuat că instanța supremă nu are competența să se pronunțe în legătură cu efectele deciziei Curții Constituționale sau să dea dezlegări obligatorii care contravin deciziilor Curții Constituționale, astfel încât pronunțarea asupra efectelor deciziilor sale de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în demersul de interpretare unitară a legii, ar constitui o încălcare a competenței exclusive a forului constituțional (Decizia nr. 206/2013, publicată în
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295327]
-
reglementată prin Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor. Prin urmare, în condițiile în care legiuitorul a intenționat să pună sub control, inclusiv la intrarea sau ieșirea din țară, toate categoriile de arme, textul de lege criticat nu contravine Legii fundamentale. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 282 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295583]
-
de finanțare a acestora, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 138 alin. (5) din Constituție. ... 10. În privința criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, se susține că prevederile art. 1-5 din ordonanța de urgență criticată sunt lipsite de claritate și previzibilitate, ceea ce contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept și alin. (5), cu privire la principiul legalității, în componenta sa referitoare la calitatea legii. ... 11. În acest sens, se susține că ordonanța de urgență criticată nu instituie
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]