2,502 matches
-
să participe pe plan intelectual (prin atenție și voință) și pe plan psihic (încrederea și speranța în procesul de vindecare); mobilizarea pasivă în relaxare diferențiată vizează doar segmentul afectat; mobilizarea autopasivă este realizată de către pacient sub următoarele forme: prin sprijin corector, prin autobalansare, prin acțiunea membrului opus, prin acțiunea unei alte părți a corpului; mobilizare pasivă ca modalitate de întindere a unui grup muscular, urmată de contracția activă a acestuia; mobilizare pasivă asistată activ de către pacient. O manevră mai deosebită de
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
A urmat școala primară în satul natal (1916-1917) și la Cernăuți (1918-1922), unde va frecventa și Liceul „Aron Pumnul” (1922-1929), și Facultatea de Teologie (1929-1933). A audiat și cursurile Facultății de Litere și Filosofie și ale Seminarului Pedagogic Universitar (1933-1936). Corector și încasator al ziarului „Glasul Bucovinei”, preot apoi într-o comună cernăuțeană, va lucra din 1937 în cancelaria Mitropoliei Bucovinei. Pe lângă alte însărcinări, a avut și răspunderea redacțională a publicațiilor „Credința” (1937-1949), la care colabora, alături de alți tineri poeți, încă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285387_a_286716]
-
aprioric", dacă e să privim lucrurile din perspectiva orientării intelectuale a acestui volum. O soluție pragmatică, aș spune, din moment ce, între noi doi, aveam deja studiile universitare finalizate și eram deja singurul angajat. După terminarea facultății, soția mea a lucrat în calitate de corector și apoi editor la un cotidian local, iar din 2004 a intrat pe un post de cercetare la aceeași universitate, în acord cu specializarea ei, Sociologie. Ulterior, a susținut concursuri pentru pozițiile de preparator și, respectiv, asistent universitar, fiind acum
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Sava” din București, urmează apoi literele și filosofia (numai doi ani), absolvind însă Facultatea de Drept din București, după întreruperi, în 1957. A debutat în 1942, la revista de poezie „Claviaturi” din Brașov. A fost, pe rând, redactor la „Luceafărul”, corector la Editura pentru Literatură, secretar de redacție la „Revista de istorie și teorie literară”, cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, editorialist, după 1989, la ziarul „Dreptatea”. A colaborat cu poezii, studii, articole, recenzii, la „Kalende
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
elementară la Piatra Neamț, apoi Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava și Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Al I. Cuza” din Iași, absolvită în 1972. În 1971-1972 este redactor-șef al revistei studențești „Alma Mater”. Lucrează, succesiv, pe posturile de corector, redactor și secretar general de redacție la revista „Convorbiri literare”. În 1991 intră ca lector la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar din 1992 predă la Facultatea de Litere a Universității ieșene, unde avansează până la gradul de profesor. Mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
Constantin Diaconovici-Loga” din Timișoara, Facultatea de Filologie a Universității din același oraș (1966-1974) și cursuri de ziaristică la București. După o perioadă în care a lucrat ca tăietor de lemne la pădure și muncitor în întreprinderi forestiere și miniere, intră corector la ziarul „Flacăra roșie” din Arad (1957-1961), de unde trece tot corector, ulterior redactor, la revista „Scrisul bănățean” (devenită „Orizont”) până în 1982, când este scos din funcție din cauza unor tentative de trecere clandestină a frontierei, pentru care suferă și o condamnare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
oraș (1966-1974) și cursuri de ziaristică la București. După o perioadă în care a lucrat ca tăietor de lemne la pădure și muncitor în întreprinderi forestiere și miniere, intră corector la ziarul „Flacăra roșie” din Arad (1957-1961), de unde trece tot corector, ulterior redactor, la revista „Scrisul bănățean” (devenită „Orizont”) până în 1982, când este scos din funcție din cauza unor tentative de trecere clandestină a frontierei, pentru care suferă și o condamnare. Debutează în 1958 cu versuri la „Scrisul bănățean”, și editorial în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
erau În jur de 10.000 spre sfârșitul anilor 1980, asigură perpetuarea a două tipuri de scriitori: scriitorul salariat și literatul diletant superior. Majoritatea membrilor Uniunii scriitorilor sovietici aveau un statut salarial, fie că erau funcționari ai Uniunii, redactori și corectori ai ziarelor literare și editurilor, sau exersau alte profesii, În special intelectuale și artistice. Cazurile de scriitori independenți erau rare, mai frecvente În țările unde legătură cu piața liberă nu putuse fi complet Întreruptă, ca În cazul scriitorilor din RDG
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ședințele cenaclului Universitas din București. A funcționat, între 1983 și 1989, multă vreme ca profesor de limba română la Ieud (Maramureș). În 1989 pleacă la București, unde lucrează pentru câteva luni la Casa Poporului, ulterior fiind angajat la „Luceafărul”, întâi corector, apoi redactor și secretar general de redacție. După 1989 va fi jurnalist la „Cotidianul”, editor executiv la „PRO TV Magazin”, editor al „Ziarului de duminică”, suplimentul cultural al „Ziarului financiar”. Colaborează cu poezie la „Luceafărul”, „Nouăzeci”, „România literară”, „Astra”, „Tribuna”, „Vatra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
Literatură "Mihai Eminescu" sugerează, în amintirile sale, că această din urmă nuvelă ar fi fost intens promovată pe căile propagandei de partid, datorită modului "subtil" în care reflecta lupta de clasă în lumea satului românesc 27. După o carieră de corector la România liberă și de redactor la publicația Viața românească, Marin Preda primește, în 1956, Premiul de Stat pentru primul volum al romanului Moromeții (1955). Acesta este momentul consacrării autorității sale în câmpul literar, o autoritate care, după modelul predominant
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de literatură dramatică tot aici, până în 1916. După război va funcționa ca director al Teatrului Național din București și director general al teatrelor (1924-1928), secretar, vicepreședinte și președinte al Societății Scriitorilor Români (1921-1923, 1933-1935). Din 1901 activează în presă: e corector la „Cronica”, lucrează, în 1918, la „Viitorul”, colaborează la numeroase periodice, printre care „Paloda” din Bârlad (unde a debutat, în prima clasă de liceu), „Paloda literară” (este unul dintre membrii fondatori), „Făt-Frumos”, „Revista mondenă”, „Epoca literară”, „Floare-albastră”, „Pagini alese”, „Literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
se gripează”. E nevoie Însă de pregătirea unui teren de Încredere și solidaritate reciprocă, de acceptarea tacită de către părțile implicate a unei „uniuni” de voință Întru statornicirea binelui, frumosului, bucuriei și armoniei. În fond, cuplul nașilor funcționează ca un for corector, ca o sursă de Îndreptare ce luminează direcții și căi. Comparativ cu alte forme ale cuplajului formativ (profesor-elev, maestru-discipol), instituția nașilor mai are o calitate: este aureolată de harul divin și de normativitatea dumnezeiască. Ratificarea unei astfel de legături se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
s-au risipit în pușcării, în slujbe secunde! Avem un mare filosof care acum începe să fie redescoperit, după ce a dispărut, Alexandru Dragomir. A făcut studii cu Heidegger, și a fost în România, toată viața, întâi încărcător-descărcător, pe urmă expert corector la o editură, după aceea comis voiajor în industria lemnului. Iar seara, când venea acasă, citea à livre ouvert Platon în grecește. Nu știa nimeni de el, și nici azi nu cred că se știe foarte mult. Am avut profesori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
inferior (varice). • Tuina: MTM P/MC, Tuina local IG/Vb/V în dispersie și An Lo pe 15 TR (punct Stăpân al Umărului 14 VG/acromion), puncte Huatuo D7/ D1. • TTT rădăcină: 13V, 20V, 21V, 2RP, 9P. • Dong Fa articular corector pe D4 (precedat și urmat de un Tuina local): flexiune, flexiune laterală la stânga și rotație la dreapta. Practica clinică a masajului tradițional chinez Faza preliminară Contraindicații și precauții Practica masajului chinez într-un cadru terapeutic necesită o adaptare perfectă, de la
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
ca descendent dintr-o familie de actori. Nu are decât 4 clase de liceu făcute la Ploiești. A urmat și conservatorul. Șia făcut studiile la școala lumii, unde nu se cer examene. Este tipul omului nestatornic. A fost de toate: corector, redactor și director de reviste, sufleur, copist, actor, cronicar teatral și director general al Teatrului Național din București, copist de tribunal, revizor școlar și profesor la un liceu particular din București, funcționar...” Același Radu Rosetti povestește o întâmplare în care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Eugeniu Predescu, Eugeniu Stătescu, Emanoil Protopopescu-Pake, Grigore Lahovari, George Danielopolu, Ion Ghica, Ion Boambă, Ion Brătianu, Ion Câmpineanu, Nicolae Pâcleanu, Nicolae Fleva, Nicolae Calenderolu, Remus N. Opreanu, Sava Vasiliu, Vasile Constantin. Girant responsabil era viitorul mare scriitor I.L. Caragiale și corectorul gazetei, iar administrator Grigorie Serurie, puternicul elector roșu din Dealul Spirii.13 anul 1875 241 10. Într-adevăr, spre deosebire de deputați, care erau aleși pentru patru ani, membrii Senatului se alegeau pentru 8 ani dar „se înnoiesc pe jumătate la fiecare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
omul de paie al activei foi opoziționiste“ - precizează Șerban Cioculescu) de la al doilea număr și până la cel de al 139-lea (12/24 ianuarie 1876), fără a publica aici nimic sub semnătură sau pseudonim (i se atribuie doar câteva anecdote). Corector nu știm să fi fost la această gazetă, ci - după cum se știe cu certitudine - la altă publicație liberală, Uniunea democratică, apărută în Capitală un an mai târziu (la 2/14 noiembrie 1876). 14. Care a avut loc luni 7/19
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Facultatea de Filologie a Universității „C. I. Parhon”, făcând parte din primul cenaclu studențesc înființat după război. Funcționează ca bibliotecar la Șantierul Naval din Oltenița, director al Bibliotecii Raionale din Urziceni și ca activist cultural la Bacău, unde este și corector la revista „Ateneu”. În 1976 se mută la București, unde e funcționar al Federației Comunităților Evreiești, ieșind la pensie de boală în 1981. Colaborează la „Luceafărul”, „Ateneu”, „Steaua”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „România literară” ș.a. Debutează în 1956 cu o poezie în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287159_a_288488]
-
decât zeii. Op. cit., p. 361. 274 Idem, Mizeria istoricismului, pp. xvii-xxi, passim. Dacă nu vrem ca lumea să se prăbușească din nou în nenorocire, trebuie să renunțăm la visele noastre de a ferici lumea. Totuși, putem și trebuie să rămânem corectori ai lumii, dar niște corectori modești." 275 Ibidem, p. 103. 276 Ibid., p. 98. 277 Ibid., p. 108. Autorul recomandă o "metodă zero", care presupune trasarea unei linii "ideale" de previziuni în condiții de raționalitate și evaluarea rezultatelor concrete observate
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
274 Idem, Mizeria istoricismului, pp. xvii-xxi, passim. Dacă nu vrem ca lumea să se prăbușească din nou în nenorocire, trebuie să renunțăm la visele noastre de a ferici lumea. Totuși, putem și trebuie să rămânem corectori ai lumii, dar niște corectori modești." 275 Ibidem, p. 103. 276 Ibid., p. 98. 277 Ibid., p. 108. Autorul recomandă o "metodă zero", care presupune trasarea unei linii "ideale" de previziuni în condiții de raționalitate și evaluarea rezultatelor concrete observate în funcție de aceasta. 278 Ibid., pp.
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
din Transilvania și nu în ultimul rând, cu Ilarie Chendi, critic literar și fruntaș al luptei pentru unitatea națională. În același timp, a colaborat la diferite reviste: “Convorbiri literare”, “Sămănătorul”, “Tribuna poporului” și “România jună”, la ultima revistă fiind angajat corector în 1899. În acest fel, și-a descoperit talentul publicistic 43 . Primele sale articole istorice se intitulează 3∕15 mai 184844 și În chestiunea națională 45 publicate în anul 1897. Acestea aveau ca idee centrală problema națională, idee care s-
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Petru Ștefoi, țărani. Urmează Liceul „N. Gane” din Fălticeni, încheiat în 1973, și Facultatea de Filosofie a Universității din București (1976-1980). Muncitor distribuitor la Fabrica de Conserve din Popești-Leordeni (1973-1976), după obținerea licenței va fi profesoară în aceeași comună, apoi corector cu jumătate de normă la „Contemporanul” (1987-1989). Ulterior e redactor la „Contrapunct”, apoi la „Dilema”, și colaboratoare a posturilor Europa Liberă și Radio France International. În 2000 consul general al României la Montreal, se retrage din funcție în martie anul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
Universității „Al. I. Cuza” din Iași. În 1969, a absolvit și cursurile de biblioteconomie ale Bibliotecii Centrale de Stat din București. A lucrat ca muncitor, profesor, bibliograf la Biblioteca Municipală Bârlad (1968-1969), redactor la ziarul „Vremea nouă” din Vaslui (1969-1973), corector, muzeograf principal la Muzeul Literaturii Române din București (1991-1992), referent de specialitate și consilier la Direcția Muzee și Colecții, resortul Case Memoriale-Memorialistică din Ministerul Culturii (1993-1998). A colaborat la „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Steaua”, „Convorbiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286334_a_287663]
-
său despre înmormântarea poetului John Dryden în 1700. Trăsurile celor "de seamă" blochează aleea Chancery în fața unor case de toleranță și a tavernei King's Head, unde Ward obișnuia să bea (și, au sugerat unii, să-și scrie reportajele): Un corector nerușinat al lui Jades Flesh și-a trecut bățul pe lângă pielea din spate a unei trăsuri ce se afla în față și a zgâriat frâiele calului unui beau care, scoțând capul pe fereastră, cu o perucă de cel puțin un
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Ion Vlad, teoretician și critic literar. Absolvent al Liceului Teoretic nr. 15 (1978) și al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” (1983) din orașul natal, obține titlul de doctor în filologie cu teza Fascinația filmului la scriitorii români (1997). Este corector (1982-1983), redactor (1983) și redactor-șef adjunct (1990-1999) al revistei „Tribuna”, redactor-șef la „Transylvanian review” (1991-1999). Lector (1993), conferențiar (din 1997) și șef (1994-1999) al Catedrei de jurnalistică a Facultății de Litere clujene, va funcționa și ca visiting professor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]