1,997 matches
-
nivelul artei adevărate; alte teme și motive simboliste: orașul de provincie sufocant, natura ca stare de spirit, anotimpurile apocaliptice, dezintegrarea de materie, iubirea sâcâitoare, moartea ca proces de descompunere, solitudinea dezolantă, motivul apei ca substanța erozivă, motivul instrumentelor muzicale, motivul cromatic, olfactiv, etc. - poezia simbolistă exprimă numai atitudini poetice sau stări sufletești specifice acestui curent literar: tristețea, dezgustul, oboseala psihică, disperarea, apăsarea, spaima, nevroza, toate fiind sugerate prin simboluri, fără a fi numite; - corespondența dintre cuvintele-simbol și elementele din natură este
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
olfactivul se manifestă prin mirosuri puternice; - sinestezia este un procedeu artistic care marchează asocierea concomitentă a mai multor percepții diferite (sunet,culoare, parfum) și trezirea simultană a simțurilor; - versul liber este o noutate prozodică; refrenul accentuează starea poetică, prin repetiția cromatică, olfactivă sau muzicală a simbolurilor.
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
este foarte interesant, al cărui rezonanțe foarte vechi le-a transmis până în secolul al XVIII-lea. Pe lângă tradiția iconografică româno-bizantină, el a suferit influența apuseană în reprezentarea Sf. Petru pe tâmplă cu cheile cerului și pământului în mâna stângă. Paleta cromatică este restrânsă (brun șters și gri) folosind culori stinse, reci, care dau un efect de reținere, de solemnitate deosebită. Meșterului restaurator îi aparțin scenele reprezentate în registrul pereților naosului si ai pronaosului unde figurile sunt viu colorate în tonuri calde
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
ul, dodecafonia sau (mai rar) sistemul dodecafonic (grc. "dodeka phonoi", „douăsprezece sunete”) reprezintă o tehnică de compoziție prin care celor douăsprezece sunete ale gamei cromatice li se acordă aceeași importanță, numărul de apariții al oricăror două sunete într-o partitură construită astfel fiind egal. Tehnica a fost inventată de Arnold Schönberg în jurul anului 1924 și este cel mai adesea corelată cu mișcarea expresionistă în muzică
Dodecafonism () [Corola-website/Science/310138_a_311467]
-
alți compozitori, precum Max Reger și Richard Strauss, au folosit serii dodecafonice. Chiar și în opera Idomeneo a lui Mozart există un pasaj în care apar consecutiv patru acorduri de trei sunete, care conțin toate cele 12 sunete ale gamei cromatice. Dezvoltarea dodecafonismului aduce o contribuție semnificativă pe linia atonalismului, tehnică prin care se evită relațiile armonice (acordice) specifice tonalității sau sistemelor modale. ul este o etapă evoluată a atonalismului, care constă în folosirea celor 12 sunete ale gamei cromatice - gama
Dodecafonism () [Corola-website/Science/310138_a_311467]
-
gamei cromatice. Dezvoltarea dodecafonismului aduce o contribuție semnificativă pe linia atonalismului, tehnică prin care se evită relațiile armonice (acordice) specifice tonalității sau sistemelor modale. ul este o etapă evoluată a atonalismului, care constă în folosirea celor 12 sunete ale gamei cromatice - gama dodecafonică - încadrate într-un sistem având ca element ordonator seria, de unde și numele de "muzică serială". Seria constă dintr-o succesiune de 4, 6, 8, 12 sunete de diferite înălțimi ce se consideră celula generatoare sau tema compoziției care
Dodecafonism () [Corola-website/Science/310138_a_311467]
-
desfășurării și epuizării întregii serii. Intervalele folosite cu precădere în melodiile dodecafonice sunt cele disonante, în special cele de secundă, septimă, nonă și așa mai departe, cu salturi neobișnuite și dificile. Gruparea în serii a celor douăsprezece semitonuri ale gamei cromatice temperate și prelucrarea acestora conform unor procedee constructiviste, riguros aplicate, amintește de tehnici ale Renașterii barocului muzical. Dodecafonia nu a avut răsunetul dorit, în ciuda unor acțiuni foarte dârze și puternic sprijinite de finanța vremii. Cu toată reclama zgomotoasă, făcută de
Dodecafonism () [Corola-website/Science/310138_a_311467]
-
spații de depozitare sub acoperiș. Sunt mai multe puncte de unice de individualizare a acestui model precum oglinzi roșii, spoiler de fibră de carbon, jante din aliaj ușor cu patru spițe, o emblemă unică. Disponibilă numai într-o singură schemă cromatică, Thunder Blue cu acoperiș Pure Silver, fiecare mașină este individualizată printr-un număr și au o plăcuță pe bord și acoperiș. Ultima dintre MINI-urile supraalimentate este un model limitat original, și este de așteptat ca MINI Cooper S cu
MINI (BMW) () [Corola-website/Science/310221_a_311550]
-
Paul McCartney (The Beatles), Danny McCulloch (The Animals), Pete Quaife (The Kinks) și ale claviaturistului Ray Manzarek (The Doors). Din aceste versiuni "cover" și din compozițiile originale ale formației, se remarcă următoarele trăsături: „mers” nesincopat, arpegii, pasaje ascendente diatonice și cromatice, menținerea în general în registrul grav al instrumentului (registrul contrabas), construcție simetrică (uneori în exces) - se remarcă primii "ostinati" („Îmi place muzica”, „Toamna” - cover după „San Franciscan Nights” de The Animals). Tot în „San Franciscan Nights” apar mișcări paralele față de
Corneliu „Bibi” Ionescu () [Corola-website/Science/310264_a_311593]
-
Aberația cromatică este o aberație optică ce se manifestă prin formarea unui spectru de imagini colorate în locul unei singure imagini, datorită variației indicelui de refracție al materialului lentilei cu lungimea de undă a radiațiilor care compun lumina albă. În cazul unei lentile
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
avea suprafața minimă, în care caz vom avea o regiune de concentrare maximă a luminii albe. Dacă fasciculul incident pe lentilă este cilindric și paralel cu axa optică, pata este circulară, iara raza acesteia este luată ca măsură a aberației cromatice, purtând numele de aberație cromatică transversală principală și are expresia: unde: Pentru caracterizarea aberațiilor cromatice ale lentilelor, se folosesc (în "notația Fraunhofer") două radiații ale hidrogenului, cu lungimile de undă formula 9 (roșu) și formula 10 (albastru). Ca radiație mijlocie se alege
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
caz vom avea o regiune de concentrare maximă a luminii albe. Dacă fasciculul incident pe lentilă este cilindric și paralel cu axa optică, pata este circulară, iara raza acesteia este luată ca măsură a aberației cromatice, purtând numele de aberație cromatică transversală principală și are expresia: unde: Pentru caracterizarea aberațiilor cromatice ale lentilelor, se folosesc (în "notația Fraunhofer") două radiații ale hidrogenului, cu lungimile de undă formula 9 (roșu) și formula 10 (albastru). Ca radiație mijlocie se alege linia galbenă a sodiului (formula 11
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
albe. Dacă fasciculul incident pe lentilă este cilindric și paralel cu axa optică, pata este circulară, iara raza acesteia este luată ca măsură a aberației cromatice, purtând numele de aberație cromatică transversală principală și are expresia: unde: Pentru caracterizarea aberațiilor cromatice ale lentilelor, se folosesc (în "notația Fraunhofer") două radiații ale hidrogenului, cu lungimile de undă formula 9 (roșu) și formula 10 (albastru). Ca radiație mijlocie se alege linia galbenă a sodiului (formula 11). În adest caz: unde formula 13 poartă numele de "putere dispersivă
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
instrumente optice trebuie să corecteze sistemele pentru a compensa aberațiile. Aberațiile se împart în două clase: aberații monocromatice, produse fără dispersie (acestea includ aberațiile pe suprafețe reflectatoare a oricărei lumini colorate și pe suprafețe refractive a luminii monocromatice) și aberații cromatice (când un sistem dispersează diferitele unde de lumină). Teoria elementară a sistemelor optice ne conduc la teorema conform căreia razele de lumină care vin de la orice obiect se reunesc într-un punct imagine și deci un spațiu obiect este reprodus
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
sticlei utilizate. Cum indicele de refracție variază considerând culoarea sau lungimea de undă a luminii, rezultă că un sistem de lentile (necorectat) proiectează imaginile de diferite culori în locuri diferite și de diferite mărimi sau cu diferite aberații.. există diferențe cromatice a distanțelor de intersecție, a măririlor transversale și a aberațiilor monocromatice. Dacă este utilizată lumina mixtă (lumina albă) toate aceste imagini sunt formate și cum sunt în final proiectate pe un plan (retina ochiului etc), cauzează confuzie, numită aberație cromatică
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
cromatice a distanțelor de intersecție, a măririlor transversale și a aberațiilor monocromatice. Dacă este utilizată lumina mixtă (lumina albă) toate aceste imagini sunt formate și cum sunt în final proiectate pe un plan (retina ochiului etc), cauzează confuzie, numită aberație cromatică. De exemplu, în loc de o margine albă pe un fundal negru, se percepe o imagine colorată, sau spectru îngust. Absența acestei erori este denumită acromatism. Un sistem se numește cromatic sub-corectat când arată același fel de eroare cromatică cu o lentilă
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
proiectate pe un plan (retina ochiului etc), cauzează confuzie, numită aberație cromatică. De exemplu, în loc de o margine albă pe un fundal negru, se percepe o imagine colorată, sau spectru îngust. Absența acestei erori este denumită acromatism. Un sistem se numește cromatic sub-corectat când arată același fel de eroare cromatică cu o lentilă subțire pozitivă, altfel se numește supra-corectată. Dacă, în primul rând, aberația monocromatică este neglijată, în alte cuvinte, teoria gaussiană este acceptată, atunci fiecare reproducere este determinată de poziția planelor
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
confuzie, numită aberație cromatică. De exemplu, în loc de o margine albă pe un fundal negru, se percepe o imagine colorată, sau spectru îngust. Absența acestei erori este denumită acromatism. Un sistem se numește cromatic sub-corectat când arată același fel de eroare cromatică cu o lentilă subțire pozitivă, altfel se numește supra-corectată. Dacă, în primul rând, aberația monocromatică este neglijată, în alte cuvinte, teoria gaussiană este acceptată, atunci fiecare reproducere este determinată de poziția planelor focale și de mărimea distanțelor focale, sau dacă
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
și distanței focale. Dacă toate cele trei constante sunt acromatizate atunci imaginea gaussiană pentru toate distanțele-obiect vor fi aceleași pentru 2 culori și sistemul este denumit a fi în acromatism stabil. În practică este mai avantajos să se determine aberația cromatică pentru poziția fixată a obiectului și să o exprimăm printr-o sumă. Într-un plan care conține punctul-imagine al unei culori, o altă culoare produce un disc de confuzie. Acesta este similar confuziei cauzate de două zone în aberația sferică
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
exprimăm printr-o sumă. Într-un plan care conține punctul-imagine al unei culori, o altă culoare produce un disc de confuzie. Acesta este similar confuziei cauzate de două zone în aberația sferică. Pentru obiectele aflate la distanțe infinite, raza discului cromatic de confuzie este proporțional cu deschiderea lineară și este independent de distanța focală. Cum discul devine cel mai puțin vizibil mărind imaginea unui obiect sau mărind distanța focală, rezultă că deteriorarea imaginii este proporțională cu raza deschiderii către focar. Exemple
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
colective (f pozitiv) rezultă din (4) ca o lentilă I colectivă de putere mică de dispersie și o lentilă dispersivă II de putere mare de dispersie trebuie să fie folosite. A doua lentilă, deși cea mai slabă, corectează pe cealaltă cromatic prin puterea ei dispersivă. Pentru o lentilă dispersivă acromatică, conversiunea trebuie adoptată. Două alte condiții mai pot fi enunțate: una este eliminarea aberației axiale, a doua, fie condiția Herschel fie cea Fraunhofer, cea de-a doua fiind cea mai des
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
adică sticla crown. În consecință, crown glass ar trebui să aibă indice de refracție mai mare pentru planele imagine și astigmatice. În loc să facă să dispară Df, o anume valoare îi poate fi atribuită și acest lucru va produce orice deviație cromatică dorită. Dacă lentilele I și II sunt lipite și au același indice de refracție pentru o culoare, atunci efectul pentru acea culoare va fi cel al unei singure lentile. Dintr-o asemenea descompunere, vor rezulta, după dorință, acromatisme sau cromatisme
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
lipite și au același indice de refracție pentru o culoare, atunci efectul pentru acea culoare va fi cel al unei singure lentile. Dintr-o asemenea descompunere, vor rezulta, după dorință, acromatisme sau cromatisme, fără a altera efectul sferic. Dacă efectul cromatic este mai mare decât al lentilelor luate separat atunci se numește hypercromatică. Pentru două lentile subțiri separate printr-o distanță D condiția acromatismului este D=v1f1+v2f2 Dacă v1=v2, se reduce la D=1/2(f1+f2) (condiția ocularilor
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
general este G' pentru a obține acesta liniile F și VioletHg se unesc. Acest artificiu în general este adoptat pentru fotografierea astronomică, existând însă și un dezavantaj: imaginea de pe ecranul focalizator și ajustările pe placa fotografică nu sunt în registrul cromatic. Considerând 2 lentile în contact cu distanțe focale egale pentru trei culori a, b, c fa=fb=fc=f, atunci dispersia parțială (nc-nb)(na-nb) trebuie să fie egală pentru cele două tipuri de sticlă folosite. Rezultă din (4) ca ac
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
însă poate fi neglijat. Teoria gaussiană este doar o aproximație. Aberațiile monocromatice sau sferice încă mai apar, ceea ce va fi diferit pentru diferite culori. Compensându-le pentru o culoare, o altă culoare va fi deranjată. Cea mai importantă este diferența cromatică a aberației axiale care încă este prezentă pentru deformarea imaginii, după ce raze paraxiale sunt reunite de o combinație potrivită de sticle. Dacă un sistem colectiv este corectat pentru punctele axiale pentru o lungime de unde definită, atunci, bazându-ne pe gradul
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]