2,014 matches
-
mai frig, cu atât tușea mai tare, mai întâlneam o femeie micuță cu niște șolduri foarte mobile. Cu cât trecea vremea și se apropia primăvara, dimineața era tot mai luminos, oamenii pe care îi întâlneam zilnic erau tot mai amănunțit conturați, am ajuns chiar să ne salutăm sau chiar să stăm de vorbă. Am aflat că doamna cea mărunțică, avea un copil, un băiat și că soțul ei s-a sinucis nu demult, s-a împușcat cu arma lui de vânătoare
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
poate întoarce. Așa s-a născut în vremurile noastre, ca știință, Reologia. Ea studiază și explică influența timpului asupra deformațiilor. Toate curg, dar în funcție de timp. Trecând cu trenul pe Valea Prahovei, veți putea observa pe versanți, straturi de piatră bine conturate, dar vălurite, ondulate sau înclinate. Piatra a curs în decursul miilor de ani fără să se spargă. Sticla geamurilor la vechile biserici și catedrale, în partea de jos este mai groasă decât în partea de sus. Sticla a curs și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cinci, când l-am cunoscut pe Păcurel, zis și Găinaț. Era în fapt un om de vârsta tatălui nostru, dar foarte mic de statură, cel mult 1,50 m, foarte slab și ușor adus de spate, tenul tuciuriu, ochii bine conturați, iar brațele extrem de vânjoase. Prezența sa aducea mai degrabă cu cea a unui pigmeu coborât din desișurile complicate ale Africii Centrale. Avea prin excelență toate coordonatele unei astfel de apariții. Întotdeauna intra pe strada noastră dinspre piață, însoțit de teleguța
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
bebeluș, a unui bebe de culoare, căruia îi spuneam simplu, „Negruzi”. Era un bebe dolofan cu capul foarte mare, păr scurt și cârlionțat, iar ochii, ochii erau cei care mă paralizau. Aveau un iris ușor mobil și-un cristalin bine conturat, iar când Gigi o agita ostentativ, eu nu mai vedeam decât doi ochi imenși. În clipa următoare abandonam orice formulă de joc și mă puteai găsi în curtea interioară a bunicii Floarea, în spatele casei, la magazia de lemne, unde gândeam
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
religii laice de care ne-am lepădat curând și treptat, Îndreptându-ne, se pare, spre un echilibru, spre o sobrietate de expresie, linii și cu lori vecină astăzi cu ab sența oriși cărui stil. După stilul Secession și Modern Style-ul conturate și tara biscotate de la 1900, manifestate la noi În clădiri, mobilier și ornamente tipografice; după „futurismul“ lui Ma rinetti, steril În creații, dar anunțător al demenței grandomane fasciste și de la care păstrez, recitind-o cu prilejul de față, o lungă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pufoaica și se îndrepta spre ușă, s-a întors contrariat, descumpănit: n-avea idee ce să răspundă și nici cum să califice întrebarea aceasta. A ridicat privirea spre femeie și a fost frapat de fața ei albă, cu trăsături perfect conturate și cu ochi aurii strălucitori. Rapid, ca și când și-ar fi reprimat un sentiment indecent care o clipă îi încolțise în inimă, a plecat privirea și a rostit cu glas stins: -Da, sunt brigadier în comuna Steagul Roșu. Acum sunt brigadier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
oricine de Gigi Tomaziu, pe care o tainică speranță mă face să cred că îl voi revedea în anul acesta... De la el am învățat bucuria zilelor grele de rod și culoare, înecate în pete de umbră și de lumină bine conturate; de la el - plăcerea de a trece dimineața pe străzi de piatră, cu hainele fluturânde de adieri, printr-o mulțime voioasă și zgomotoasă, liber de dânsa, în afara ei, deasupra ei, singur sau cel mult în tovărășia unui prieten, atât de prieten
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
politică de stat, prin care un grup de indivizi mai șmecheri puneau în față lozinci atractive pentru popor (nada pentru victimă), popor care să țină în spinare o adunătură de escroci. Trebuie subliniat clar aici că ideea a fost bine conturată încă de la început în capul ,,tovarășilor”, n-a fost doar o deraiere de la ,,scopul principal” (cel puțin pentru mare parte din ei), pentru că această ,,castă” și-a apărat tot timpul cu ferocitate ...,,idealurile”! Se știe foarte bine că pentru ei
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
mănînc în liniște, aruncîndu-mi din cînd în cînd privirea spre Livia: îmbrăcată în capotul ei albastru, lung, cu guler mare, alb, cu părul tăiat pînă deasupra umerilor, cu ochi negri, rotunzi, față creolă, buze pline, fără să fie cărnoase, bine conturate și o dantură albă, lucrată cu migală și pricepere, pare o adevărată prințesă. Dacă închid ochii pentru o clipă, lesne îmi pot imagina fetița strunită pas cu pas de părinți, educată de maică-sa pentru a deveni o adevărată doamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sub pantaloni; o scurtă dintr-o stofuliță groasă, maro; pe dedesubt, cu un pulover din mohair galben și pe cap, cu o băscuță tot din mohair galben, care adună sub ea părul roșcat. Are ochi mari, verzi și buzele frumos conturate, puțin răsfrînte. Odată, voind să ne întîlnim, i-am propus să bem o cafea, dar n-am mai apucat s-o facem și de atunci, cînd sîntem bine dispuși, ne întrebăm cum rămîne cu cafeaua. O bem, sigur c-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
își pleacă la loc privirea în hîrtiile din față. Cea de-a treia femeie, așezată la biroul din dreapta mea, e de fapt o puștoaică, aproape o adolescentă. Are privirea ageră, izvorîtă din niște ochi negri, scînteietori, iar gura, mică și conturată, i se modulează frumos, perfect, în timp ce vorbește. Vă rog, cu ce problemă? mă întreabă ea, după ce-mi răspunde la salut. A naibii de frumoasă gură! ca un fruct de septembrie, pe un ram aplecat spre pămînt, într-o zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-i refuz, pentru că am rămas cu un gust amar de la colaborarea trecută, dar în același timp mă gîndesc cu regret că pierd o ocazie. Port în mine subiectul, pe zi ce trece se rotunjește tot mai mult, e mai bine conturat decît piesa inspirată de atmosfera biroului unde lucrează Graur, dar îmi dau seama că nu am încă tragerea de inimă să mă așez la masa de scris. "De ce să mă mai așez?!", mă întreb coborînd de la etajul trei al Consiliului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
arcuiește brusc în sus, spre locul gol din frunte, unde se separă buclele părului, sugerînd o cărare. Privirea, chiar și cînd ochii îi sînt liniștiți și fața relaxată, sugerează un permanent semn de întrebare din cauza sprîncenei arcuite. Buzele, pline și conturate, îi sînt acoperite de trecerea ușoară peste ele a unui ruj sidefat. Mînecile bluzei stau trase în sus, spre coate, iar fusta aceeași fustă de dimineață, lungă și lălîie, ca o poală de babă vădană e acum strînsă pe coapse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-ți! Ce naiba, ești om mare..., ești bărbat! A fost un accident... Ce-i cu tine?!... Palma care m-au zgîlțîit încep să-mi alinte obrazul. Ochii ei verzi mă învăluie ca un lan de grîu primăvara, iar buzele răsfrînte, frumos conturate surîd molcom. Te rog! îmi șoptește. Scuză-mă! Ceea ce mi-ai spus m-a luat lovit în plin... Oh! exclamă Fulvia, ridicîndu-se, credeam că faci și tu o criză de nervi... Ce naiba! Ești bărbat... O să iasă cam slabă cafeaua, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ai trimes în cele 12 pagini, mărunt dar nu și citeț scrise. Joi noapte am dormit 3 ore; ți-am răspuns în parte întrebărilor tale, dar mai ales mi s’a părut că erai fără să fii, ca un suflet conturat transpus într’o nebuloasă concretă și estompată; ceva opalin: erai în casă. Noaptea am pus paginile sub pernă și am dormit cu mâna pe ele și s’a încercat un vis cu tine, vag... când începuse să se precizeze, m
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și multietajată este ecuația imagologică. Am colecționat referiri folclorice, etnologice și iconografice, oricât de umile și de, aparent, neimportante, pentru ca - prin punerea lor Împreună, ca Într-un puzzle - să obțin o imagine cât mai nuanțată, mai completă și mai bine conturată atât a „evreului real”, cât și a celui „imaginar”, În Încercarea de a măsura distanța culturală care desparte cele două portrete. Pe de altă parte, pe parcursul efectuării cercetării, am conside- rat adecvată o abordare comparativă a subiectului, pe patru direcții
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din partea elitelor evreiești occidentalizate ci, de la evreii săraci. De asemenea, sunt puse bazele instituționale, prin crearea unei organizații internaționale purtătoare de cuvânt a poporului evreu. La cel de-al doilea congres sionist, în anul 1898 era deja o instituție bine conturată, au redactate documente strategice cu aportul lui Max Nordau și Caim Weizmann (1874-1952), Daniel Wolffsohn, comerciant de cherestea din Koln, - care i-a urmat la conducerea organizației sioniste mondiale și care a ales culorile alb și albastru pentru steagul sionist
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
antisemită a politicii interne a guvernului național legionar devenea mai pronunțată. 612 apud Jean Ancel, op.cit., p.264. 613 Horia Sima, Era, vol.I, p.194. 165 Considerăm util să precizăm că, în conflictul dintre generalul Antonescu și Mișcarea legionară, conturat încă din septembrie 1940, „problema evreiască” nu a constituit motiv de divergențe, care să stea la baza ciocnirii frontale ce a avut loc în ianuarie 1941. Garda de Fier încă nu-și stabilise programul, nu exista o politică clară care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
haine într-un sat pierdut în mijlocul junglei! Autobuzul străbate lanțul sinuos al munților Anzi, pe de-o parte pare lipit de stânca maronie iar de cealaltă parte drumul se termină brusc într-o vale enormă, pictată cu câteva pete verzui, conturate vag în ceața dimineții. Drumul îngust șerpuiește periculos printre stâncile amenințătoare și în ciuda hăului plin cu ceață, care pare să pornească chiar de sub fereastră; șoferul accelerează impasibil, învăluit în bâzâitul insistent al unui radio învechit. Santo Domingo este aproape la
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
apropiată este destul de departe, exclus să privească vreun vecin pe fereastră și să vadă ce se întâmplă. Fac semne disperate către mașinile rare care trec pe stradă, complet fără succes. Noaptea se lasă treptat și Rodrigo devine o pată vag conturată, mișcându-se lent în fața tufișurilor obscure. Apare o mașină de poliție, răsuflu ușurată și încep să-mi agit brațele cu disperare, privind cum mașina se apropie, încetinește, accelerează și dispare. Coșmar complet. Privesc către poarta deschisă, către Rodrigo cel senin
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
au dezvoltat tehnicile bazate pe anotimpurile locului, pe relieful din jur și păsările și animalele care populează zona respectivă. Pentru un peruan, un condor este o pasăre sacră, prezentă în povestirile străbunicilor, cu o semnificație și aproape o personalitate bine conturate. Pentru un român, un condor este o pasăre mare care se întâlnește prin America de Sud. Sigur, pentru noi, o găină ar avea o semnificație mai profundă deoarece am înțelege mult mai precis varietățile, caracterul, până și gustul ei în ciorbă?! Lumea
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
înclinându-se categoric în favoarea vecinilor noștri. Urcând la ultimul etaj (17) al celui mai înalt hotel, am panoramat împrejurimile și am văzut cum într-o mare de verdeață (pădurile venind în întâmpinarea mării) au fost presărate clădirile albe și discret conturate, pentru a nu strica armonia în dialogul cu natura. E drept că asta depinde și de relieful care este total diferit de al nostru, dar nu o dată am văzut și prin alte părți cum umul corectează carențele naturale, înconjurându-se
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
stranie, deseori poetică și uneori vulgară. Ceea ce s-a păstrat din ciornele unora dintre proclamațiile lui (care Începeau cu „Grajdane!“, adică „Citoyens!“) și ale editorialelor lui este așternut pe hârtie cu un scris Înclinat ca În caietele de școală, frumos conturat, incredibil de regulat, aproape fără corecturi, o funcție auxiliară Îndeplinită cu conștiinciozitate, de o puritate și o siguranță care mi se par amuzant de comparat cu propriul meu scris de furnică și cu ciornele mele dezordonate, cu paginile masacrate de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
găsesc: străzi, case, biserici, prăvălii... O imensă suprafață, netedă ca palma, agresându-te prin caracterul ei dezolant, de spațiu devastat de o catastrofă. Cum s-o fi născut în sufletul meu acel sentiment pe cât de bizar pe atât de precis conturat, de contemplare postumă? Încerc să mi-l explic prin „imposibilitatea” unor transformări de asemenea proporții. Care, în mod normal, necesită un lung interval de timp (decenii, o jumătate de secol cel puțin). În orice caz un interval căruia eu n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
alte nații. Mi-am dat seama însă, ascultând-o, că, în situația evocată, aș fi avut, în mod cert, exact reacția ei. De indignare. În orice țară există, pe lângă masiva populație majoritară și pe lângă una sau mai multe minorități bine conturate, și o categorie - restrânsă - de indivizi aflați în proces de metamorfozare etnică. Se rusifică, se românizează (cazul părinților mei și în faza finală a procesului - al meu), se maghiarizează. Nu poate fi decât în folosul societății respective ca, în cadrul ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]