3,573 matches
-
că inundațiile din 1970 și dezastrul pe care 1-au antrenat întrețin un fel de furie a lui Ceaușescu el este frînat în voința lui de a stăpîni natura ce alimentează o nouă flacără ideologică: trebuie să se revină la crezul care asigură victoria și să se regăsească convingerea comunistă. În mai 1970, "... după ce am vizitat județele și localitățile lovite de dezlănțuirea apelor declară Ceaușescu -, în ciuda pagubelor, în ciuda suferințelor miilor și zecilor de mii de oameni, se constată voința fermă a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de cuvînt al condamnării modernității pozitiviste și tehnocratice. Retragerea și marginalizarea sa fac din el simbolul revoltei, polul unei rupturi aristocratice cu activismul cultural al administratorilor culturii din epoca Ceaușescu. Noica întruchipează un stil, o metodă de interogație, propunînd un crez cultural refondat: discipolii săi filosofi caută împreună cu el un catharsis axat pe problema timpului, a tradiției și a modernității. Există o nevoie de a regăsi rădăcina limbajului, adevărul tradiției, de a se dezaliena de fatalitatea constrîngătoare a modernității. Mai mulți
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
riscuri ce grevează asupra viitorului sînt, pe de o parte, constituirea unei societăți paralele avînd codurile și modurile sale de funcționare, care se împacă cu puterea în măsura în care aceasta n-o deranjează; pe de altă parte, reangajarea societății în simbolica și crezul naționaliste. Mitul naționalist, arată Botez, este unul din rarele mituri care au rezistat iconoclasmului critic contemporan și care beneficiază de pe urma falimentului altor mituri, cum ar fi acela al utopiei socialiste a egalității sociale... Or, acest mit al naționalismului a fost
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care promite perestroika și înverșunarea ideologică a lui Ceaușescu este atît de mare încît, în toamna lui 1989, nimeni nu mai ascultă ce spune tiranul ajuns de rîsul lumii. Dar mesajul este limpede: Bucureștiul ia locul Moscovei slăbite și acest crez românesc convine, desigur, elementelor conducătoare din Rusia. Salvarea internaționalismului socialist trece printr-o întărire a Pactului de la Varșovia. Această cerință este avansată de fratele lui Ceaușescu, Ilie Ceaușescu, vice-ministru al Apărării. Mesajul are o dublă destinație: el este adresat Moscovei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
directivele de mobilizare și de susținere populară a regimului său, prin emisiunile de radio și televiziune, și începe un dialog stîngaci cu insurgenții. Fără îndoială, Ceaușescu are o tresărire de încredere. Dar este foarte singur, nimeni nu mai acordă credibilitate crezului unui om căzut de doi ani pradă batjocurii nu s-a aflat el oare, în Franța, în fruntea personalităților caricaturizate în 1989? și nici ideologiei pe care o apără, considerată ca anacronică. Desfășurarea manifestației oficiale organizate în capitală pe 21
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de aci conchide că noi nu sîntem conservatori, ci reacționari și retrograzi. Dacă acești domni, zice "Romînul" în naivitatea lui, sânt în adevăr conservatori și prin urmare voiesc să conserve instituțiunile de astăzi ale țărei, de ce articolul de căpetenie al crezului lor politic este ura acestor instituțiuni? Daca voiesc să le conserve, de ce fac tot ce pot spre a le descredita, acuzîndu-le de tot răul, real sau presupus, ce esistă în această țară? Și mai jos adaogă: Logica și bunul simț
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nenorocire cauza rătăcirei lor nu este nici logica nici bunul simț. O, nu! boala de care sufere trebuie căutată aiurea! Se rătăcesc în adevăr când afirmă că ideea fundamentală a programului este că regimul parlamentar nu e bun și că crezul nostru politic este ura instituțiunilor reprezentative! Fără îndoială nu sîntem din aceia cari să nu vază cât noroi aduce la suprafață, câtă turburare cauzează în viața socială această frământare continuă a instituțiunilor libere și, ca toți oamenii cu minți, ne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
De remarcat că acest model are un corespondent la nivel socio- cultural: în fiecare societate și cultură -cu deosebire în societățile moderne și complexe - funcționează un ethos, un nucleu axiologic fundamental (valori de bazăă, o mentalitate (un sistem de norme, crezuri, atitudiniă clădită pe acest nucleu, și o opinie publică (reacții mai mult sau mai puțin consensuale la diferite evenimente, situațiiă. Orientarea atitudinal-valorică dă sens existenței și devenirii umane. Obiectele „cu sens” pentru om devin valori pentru acesta. Ierarhia valorilor exprimă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
vorbi de școli sau curente istoriografice întemeiate pe concepții clare, ci, dimpotrivă, mai degrabă despre păreri personale ale oamenilor de stat, istoricilor, publiciștilor etc. rezultate în propria lor experiență de viață ori științifică, influențată de formația lor filosofică și de crezurile sau înclinările politice. 1. Istoricii ruși, de pildă, au acordat o mare atenție acestei teme din motive ușor de bănuit: rolul Rusiei țariste în chestiunea orientală, credința mesianică în atingerea țelurilor “pravoslavnice”, în practică foarte “pământene”. Istoricul S. M. Soloviev considera
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
replicat Bem că li se cuvine onoare acelora care se luptă pentru naționalitate; că și dânsul când a luat parte la resbelul acesta a fost numai sub condiție de a se bate pentru triumful naționalităților”. „Triumful naționalităților” era, neîndoielnic, un crez căruia Bem îi slujea cu dăruire, talent și vitejie, numai că desfășurările transilvănene nu se acordau cu acel principiu sacru. În cele din urmă, din nefericire prea târziu, realitățile tragice aveau să impună soluția respectării drepturilor naționale ale popoarelor. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Bălcescu comunica lui Ion Ghica cum Bem ceruse „a face pace cu românii” lui Avram Iancu, că polonezii au cerut de la Bem ca ei să nu se bată contra românilor”, că „sînt prea bine cu Dembinski și mă va ajuta, crez. Asemenea și Bystrzanowski”; că el, Bălcescu, i-a recomandat lui Avram Iancu „să caute a se învoi cu Bem, îndemnând pe acesta a se pune în capul unei mișcări mai mult română sau curat transilvane, fără excepție de nație, căzînd
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este: indefectibil dacă e hrănit cu și din realități autentice, comensurabile. N-au lipsit „visătorii”, „grăbiții” și câțiva frenetici numai că, în cele din urmă, grija supravegheată a inițiativei, simțul măsurii au avut câștig de cauză, un simț și un crez ce-și trăgeau seva din lecțiile și îndemnurile suprasaturate de suferințe și experiențe tragice, care i-au atașat unei cauze ce nu începea și nu se încheia cu un eveniment, oricât de covârșitor prin emoție și povara confruntărilor ar fi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
război. Or, cu patru zile înainte de acel discurs a fost publicată broșura Napoleon III et l’Italie, elaborată de La Guéronnière, sub ochiul vigilent și interesat al împăratului, care, cum pretinde Hübner, a și scris ultimile pagini. Hübner, ancorat apodictic în crezuri vetuste, a calificat broșura ca proiect al despuierii Austriei și Italiei. E de înțeles despuierea Austriei, dar a Italiei ? Cum Hübner concepea Italia, asemenea lui Metternich, ca o „noțiune geografică”, probabil că el considera o despuiere a Italiei de... italieni
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ajutat ca, la o vârstă înaintată și grav bolnav, să poată înțelege care erau interesele țării noastre și de ce parte trebuia ea să acționeze. În această din urmă privință, A. D. Xenopol nu s-a abătut cu o iotă de la marele crez al vieții sale: desăvârșirea unității politice. În numele acestui crez, cerea el la 1871 întărirea materială și spirituală a României, recomanda stăruitor, trei decenii mai târziu, unitatea de acțiune a transilvănenilor, văzând în „Marea Unire” steaua călăuzitoare a gândurilor și faptelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să poată înțelege care erau interesele țării noastre și de ce parte trebuia ea să acționeze. În această din urmă privință, A. D. Xenopol nu s-a abătut cu o iotă de la marele crez al vieții sale: desăvârșirea unității politice. În numele acestui crez, cerea el la 1871 întărirea materială și spirituală a României, recomanda stăruitor, trei decenii mai târziu, unitatea de acțiune a transilvănenilor, văzând în „Marea Unire” steaua călăuzitoare a gândurilor și faptelor compatrioților săi. Unirea deplină - scria el - „aceasta să fie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la respect. Acest împătimit al muncii, pe cale și din această pricină să intre în legendă la Iași, este prea puțin, dacă se poate spune așa, tipic pentru generația sa, o generație multă vreme debusolată, dezabuzată și risipită prin impulsuri către crezuri nedefinite sau false. La 60 de ani, Alexandru Zub este în deplina maturitate a puterii sale de creație. Un bilanț e prematur, un panegeric ar fi o inabilă ofensă, încât am optat în paginile de față pentru o schiță ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și echilibrul căutat în judecăți, la care îndeamnă condiția noastră de muncitori cu experiență limitați nu numai cronologic; viziunea maniheistă îi este cu desăvârșire străină. Aparent paradoxal, Al. Zub este un pragmatic, atent la idei și conduite ce converg spre crezuri avuabile în două cuvinte: istorie și finalitate (titlul uneia din cărțile sale), ideea de finalitate operând, din capul locului, ca cea mai viguroasă obsesie profesională. El subscrie la afirmația lui Lucian Blaga, potrivit căruia „există două realități a căror imensă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la Constituția din 1791, 1793 și 1795. Această declarație conținea principiile care au inspirat Revoluția Franceză, fiind un manifest al libertăților omului (Articolul 1 afirmă că toți oamenii s-au nascut liberi și egali în drepturi). A ajuns să reprezinte "crezul noii epoci" (cf. Jules Michelet), fiind în mod semnificativ rezultatul mai multor influențe notabile, ca de exemplu: constituțiile unor state nord-americane, precum Virginia și New Hampshire; John Locke și Enciclopedia lui Diderot și d'Alembert (doctrina drepturilor naturale); Școală fiziocrată
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-i da un ultim sărut. Principalele pagini din opera Otello Aria Credo în un Dio crudel din actul ÎI Rol : Iago, portdrapelul lui Otello Voce : bariton Fach : bariton dramatic Loc de desfășurare : Un hol la parterul castelului Rezumat : Iago mărturisește crezul diabolic al vieții sale: să facă rău! Credo în un Dio crudel, Credo în un Dio crudel che m'ha creațo simile a sè 425 e che nell'ira io nomo. Dalla viltà d'un germe o d'un atomo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
le vom prezenta, aceasta nu este vina noastră și, astfel, n-avem de ce ne teme că am putea fi acuzați de publicitate mascată. Geniul maestrului Ludovic L. este acela că a știut să pledeze întotdeauna indiferent de consecințe în spiritul crezului său nezdruncinat că inculpatul nu este niciodată mai vinovat și nici mai puțin vinovat decât noi ceilalți, faptele săvârșite fiind urmarea unor devieri genetice, ereditare sau sociale. " Poate fi cineva pedepsit pentru că acele cauze s-au întâmplat să i se
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
de-al său, iar alt om nu poate sacrifica nici măcar o găină? V-ați gândit vreodată la acest lucru?" Vă veți întreba, poate, de ce a pierdut maestrul Ludovic L. toate procesele mandanților săi, dacă n-a făcut niciodată secret acest crez. Răspunsul ni-l dă tot dânsul: "Vinovatul trebuie împiedicat să comită și alte delicte, chiar dacă este limpede că vinovatul nu este mai vinovat decât noi toți ceilalți". Așadar, înainte de a trece la cazurile propriu-zise, vom prezenta, în spiritul maximei noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
nici un fel opinia cititorului, iar, pe de altă parte, cariera avocatului Ludovic L. a fost excepțională nu numai prin singularitatea ei și prin marile foloase materiale care i le-a furnizat atât lui cât și mandanților săi, ci și pentru crezul său nestrămutat că, în pofida faptului că Justiția suverană are întotdeauna dreptate, nimeni nu este mai vinovat decât noi, semenii săi și că, dacă am contesta acest lucru, lumea ar intra în haos. JUSTIȚIA SUVERANĂ ARE ÎNTOTDEAUNA DREPTATE! Chiar și când
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
s-a pronunțat eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl, chiar dacă n-a fost, de data aceasta, în cea mai bună formă? Justiția este suverană, ea reprezintă voința de dreptate socială. Orice hotărâre va emite în acest caz, ea va confirma fie crezul unui grup de demonstranți, fie crezul celuilalt grup de demonstranți. În aceste condiții, cum va putea Justiția suverană să rămână independentă? Dacă n-ar exista pâinea albă, nimeni n-ar suferi că are la dispoziție doar pâine neagră. Dacă n-
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Ragnavaldur Sicl, chiar dacă n-a fost, de data aceasta, în cea mai bună formă? Justiția este suverană, ea reprezintă voința de dreptate socială. Orice hotărâre va emite în acest caz, ea va confirma fie crezul unui grup de demonstranți, fie crezul celuilalt grup de demonstranți. În aceste condiții, cum va putea Justiția suverană să rămână independentă? Dacă n-ar exista pâinea albă, nimeni n-ar suferi că are la dispoziție doar pâine neagră. Dacă n-ar exista Lucas Ronson (locatarul de la
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
să existe, sînt alienați, fie ca cei străini pe meleaguri de noapte, aruncați fără copilărie și fără memorie, fie alienați ca cei mintali a căror cugetare e străină de cea a semenilor. Lipsiți de identitatea conferită de aderarea la un crez, desprinși de existență, se ciocnesc de lumea reală în care nu se pot orienta, pe care n-o pot înfrunta și stăpîni, rătăcind caraghios și groaznic în starea de imponderabilitate morală, ca un corp fără chilă și fără atracția gravitațională
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]