19,565 matches
-
la justiție și art. 124 - Înfăptuirea justiției. De asemenea, se invocă și art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică textele legale din perspectiva unei soluții legislative pe care acestea nu o cuprind, având în vedere că prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă nu enumeră printre titularii dreptului de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în
DECIZIA nr. 143 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271355]
-
nr. 3.175D/2021 la Dosarul nr. 157D/2020, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care, în Dosarul nr. 1.194D/2020, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece se critică modalitatea de aplicare a textului considerat a fi neconstituțional. Având în vedere caracterul general al normelor constituționale invocate și lipsa explicitării relației de contrarietate a dispozițiilor criticate față de acestea, apreciază că nu se poate identifica în mod rezonabil nicio
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
Dosarul nr. 1.194D/2020, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece se critică modalitatea de aplicare a textului considerat a fi neconstituțional. Având în vedere caracterul general al normelor constituționale invocate și lipsa explicitării relației de contrarietate a dispozițiilor criticate față de acestea, apreciază că nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate. În ceea ce privește celelalte dosare, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 și ale
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
și (2) din Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, sunt neîntemeiate prin raportare la dispozițiile art. 170 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, fiind în acord cu acestea. ... 3. Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta T.A.M., criticând-o pentru nelegalitate, și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea cererii de chemare în judecată și admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. În motivarea căii de
DECIZIA nr. 915 din 21 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271378]
-
de atac, recurenta-reclamantă a arătat că în mod vădit nelegal instanța de fond a considerat că art. 50 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 681/2011 nu aduce atingere principiului neretroactivității legii civile. În acest sens arată recurenta că ceea ce critică nu vizează subiecții care pot formula sesizarea, autoritatea competentă, obiectul sesizării și motivele pentru care se poate face o astfel de sesizare, ci faptul că sesizarea Consiliului CNATDCU cu privire la suspiciunea de plagiat poate avea ca obiect o teză
DECIZIA nr. 915 din 21 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271378]
-
soluționarea acesteia, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
cuprinse într-un raport de audit privind mai multe nereguli în procedurile de plată ale APIA, inclusiv cele semnalate de reclamant în e-mailurile sale din aprilie 2010, a fost preluat de un ziar specializat. În articolele sale, reclamantul a criticat procedura de atribuire a fondurilor către agricultori, numirea în funcție a directorului APIA Cluj și gestionarea defectuoasă a fondurilor UE în agricultură. ... 5. La 18 noiembrie 2010 s-a declanșat o anchetă disciplinară împotriva reclamantului cu motivarea că, prin publicarea
HOTĂRÂREA din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271494]
-
6) din Codul de procedură civilă, încheierea ar avea oricum caracter executoriu. Așa fiind, în contextul caracterului definitiv al încheierii, devine iluzoriu dreptul debitorului la apărare și la un proces echitabil, în condițiile în care nu i se permite să critice în niciun mod încheierea prin care s-au stabilit în sarcina sa penalități, deși pentru pronunțarea acestora este relevantă analiza de fapt și de drept realizată de către instanța de executare în ceea ce privește neexecutarea imputată debitorului. Prin urmare
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
titlu executoriu, până la stingerea ei completă.“ Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale în redactarea criticată de autorul excepției. ... 14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 - Accesul liber la justiție, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
juridică pe care o lege organică le conferă, de principiu, unui statut profesional. Curtea a constatat încălcarea art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, potrivit căruia statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică, în situații în care textul criticat din legea organică - Legea nr. 360/2002 - îndrituia Guvernul ca, prin acte administrative cu caracter normativ (ordine, instrucțiuni etc.), să reglementeze aspecte esențiale legate de nașterea, executarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor, în acest sens exemplificative fiind Decizia
DECIZIA nr. 258 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270814]
-
fiecărui element esențial component al statutului funcționarilor publici stabilit prin legea organică. ... 35. Analizând conținutul normativ al art. 70 din Legea nr. 360/2002, Curtea observă că, spre deosebire de textele constatate ca fiind neconstituționale prin deciziile mai sus indicate, cel criticat în prezenta cauză nu cuprinde trimiteri exprese prin care legiuitorul primar - Parlamentul - deleagă Guvernul ca prin ministrul de resort sau alt reprezentant al puterii executive să reglementeze elemente esențiale ce configurează statutul polițistului, deoarece aceste elemente sunt cuprinse în chiar
DECIZIA nr. 258 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270814]
-
cu scopul menținerii acestora în patrimoniul său spre a putea servi la nevoie pentru garantarea executării silite a unei creanțe ce s-ar obține împotriva sa“ (paragrafele 65 și 66). ... 18. Mai mult, pronunțându-se asupra soluției legislative similare celei criticate în prezenta cauză, respectiv asupra dispozițiilor art. 53 din Legea nr. 85/2006, prin Decizia nr. 522 din 11 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 26 ianuarie 2018, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată
DECIZIA nr. 72 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270985]
-
fundamentală. ... 30. Astfel, în ceea ce privește pretinsa discriminare creată între justițiabili, care sunt supuși regulilor privind plata unor taxe judiciare de timbru, astfel cum este prevăzut la art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 - criticat în prezenta cauză -, și instituțiile statului care sunt scutite de la o asemenea plată, Curtea observă că această critică este formulată, pe de o parte, prin raportare la prevederile art. 86 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 care
DECIZIA nr. 637 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270968]
-
contravenient a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale pe care s-a întemeiat soluția instanței de fond. ... 14. Analizând criticile formulate, Curtea constată că motivarea excepției de neconstituționalitate nu cuprinde referiri concrete cu privire la pretinsa contrarietate a reglementării criticate cu normele constituționale invocate, ci, în mod exclusiv, are în vedere aspecte privind modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor referitoare la individualizarea judiciară a sancțiunilor contravenționale cu privire la posibilitatea instanței de a înlocui sau de a înlătura sancțiunile
DECIZIA nr. 37 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270466]
-
a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. Pentru acest motiv, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 267 din Codul penal este inadmisibilă. ... 18. De altfel, prezenta excepție este inadmisibilă și pentru faptul că autorul acesteia deduce neconstituționalitatea dispozițiilor legale criticate din compararea lor cu alte prevederi legale din cuprinsul titlului IV al părții speciale a Codului penal. Or, Curtea Constituțională a reținut, în repetate rânduri, în jurisprudența sa, că neconstituționalitatea normelor juridice poate fi argumentată doar prin raportarea acestora la
DECIZIA nr. 598 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270476]
-
IV al părții speciale a Codului penal. Or, Curtea Constituțională a reținut, în repetate rânduri, în jurisprudența sa, că neconstituționalitatea normelor juridice poate fi argumentată doar prin raportarea acestora la prevederile Constituției, aceasta neputând fi dedusă din compararea dispozițiilor legale criticate cu alte norme juridice. ... 19. Distinct de cele mai sus menționate, Curtea reține că reglementarea normelor de drept penal este de competența exclusivă a Parlamentului, care, conform art. 61 alin. (1) din Constituție, în calitate de unică autoritate legiuitoare, transpune
DECIZIA nr. 598 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270476]
-
decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 16 martie 2022, Curtea respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. ... 15. Astfel, prin Decizia nr. 661 din 29 septembrie 2020, precitată, paragraful 17, Curtea, analizând prevederile legale criticate în ansamblul actului normativ din care fac parte, a reținut că Legea-cadru nr. 153/2017 are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, începând cu data de
DECIZIA nr. 38 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270472]
-
prilejuri, Curtea a identificat drept element pe care se fundamentează bănuiala legitimă și care trebuie să determine în toate cazurile strămutarea o anumită calitate a părților din proces. Astfel, Curtea a admis excepțiile de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile criticate din Codul de procedură civilă sunt constituționale în măsura în care motivul de bănuială legitimă nu se raportează la calitatea de judecător la curtea de apel a uneia dintre părți și la calitatea de parte a curții de apel în
DECIZIA nr. 599 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270477]
-
cu judecarea litigiului reprezintă elemente ce afectează imparțialitatea obiectivă a tuturor instanțelor aflate în circumscripția acelei curți de apel. ... 24. Cu toate acestea, Curtea a reținut că, în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, autorul nu a criticat dispozițiile art. 71 din Codul de procedură penală din perspectiva reținută de instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 169 din 24 martie 2016, precitată. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea a observat că autorul excepției, având
DECIZIA nr. 599 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270477]
-
nu au legătură cu soluționarea acesteia, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 49 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270496]
-
în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat
DECIZIA nr. 49 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270496]
-
apărări de fond, precum și aspecte referitoare la încadrarea juridică a faptelor ce constituie obiectul cauzei penale în cadrul căreia a fost invocată prezenta excepție, a căror examinare este de competența instanței de drept comun, și nu conformitatea dispozițiilor legale criticate cu prevederile Constituției. ... 14. Astfel, autorul excepției de neconstituționalitate argumentează lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a noțiunii de „corupere“ și a sintagmei „determinarea unei persoane“, din cuprinsul prevederilor art. 272 alin. (1) din Codul penal, prin faptul că persoana
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270630]
-
Prin urmare, asistenții judiciari nu au un rol formal în soluționarea cauzelor, iar faptul că participă în completele de judecată care soluționează conflicte de muncă, fără vot deliberativ, nu contravine prevederilor constituționale invocate de autorii excepției de neconstituționalitate, întrucât reglementarea criticată potrivit căreia asistenții judiciari participă la deliberări doar cu vot consultativ a fost impusă ca efect general obligatoriu al Deciziei Curții Constituționale nr. 322 din 20 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 30
DECIZIA nr. 3 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270590]
-
neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. În ceea ce privește condiția legăturii textului criticat cu soluționarea cauzei, consacrată de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august
DECIZIA nr. 13 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270660]