70,327 matches
-
de Tazio Bazakbal. Cerându-și scuze pentru această inconveniență, editura va proceda cât mai curând la înlocuirea exemplarelor defecte etc.“ Spuneți-mi dacă un sărman librar trebuie să se facă de râs din cauza neglijenței altora. Ne înnebunesc de tot. Am controlat volumele de Calvino unul câte unul. Câteva exemplare corecte există, din fericire, și putem înlocui Călătorul defect cu unul în perfectă stare, abia ieșit de sub tipar. Un moment. Concentrează-te. Reordonează-ți în minte ansamblul de informații cu care ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
-mi rămas-bun, am întrebat-o dacă ne putem vedea mâine dimineață în același loc. A spus că mâine are alte obligații; poimâine, însă, va ieși din nou cu caietul de desen și-mi va fi ușor s-o întâlnesc. Pe când controlam barometrele, doi bărbați s-au apropiat de gheretă. Nu-i mai văzusem niciodată: înfofoliți, în haine negre, cu gulerul ridicat. M-au întrebat dacă domnul Kauderer era aici; unde s-a dus, dacă nu-i știam adresa, când avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
fraza pe care o scriu să fie cea pe care femeia o citește în clipa aceea. Ideea mă tulbură atât de mult, încât mă conving că e adevărat: scriu fraza în grabă, mă ridic, merg la fereastră, îndrept ocheanul ca să controlez efectul frazei mele în privirea ei, în cuta buzelor, în țigara pe care și-o aprinde, în mișcările corpului ei pe șezlong, în picioarele ce se încrucișează sau se destind. Alteori mi se pare că distanța dintre scrisul meu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pregătești de plecare? o întreb. — Mâine de dimineață, mă anunță ea. Vestea mă întristează foarte mult. Pe neașteptate, mă simt singur. Am vorbit din nou cu observatorii de farfurii zburătoare. De data asta au venit ei să mă caute, ca să controleze dacă nu cumva scrisesem cartea dictată de extratereștri. Nu, dar știu unde poate fi găsită cartea asta - am spus - apropiindu-mă de ochean. De câtăva vreme îmi venise ideea că volumul interplanetar ar putea fi cel citit de femeia de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
interziceau relațiile cu alte școli de gândire, cum se-ntâmpla cu colegii mei de curs. Nu încăpea îndoială că domnul Okeda voia să mă țină toată ziua acasă pentru a mă împiedica să-mi iau zborul și pentru a-mi controla independența de gândire, cum făcuse cu alți elevi ai săi, obligați acum să se supravegheze și să se denunțe reciproc la cea mai mică deviere de la supunerea absolută față de autoritatea maestrului. Era necesar să mă decid cât mai curând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
întreprins o operație de desfrunzire. Ceea ce-mi suscita interesul, în sânul doamnei Miyagi, era coroana de papile în relief, cu granulație densă sau măruntă, răspândită pe o arie destul de mare, mai dese pe margini, dar ajungând până la sfârc. Papilele controlau probabil senzații mai mult sau mai puțin acute în receptivitatea doamnei Miyagi, fenomen pe care l-am putut verifica foarte ușor, supunându-le la ușoare presiuni cât mai localizate, la intervale de circa o secundă, și confruntându-le reacțiile directe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
fals, dar nu știu dacă e al poliției, sau al nostru. Arunci un ochi înapoi, pe șosea: — Dar - exclami tu - mai e un al treilea taxi care-l urmărește pe al doilea... S-ar putea să fie ai noștri, care controlează mișcările poliției, dar s-ar putea să fie și poliția pe urmele alor noștri... Al doilea taxi vă depășește, se oprește, sar din el bărbați înarmați, care vă dau jos din taxiul vostru. — Poliția! Sunteți arestați! Vă pun cătușe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
generală. — Nimeni nu apreciază astăzi valoarea cuvântului scris mai mult ca regimurile polițienești, spune Arkadian Porfirici. Ce element ne permite să distingem națiunile în care literatura se bucură de o adevărată considerație, mai bine decât sumele alocate pentru a o controla și reprima? Acolo unde e obiectul unei astfel de atenții, literatura dobândește o autoritate extraordinară, inimaginabilă în țările unde e lăsată să vegeteze ca o distracție nevinovată și fără riscuri. Firește, și represiunea trebuie să îngăduie momente de răgaz, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
la un tratament diferit; dar ce s-a făcut e bun făcut: e imposibil să fiu atât de chițibușar. Ca să nu creez neajunsuri, mă grăbesc să elimin incendiile, măturatul, chiar poșta, care, la urma urmelor, nu aduce altceva decât plictiseli. Controlez să nu fi rămas în picioare spitale, clinici, aziluri: suprimarea medicilor, a infirmierilor, a bolnavilor mi se pare singura scăpare posibilă. Apoi tribunalele, cu toți magistrații, avocații, acuzații și reclamanții; închisorile, cu pușcăriașii și paznicii de acolo. Suprim apoi universitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
bine. Neroadă muiere. Domnul J.L.B. Matekoni se încruntă. — Când am ajuns era în plină criză de isterie. A început să urle la gardieni. A fost foarte neplăcut pentru mine. Ei îmi spuneau: „Vă rog spuneți-i soției dumneavoastră să se controleze și să-și țină gura aia spurcată.“ A trebuit să le explic de două ori că nu-i nevasta mea. Dar de ce striga? întrebă Mma Ramotswe. Sper că-și dă seama că n-are cum să iasă de acolo dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
pentru că speram că va dura, dar a fost printre posibilitățile imposibile... - ...și că de ce n-ai dat textul la timp. - E-aici, pe CD. - ...și că tu ar fi trebuit să faci pliantul... - Moca? - ...și că trebuie să te mai controlezi în ce scrii, că suntem o instituție, nu vorbește fiecare când și cum vrea... să ne mai întrebi și pe noi. Își țuguie buzele când zice „noi”. Spus de el, cuvântul acesta scurt are ceva moale. - Și ce poftește, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
se... macină... nu știu cum să zic, nu înțeleg, dai puțin cu podul palmei și se șterge, parc-ar fi cretă. Și n-au falsificat vopselele, cum fac de obicei, să aibă ce să vândă, a stat starețul lângă ei, i-a controlat. Dacă te duci și te uiți, vezi că fața Sfântului Gheorghe s-a cam înverzit. - De mult se-ntâmplă asta? - Cam de o lună... - Și e din cauza ploilor? - Parcă mai știe cineva? Ce-am refăcut noi în interior e degeaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
le care În partea cea mai Înaltă a insulei. Le așeză acolo, perfect protejate și camuflate, cu vîrful Îndreptat spre intrarea În ansă, și se simți mîndru. Două tunuri Însemnau Întărirea „regatului” său și-i ofereau șansa de a-și controla și mai mult oamenii, Îndepărtîndu-i de mal pe musafirii nepoftiți. Insula Hood, refugiul de odinioară al păsărilor marine, Începea să se transforme Într-un loc important, pe care lumea avea să Învețe să-l respecte, temîndu-se de el. Încercă puterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
-și facă nevoile trebuiau să se grăbească și să rămînă În locuri unde să fie vizibili, pentru că știau că, dacă se ascundeau, „regele” lor era În stare să coboare de pe tron și să-i biciuiască. O dată la trei zile, le controla cu mare grijă lanțurile, avertizîndu-i că acela care Încerca să se elibereze era condamnat la o pedeapsă care mergea de la tăierea unui picior pînă la execuția imediată. Iar ei știau că era În stare s-o facă. Cruzimea și indiferența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de monotona lovire a vîslelor, Într-un ritm unic, obsesiv, ca și cum, În loc de ființe omenești, prizonierii s-ar fi transformat În roboți, În mașini fără viață, condamnate să vîslească așa pînă la sfîrșitul veacurilor. Apa era raționalizată, mîncarea puțină și efortul controlat la maximum de către Oberlus, hotărît să-i țină În viață pe acei oameni chiar Împotriva voinței lor. Ar fi trebuit să vîslească zile, săptămîni sau chiar luni Întregi, nu-i păsa de timp, și singurul lucru pe care-l dorea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Marele meu accident. Sora Katherine venea să-mi verifice semnele vitale la fiecare șase ore. Să-mi verifice pulsul cu acul iute al secundarului de la ceasul ei bărbătesc, gros și argintiu. Să-mi lege banda tensiometrului în jurul brațului. Ca să-mi controleze temperatura, îmi împingea în ureche un fel de pistol electric. Sora Katherine era genul de călugăriță care poartă verighetă. Iar oamenii căsătoriți întotdeauna cred că răspunsul stă-n iubire. Sari înapoi la ziua marelui meu accident, când toată lumea a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Sau „TRAGE“. Ar putea fi „CONTRABANDIȘTI“. Sau „AREST“. — Nici un cuvânt, șoptește Brandy aproape de urechea lui Seth. Vorbește, și-n Seattle te schimb în Harvey Wallbanger. Tipul de la graniță zice: — Ca să vă dau voie să intrați în Statele Unite, trebuie să vă controlez pașapoartele, vă rog. Brandy își udă buzele cu limba și le face să lucească, cu ochii umezi și luminoși. Eșarfa ei de brocart alunecă pentru a-i arăta decolteul, în timp ce se uită la tipul de la graniță și zice: — Scuzați-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
motive naturale ale naturii. Materii prime în starea lor cea mai primă. Nerafinate. Râuri neîmbunătățite. Munți prost întreținuți. Mizerie. Plante care cresc din mâl. Vreme. — Și dacă crezi într-adevăr că avem liber arbitru, știi că Dumnezeu nu ne poate controla cu adevărat, zice Seth. Mâinile lui Seth s-au desprins de pe volan și flutură în aer ca să sublinieze ideea. — Și fiindcă Dumnezeu nu ne poate controla, zice, Dumnezeu nu face decât să privească și să schimbe canalele atunci când se plictisește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
dacă crezi într-adevăr că avem liber arbitru, știi că Dumnezeu nu ne poate controla cu adevărat, zice Seth. Mâinile lui Seth s-au desprins de pe volan și flutură în aer ca să sublinieze ideea. — Și fiindcă Dumnezeu nu ne poate controla, zice, Dumnezeu nu face decât să privească și să schimbe canalele atunci când se plictisește. Undeva în ceruri ești în direct pe un site web prin care navighează Dumnezeu. Brandycam. Brandy cu pantofii-capcană ortopedici goi pe podea, Brandy își linge arătătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
se deschide complet. Sari la un moment, târziu în noapte, conducând între Nicăieri, Wyoming și Cine Știe Unde, Montana, când Seth zice că faptul de a fi fost născut îi face pe părinții tăi Dumnezeu. Le datorezi viața, și ei te pot controla. După care pubertatea te face Satana, zice, doar pentru că vrei ceva mai bun. Sari înăuntrul apartamentului 15-G cu mobila lui blondă și muzica bossa-nova cha-cha și fumul de țigară, și surorile Rhea zburdă prin cameră în furourile lor de șifon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mea, zice Brandy, e că nu poți evita lumea și nu ești răspunzătoare de cum arăți, dacă ești frumoasă foc sau urâtă ca curu’. Nu ești răspunzătoare de ce simți sau ce spui sau cum te comporți sau orice faci. Nu poți controla nimic, zice Brandy. La fel cum un compact disc nu e răspunzător de ce-i înregistrat pe el, așa ești și tu. Ești liberă să acționezi la fel ca un computer programat. Ești unică la fel ca o bancnotă de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
repede ca pe oricine altcineva. Cum nu poate ști că-i sunt mamă. E așa frumos și puternic și superior oricărui sentiment pentru oricine, asta-mi place mie la foc. Nu poți opri nimic din toate astea. Nu le poți controla. Focul din hainele lui Evie crește cu fiecare secundă care trece, și acum trama merge mai departe fără s-o împingi tu de la spate. Și eu cobor. Pas-pauză-pas. Vedeta invizibilă. Măcar de data asta, ceea ce se întâmplă e ceea ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de emoție. Se putea întîmpla oricui, dar lui nu trebuia să i se întîmple, cel puțin în acel moment nu. "Mihail. Vino pînă la mine, dacă poți." A ezitat o clipă, de parcă ar fi lăsat să se înțeleagă că-și controlează agenda cu programul de după-masă. "Bine, domnule. Vin în cîteva minute." "Îți mulțumesc, dragă." Apoi Mihail a închis imediat, lăsînd în locul vocii sale un țiuit intermitent care-i umplea urechea ca o muzică. Îl chemase. Exact așa cum își închipuise de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
i s-a lămurit în minte au fost decisive pentru viitorul relațiilor sale cu K.F. Brusc, s-a simțit foarte sigur de sine, a împins cu palma chipiul pe masă și a cerut un ceai. "Sînt ieșit din zori să controlez zona. În partea dumneavoastră nu este nimic. Absolut nimic!" K.F. a adus de la bucătărie o cană cu ceai, repede, prea repede, puteai crede că fusese pregătită dinainte. Chiar era. "E de tei, domnule adjutant. În schimb, e îndulcit cu miere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
poziție, din terenul cîștigat, recunoscînd un astfel de flecușteț. Avea o gîndire militară chiar dacă școala sa era mai mult a vieții decît a cărților. Oricum, studiase de cîte ori trebuise regulamentele, și asta fără să-l oblige ori să-l controleze cineva. În Vladia nu venea nimeni să-l controleze, iar de obligat nici atît. De aceea se obliga singur și se simțea excelent. A făcut o figură de superioară înțelegere și chiar complicitate, s-a așezat îndărăt în fotoliul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]