24,895 matches
-
între iluzie și realitate „Cine-i acolo”, în întuneric? 111 Pădurea și ambivalența spațiilor alterității 122 Eroul războinic sau moartea privită drept în față 127 Spațiul vrăjitoarelor și al fantomelor, teritoriu al alterității indecise 132 Spectralul în noaptea istoriei 139 Convocarea fantomelor: puterea magicianului și puterea teatrului 147 Arta magică a teatrului și statuia care se însuflețește 151 Moartea aparentă, moartea adevărată și „efectul de fantomă” 160 Privirea iubirii și privirea morții 168 Fantomalul și jocurile dublului 175 Indeterminabilul vis/realitate
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
lord unor personalități deosebite din lumea științifică, politică, artistică, titlu care este conferit pe viață și dă dreptul persoanei respective să devină membru al Camerei Lorzilor). B) Intervenția puterii executive în organizarea internă a activității Camerelor legislative<footnote De exemplu: convocarea parlamentului de șeful statului în sesiuni extraordinare; participarea guvernului la stabilirea ordinii de zi a fiecărei Camere legislative, putând astfel interveni în organizarea ședințelor acestora. footnote> C) Implicarea directă a puterii executive în activitatea legislativă a parlamentului: 1) inițiativa legilor
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora. 2) Alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea parlamentului. 3) Parlamentul nou-ales se întrunește, la convocarea președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. 4) Mandatul Camerelor se prelungește până la întrunirea legală a noului parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice. 5
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
numai durata mandatului Camerelor parlamentului. El nu precizează nici începutul, nici sfârșitul acestuia, lăsând pe seama legii electorale precizările necesare în acest sens. Alineatul 3 al aceluiași articol precizează numai că cele două Camere se întrunesc în prima lor ședință, la convocarea președintelui României, în termen de 20 de zile de la desfășurarea alegerilor. Data stabilită prin decret prezidențial pentru convocarea parlamentului nou-ales reprezintă data de la care începe să curgă termenul de patru ani, respectiv data de la care începe mandatul parlamentului. Sfârșitul acestui
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
necesare în acest sens. Alineatul 3 al aceluiași articol precizează numai că cele două Camere se întrunesc în prima lor ședință, la convocarea președintelui României, în termen de 20 de zile de la desfășurarea alegerilor. Data stabilită prin decret prezidențial pentru convocarea parlamentului nou-ales reprezintă data de la care începe să curgă termenul de patru ani, respectiv data de la care începe mandatul parlamentului. Sfârșitul acestui mandat are loc la împlinirea termenului de patru ani, respectiv la data întrunirii noului parlament. Articolul 63, alin
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
parlament, rezultat din alegerile care se desfășoară după dispariția situațiilor extraordinare ce au dus la prorogarea termenului de patru ani. footnote> 4) Validarea mandatelor de deputat și de senator După cum am menționat deja, cele două Camere nou-alese se întrunesc la convocarea președintelui României în cel mult 20 de zile de la alegeri. Convocarea Camerei Deputaților și Senatului se face prin decret prezidențial. Până la constituirea organismelor de conducere ale Camerelor (birourile permanente), lucrările acestora sunt prezidate de cel mai în vârstă deputat, respectiv
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
ce au dus la prorogarea termenului de patru ani. footnote> 4) Validarea mandatelor de deputat și de senator După cum am menționat deja, cele două Camere nou-alese se întrunesc la convocarea președintelui României în cel mult 20 de zile de la alegeri. Convocarea Camerei Deputaților și Senatului se face prin decret prezidențial. Până la constituirea organismelor de conducere ale Camerelor (birourile permanente), lucrările acestora sunt prezidate de cel mai în vârstă deputat, respectiv senator, asistat de patru secretari desemnați dintre cei mai tineri parlamentari
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
permanente rămân în funcțiune. În această perioadă pot lucra și comisiile permanente, precum și comisiile speciale, cu aprobarea birourilor permanente. Momentul de început al legislaturii rezultă din art. 63 alin. 3 din Constituție, care prevede că parlamentul nou-ales se întrunește, la convocarea președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Legislatura Camerei Deputaților și a Senatului începe pe data întrunirii legale a noilor Camere. Termenul limită al mandatului este de patru ani și se prelungește până la întrunirea legală a noului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
ședințele așa cum consideră. De aceea, întreruperea lucrărilor pe o perioadă de timp nu înseamnă că sesiunea a fost întreruptă. Principiul simultaneității decurge din cel al bicameralismului, el se aplică la sesiune, nu la ședință. Consecințele acestui principiu rezidă în: imposibilitatea convocării în sesiune numai a uneia din Camerele parlamentului <footnote O excepție se impune în cazul sesiunii extraordinare convocate la cerere, și anume, convocarea numai a uneia dintre Camere dacă ar urma să exercite o competență care nu implică și atribuțiile
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
cel al bicameralismului, el se aplică la sesiune, nu la ședință. Consecințele acestui principiu rezidă în: imposibilitatea convocării în sesiune numai a uneia din Camerele parlamentului <footnote O excepție se impune în cazul sesiunii extraordinare convocate la cerere, și anume, convocarea numai a uneia dintre Camere dacă ar urma să exercite o competență care nu implică și atribuțiile celeilalte Camere, cum ar fi modificarea regulamentului propriu, ridicarea imunității unui parlamentar etc. footnote> ; imposibilitatea dizolvării numai a uneia din Camere; necesitatea ca
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
exercite o competență care nu implică și atribuțiile celeilalte Camere, cum ar fi modificarea regulamentului propriu, ridicarea imunității unui parlamentar etc. footnote> ; imposibilitatea dizolvării numai a uneia din Camere; necesitatea ca alegerile generale pentru cele două Camere să fie concomitente; convocarea noului parlament se face pentru cele două Camere la aceeași dată. În sistemul nostru constituțional, sesiunile pot fi ordinare și extraordinare. În același timp, Parlamentul României se mai convoacă de drept sau obligatoriu, potrivit dispozițiilor prevăzute expres în Constituție. Convocarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
convocarea noului parlament se face pentru cele două Camere la aceeași dată. În sistemul nostru constituțional, sesiunile pot fi ordinare și extraordinare. În același timp, Parlamentul României se mai convoacă de drept sau obligatoriu, potrivit dispozițiilor prevăzute expres în Constituție. Convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare este egală cu întreruperea vacanței parlamentare dintre două sesiuni ordinare pentru motive foarte importante sau excepționale. Sesiunile ordinare reprezintă regula, iar cele extraordinare, excepția. Convocarea de drept a parlamentului este motivată de cauze ieșite din comun
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
convoacă de drept sau obligatoriu, potrivit dispozițiilor prevăzute expres în Constituție. Convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare este egală cu întreruperea vacanței parlamentare dintre două sesiuni ordinare pentru motive foarte importante sau excepționale. Sesiunile ordinare reprezintă regula, iar cele extraordinare, excepția. Convocarea de drept a parlamentului este motivată de cauze ieșite din comun, de o gravitate excepțională, când manifestarea voinței suverane a poporului, prin intermediul parlamentului, se impune de urgență pentru soluționarea unor probleme de interes național. Sesiunile ordinare Potrivit art. 66 alin
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie, iar a doua începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie. Sesiunea ordinară are loc în temeiul Constituției și pe durata ei, Camerele parlamentului se întrunesc de drept. Actul de convocare a parlamentului în sesiune ordinară este un act procedural, formal. Neexercitarea dreptului, dar și a obligațiilor legale de convocare, nu poate să atragă după sine prorogarea de facto a vacanței parlamentare. În absența președintelui Camerei, sau în cazul indisponibilității sale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
lunii decembrie. Sesiunea ordinară are loc în temeiul Constituției și pe durata ei, Camerele parlamentului se întrunesc de drept. Actul de convocare a parlamentului în sesiune ordinară este un act procedural, formal. Neexercitarea dreptului, dar și a obligațiilor legale de convocare, nu poate să atragă după sine prorogarea de facto a vacanței parlamentare. În absența președintelui Camerei, sau în cazul indisponibilității sale, oricare dintre vicepreședinți are dreptul regulamentar să convoace Camera. În cadrul fiecărei sesiuni ordinare, activitatea Camerelor legislative se desfășoară potrivit
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Potrivit art. 66 alin. 2 din Constituție, Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în sesiuni extraordinare, la cererea președintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puțin unei treimi din numărul deputaților sau senatorilor. În cererea de convocare a sesiunii extraordinare se vor menționa în mod obligatoriu ordinea de zi și perioada de desfășurare a sesiunii. Nerespectarea acestor două condiții de formă atrage neluarea în considerare a cererii de către președinte<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României. Comentariu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
sesiune extraordinară. Ordinea de zi a sesiunii extraordinare trebuie să fie aprobată de Cameră, neaprobarea ordinii împiedicând ținerea sesiunii. Pentru aprobarea sesiunii extraordinare este necesară majoritatea voturilor deputaților și senatorilor prezenți la ședință. Potrivit principiului autonomiei funcționale a fiecărei Camere, convocarea în sesiune extraordinară a uneia dintre ele nu atrage formal și automat și convocarea celeilalte, deși logica constituțională prevede că cele două Camere nu pot exercita activitatea legislativă decât împreună. Practica parlamentară indică convocarea separată în sesiune extraordinară a celor
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
neaprobarea ordinii împiedicând ținerea sesiunii. Pentru aprobarea sesiunii extraordinare este necesară majoritatea voturilor deputaților și senatorilor prezenți la ședință. Potrivit principiului autonomiei funcționale a fiecărei Camere, convocarea în sesiune extraordinară a uneia dintre ele nu atrage formal și automat și convocarea celeilalte, deși logica constituțională prevede că cele două Camere nu pot exercita activitatea legislativă decât împreună. Practica parlamentară indică convocarea separată în sesiune extraordinară a celor două Camere. Principiul continuității activității legislative și de control parlamentar presupune logic caracterul neîntrerupt
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
principiului autonomiei funcționale a fiecărei Camere, convocarea în sesiune extraordinară a uneia dintre ele nu atrage formal și automat și convocarea celeilalte, deși logica constituțională prevede că cele două Camere nu pot exercita activitatea legislativă decât împreună. Practica parlamentară indică convocarea separată în sesiune extraordinară a celor două Camere. Principiul continuității activității legislative și de control parlamentar presupune logic caracterul neîntrerupt al sesiunilor. În cazul întrunirilor de drept, încetarea situației care a impus convocarea parlamentului are ca efect încheierea sesiunii. Convocarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
activitatea legislativă decât împreună. Practica parlamentară indică convocarea separată în sesiune extraordinară a celor două Camere. Principiul continuității activității legislative și de control parlamentar presupune logic caracterul neîntrerupt al sesiunilor. În cazul întrunirilor de drept, încetarea situației care a impus convocarea parlamentului are ca efect încheierea sesiunii. Convocarea parlamentului de drept Întrunirea de drept presupune că parlamentul nu este în sesiune ordinară sau extraordinară. De aceea, în practică, este considerată tot o modalitate a sesiunii extraordinare, cu deosebirea că aceasta nu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
convocarea separată în sesiune extraordinară a celor două Camere. Principiul continuității activității legislative și de control parlamentar presupune logic caracterul neîntrerupt al sesiunilor. În cazul întrunirilor de drept, încetarea situației care a impus convocarea parlamentului are ca efect încheierea sesiunii. Convocarea parlamentului de drept Întrunirea de drept presupune că parlamentul nu este în sesiune ordinară sau extraordinară. De aceea, în practică, este considerată tot o modalitate a sesiunii extraordinare, cu deosebirea că aceasta nu este la cerere<footnote I. Muraru, E.S.
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
sau extraordinară. De aceea, în practică, este considerată tot o modalitate a sesiunii extraordinare, cu deosebirea că aceasta nu este la cerere<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, București, 2008, pp. 650-651. footnote>. Convocarea de drept se face în cazurile limitative și expres prevăzute de Constituție, și anume: art. 92 alin. 3: „În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință parlamentului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
93 alin. 2: „Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență și funcționează pe toată durata acesteia.” Un caz de „convocare obligatorie” este reglementarea dată de art. 115 alin. 4<footnote I. Muraru, M. Constantinescu, Drept parlamentar românesc, Editura All Beck, București, 2005, p. 151. footnote> și alin. 5, potrivit cărora, în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de drept<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 651. footnote> ale parlamentului constă în faptul că acestea din urmă nu necesită exprimarea unui act de voință în sensul inițiativei de convocare și nici alte condiții procedurale: stabilirea unei ordini de zi și a perioadei sesiunii. 4) Funcțiile parlamentului Considerații generale privind funcțiile parlamentului Orice parlament are în principal funcția de legiferare (adoptarea legilor) și funcția de control parlamentar exercitat asupra puterii
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
numirea guvernului pe baza votului de încredere acordat de parlament; revocarea și numirea, la propunerea primului-ministru, a unor membri ai guvernului; dizolvarea parlamentului; inițierea revizuirii Constituției. 2) Atribuții constituționale pentru exercitarea cărora președintele nu solicită „concursul” altor autorități publice cere convocarea în sesiunea extraordinară a celor două Camere; adresează parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii; promulgă legile votate de parlament; cere reexaminarea legii, înainte de promulgare; numește trei judecători ai Curții Constituționale. CURS 12 Incompatibilitățile, imunitățile și răspunderea. Actele președintelui
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]