3,019 matches
-
una medievală sugerată de prezența "menestrelului", care interpretează balada, "la spartul nunții, în cămară". Fiind rostită la sfârșitul unei nunți reale, această întâmplare despre o nuntă imposibilă amplifică misterul. Cadrul pare a fi unul de basm, în care este prezent craiul Crypto, din lumea umbrei și a umezelei, enigmatic, închis în sine. În opoziție, se află lapona Enigel, ființă solară, iubitoare de mișcare, căreia îi este caracteristică ieșirea din sine. Ea migrează din ținuturile polare spre lumina soarelui. Balada are și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
necazul". Creangă folosește formele oralității: "imaginile, metaforele, comparațiile lui sunt ziceri tipice ale poporului, expresii scoase din marele rezervor al limbii" (T. Vianu). Povestea lui Harap-Alb a fost considerată un "veritabil Bildungsroman fantastic al epocii noastre" (George Munteanu). Feciorul de crai este milostiv și bun, dar iute la mânie, neascultător (nesocotește sfaturile tatălui), fricos și ezitant în fața provocărilor, viteaz și prudent, cel mai reprezentativ dintre eroii pozitivi ai lui Creangă. Acest basm cult se întinde de la duioșie la grotesc. Harap-Alb este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cuminte, ascultător, erou exemplar prin autenticitatea umană, având însă și slăbiciuni omenești. El parcurge o perioadă de inițiere, în călătoria spre Împăratul Verde, în vederea formării pentru a deveni conducătorul unei familii. Naiv la început, lipsit de experiență și credul, fiul craiului este păcălit de spân să intre în fântână. Protagonistul trece prin diferite probe cu ajutorul celorlalte personaje înzestrate cu puteri supranaturale. El se rătăcește într-un labirint, o lume necunoscută, unde trece prin probe cu sensuri simbolice: trecerea peste podul păzit
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prin probe cu sensuri simbolice: trecerea peste podul păzit de tatăl său îmbrăcat în blană de urs reprezintă trecerea într-o altă etapă a vieții; fântâna fără roată și fără cumpănă semnifică grota, locul renașterii, unde eroul intră fiu de crai și iese rob. Harap-Alb își respectă cuvântul dat (jurământul făcut spânului), este integru, demn, capabil să-și asume vinovăția. Prin caracterizare indirectă reies trăsăturile morale ale personajului, din fapte, gânduri și comportament. În relația cu spânul este cinstit, loial și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
maturizează în urma întâlnirii cu omul roș, în călătoria sa care este un necontenit prilej de inițiere. El capătă experiență în cunoașterea speciei umane și în urma întâlnirii celor cinci personaje supranaturale, cu elemente grotești, cu viciile lor pe care feciorul de crai le privește cu înțelegere și jovialitate. Știind, după filosofia străveche, că omul nu poate trăi singur, Harap-Alb reușește să-și facă prieteni buni, este altruist, are un suflet mare, iubind albinele și furnicile, milos, respectă ritualurile țărănești (ale pețitului). Un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Portretul moral reiese în mod indirect, din faptele, vorbele și atitudinea personajului, din relațiile cu alte personaje. În relația cu Harap-Alb, spânul este lingușitor și umil ("să nu-ți fie cu supărare, drumețule"). Este prefăcut, viclean, îl atrage pe fiul craiului în capcana din fântână; se pricepe la oameni, știe să profite de slăbiciunile celorlalți. După ce îl face captiv pe Harap-Alb, spânul devine răutăcios și amenințător și-l silește să jure pe paloș. El are trăsăturile stăpânului tiran, avid de putere
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
rațiuni diplomatice se căsătorește cu Maria de Mangop; are iscoade care-l informează despre intențiile dușmanilor. Având calități morale deosebite (patriotism, înțelepciune, demnitate, voință, curaj, geniu, strategie), gândește și acționează pentru cauza creștinătății. După victoria de la Vaslui, trimite scrisori tuturor crailor și domnilor, precizând: "i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul săbiei", convins că Moldova "această poartă a creștinătății" trebuie apărată. Era iubit de mulțime, așteptat cu emoție, adorat între realitate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ne-am trăit copilăria. Și, pentru că acolo ne-am făcut dura ucenicie, rămâne adânc înfipta în memorie. Retrăiesc în memorie cu melancolie acel univers îndepărtat, din care n-a mai rămas decât un chip, o piață umila, o străduța"125. Crailor de la Răsărit 126 ai copilăriei nu le-ar cere decât să-i aducă înapoi vremurile acelea, în care încă mai credea în ei, copilăria aceea "de acum o mie de ani", cănd atât de mult "așteptăm și doream venirea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de E.S., Notas sobre Antes del fin, articol publicat în revista "Artes y Letras", suplimentul de cultură al ziarului "El Mercurio", 7 august 2005. 125 Ernesto Sábato, Antes del fin, p. 33. 126 În țările catolice, copiii îi primesc pe Craii de la Răsărit în noaptea de 5 spre 6 ianuarie, care vin, ca și Moș Crăciun al ortodocșilor, încarcați de daruri pentru ei; în aceeași zi, pe străzi se organizează parade spectaculoase cu care alegorice, unde protagoniști sunt Craii de la Răsărit
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
primesc pe Craii de la Răsărit în noaptea de 5 spre 6 ianuarie, care vin, ca și Moș Crăciun al ortodocșilor, încarcați de daruri pentru ei; în aceeași zi, pe străzi se organizează parade spectaculoase cu care alegorice, unde protagoniști sunt Craii de la Răsărit (Los Reyes Magos), care dăruiesc din carele lor dulciuri copiilor care îi privesc trecând; este o sărbătoare în primul rând pentru copii, dar și pentru adulți. 127 Antes del fin, p. 34. 128 Idem. 1 Cioran, Pe culmile
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ferea din calea lor, temându-se de prietenia prea fierbinte a soarelui. Zadarnic era amenințată cu o cruntă răzbunare, că ea a rămas neclintită în hotărârea ei. Dar tocmai în acea vreme a venit la vânătoare pe plaiurile acelea un crai vestit, cu numele de Uz, îmbrăcat cu zale de argint ce străluceau în desfătarea razelor de soare. Dar domnița a fugit din calea acestor străini, pentru că acel crai era însoțit de mulți oșteni. Când, în sfârșit, craiul a văzut-o
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
tocmai în acea vreme a venit la vânătoare pe plaiurile acelea un crai vestit, cu numele de Uz, îmbrăcat cu zale de argint ce străluceau în desfătarea razelor de soare. Dar domnița a fugit din calea acestor străini, pentru că acel crai era însoțit de mulți oșteni. Când, în sfârșit, craiul a văzut-o, cu glas blând a rugat-o să adăsteze, că el vrea să-i grăiască. Ascultându-i povestea, tot atunci el, care era tulburat de gingășia fetei, a poruncit
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
plaiurile acelea un crai vestit, cu numele de Uz, îmbrăcat cu zale de argint ce străluceau în desfătarea razelor de soare. Dar domnița a fugit din calea acestor străini, pentru că acel crai era însoțit de mulți oșteni. Când, în sfârșit, craiul a văzut-o, cu glas blând a rugat-o să adăsteze, că el vrea să-i grăiască. Ascultându-i povestea, tot atunci el, care era tulburat de gingășia fetei, a poruncit sfetnicilor și celor din oaste să nu-i facă
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Creangă îl evocă într-o viziune complexă-geografică ă―sat mare-), psihologică―sat mare și vesel-, cu oameni gospodari, ―flăcăi și fete mândre)., dar și istoric ă―sat vechi răzășesccu oameni ce descindeau ―din plăieșii care s-au luptat cu Sobieski, craiul polonilor-. Mărturie stă Cetatea Neamțului, al cărei chip se oglindește cu mâhnire de atâtea veacuri în ―Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca și cristalul-.Imaginea este croită și din perspectivele vieții de familie. Familia devine nucleul, celula de bază
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
erau "înalți ca niște brazi și tari de virtute, dar slabi de minte",împăratul Roș avea inima "haină", fata lui era "ofarmazoană cumplită" etc. Interesant este faptul că personajele din "Povestea lui Harap -Alb"-se comportă aidoma celor din Amintiri ...": craiul își ceartă ăcu vorbe humuleștene) feciorii fricoși, împăratul Roș este pișcat de purici, iar cei cinci tovarăși de drum ai lui Harap Alb, se ceartă în casa de aramă la fel ca învățăceii de la "fabrica de popi" din Fălticeni. Peste
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ies din normă prin înfățișarea lor ănatura i-a "însemnat" pentru a le arăta răutatea).Și peste aceste sugestii ale realului, autorul aruncă valul mitului: bătrâna cerșetoare este o ursitoare ăcare îi va "țese" destinul lui Harap Alb), fiul de crai este un Ulysse, iar pădurea în care îl întâlnește pe Spân este un veritabil labirint.Rezultă că: realitatea lui Creangă este veridică, dar autorul o înfrumusețează, aruncând peste ea valul pur al mitului.Există însă și o altă viziune a
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de la un bețiv ăca și când păzitorul Raiului ar fi fost un biet bătrân). ă"Ivan Turbincă"). În "Povestea lui Harap-Alb" fabulosul pare a se ascunde în spatele realității, ieșind la lumină în mod surprinzător.Astfel, în scena întâlnirii dintre mezinul craiului și bătrâna cerșetoare, însușirile supranaturale cu care aceasta se laudă ă"Căci multe au mai văzut ochii mei deatâta amar de veacuri câte port pe umerele acestea") par, a fi niște minciuni, tânărul înțelegând miracolul numai atunci când bătrana dispare în
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
minciuni, tânărul înțelegând miracolul numai atunci când bătrana dispare în văzduh; tot așa, calul care se apropie de tava cu jăratec este numit "ghijoacă urîcioasă, abia transformarea lui miraculoasă, datorată intervenției unui factor sacru ăSfânta Duminică), convingându-l pe feciorul de crai.Un loc aparte îl ocupa Spânul. La început, el nu se abate cu nimic de la comportamentul normal al unui om viclean, numai schimbarea înfățișării la fiecare întâlnire putând sugera că aparține altei ordini"... numai iaca ce iar îi iese Spânul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
situație. În drum călătorii întâlnesc pădurea, percepută în folclorul românesc ca un labirint, care îi inspiră teamă. Este motivul pentru care se apropie de omul spân, care îl ademenește de trei ori și îl înșală, profitând de faptul că fiul craiului e boboc în felul său de trebi de aieste. Urmează schimbarea rolurilor și preluarea hrisoavelor, motiv prezent și în baladele populare. De aici feciorul de împărat devine slugă, dar nu neagră, cum întâlnim în folclorul oriental, ci o slugă albă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
calul. Ce gândești? Și unii ca aceștia sunt trebuitori pe lume câteodată, pentru că fac pe oameni să prindă la minte ... Pretextul pentru cea de-a treia probă a lui Harap Alb este un ospăț împărătesc, la care sunt invitați împărați, crai, voievozi, căpitani de oști, mai marii orașelor și alte fețe cinstite. O pasăre măiastră bate la fereastră și le strică cheful mesenilor strigând: -Mâncați, beți și vă veseliți, dar de fata împăratului Roș nici nu gândiți. Spânul îl trimite pe
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
este somnul de veci. Formula finală, mai amplă ca de obicei, poartă pecetea originalității autorului: Ș-apoi fost-au poftiți la nuntă: Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor și Crăiasa zânelor, minunea minunilor din ostrovul florilor! Și mai fost-au poftiți încă: crai, crăiese și mpărați, oameni în samă băgați, ș-un păcat de povestariu, fără bani în buzunaru. Veselie mare între toți era, chiar și sărăcimea ospăta și bea. Și a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține încă; cine se
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și Iacob Negruzzi, în momentul în care cei doi primesc poeziile atât de cunoscute de la Viena, drumul grăbit al lui Negruzzi în capitala Imperiului, la insistențele mentorului Junimii repetă, sacral și mitic, ca într-un scenariu a priori scris, drumul Crailor spre Bethleem. Inconștientul lor, încărcat de speranță, poeziile acestea cu rol de stea călăuzitoare, le întăresc convingerea că acolo, la Viena, se va naște un spirit exponențial al ethosului românesc. Afirmația nu este valabilă doar pentru români. Universal, se recunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
acea creatură nepământeană ascundea sub candida mantie, de la brâu în jos, o anatomie caprină. Iubindu-se cu eroul nostru, divino-ferina ypatie se jertfește, abdicând de la jurământul de iubire și credință pentru marea maestră a castității. Basmul însă continuă. Cei 12 crai evadează din acel tărâm, călare pe gigantice păsări rock (coperta ediției italiene reproduce o sugestivă miniatură "Omul-acvilă" după "Roman d'Alexandre", 1338), înapoi spre Constantinopole, după șase ani de rătăciri și prizonierat. Este anul 1203. Baudolino, sexagenar, dă semne de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și prizonierat. Este anul 1203. Baudolino, sexagenar, dă semne de oboseală și de căință, mustrat de amintirea tatălui său împărătesc. Atras până și el în rețeaua de ficțiuni a fiului adoptiv, Frederic luase parte, sub pretextul unei cruciade, la călătoria crailor spre împărăția Preotului Ioan. Murise însă, cum vom vedea, în împrejurări încâlcite. Ambiții eșuate, pierderea femeii iubite, frustrări paricide. Bilanțul unei vieți ce nu și-a spus încă ultimul cuvânt. Grupul însuși se destramă pe drum, prietenii dezamăgesc. Personajul posedat
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și cromatice oferite de profuziunea mineralogică deslănțuită. Abundă inventarele faunistice, petrografice, caricaturile umanoide, dar și detaliile grozave despre boli, torturi, morți atroce, cu un picior în istoria trecută și viitoare, cu celălalt în oceanul invenției. Fapt e că cei 12 crai își irosesc ceva ani în anticamera împărăției Preotului Ioan, Baudolino întreținându-se cu tânărul Diacon, pregătit printr-un fel de supliciu mutilant în vederea moștenirii tronului. Căindu-se pentru a sa tinerețe pierdută, Diaconul este primul care pune la îndoială existența
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]