2,381 matches
-
Apostol Iacov" și un muzeu al mănăstirii. În muzeu pot fi admirate exponate de o deosebită frumusețe și valoare artistică, cum ar fi obiecte vechi de cult, copii fotografice ale documentelor referitoare la trecutul mănăstirii, stampe vechi, portrete ale familiei ctitorului și ale domnilor Moldovei care au avut legături cu mănăstirea, fotografii ale mitropoliților Anastasie Crimca, Dosoftei Barilă, Veniamin Costachi, Leon Gheucă sau Iosif Naniescu, pecețile Mitropoliei Moldovei, Episcopiilor Romanului și Hușilor din 1650, a Rădăuților, precum și hărți ale Iașului din
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
de argint în relief cu elemente florale; - un felon și un epitrahil confecționate din stofă de epocă la sfârșitul secolului al XIX-lea; - sfinte acoperăminte pentru disc si potir, tot din secolul al XIX-lea; - două pomelnice pe lemn ale ctitorilor din secolul al XIX-lea; - un set de sfinte vase și un vas pentru anaforă din secolul al XVIII-lea. Patrimoniul bisericii mai include o colecție de mineie din 1769, colecții de cărți bisericești din secolele XVIII și XIX scrise
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
este cea mai valoroasă construcție de artă și arhitectură bisericească. Începută în 1514, din dorința lui Neagoe Basarab de a crea un monument fără seamăn de frumos, lucrările s-au încheiat trei ani mai târziu, așa încât la 7 ianuarie 1517, ctitorul putea chiar să vorbească de „mănăstirea domniei mele de la Argeș”, și să-i hărăzească „vama ce este la Ocna Mică de la Târgoviște...”. Ascultând nu numai legenda, ci și unele știri istorice, se pare că din lipsă de bani, cu toată
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
unor aurari, iar lanțurile care susțin crucile sunt aidoma unor mari bijuterii lucind în soare. În interior, pe lângă zugrăveală executată în ulei de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard și de românul N. Constantinescu din Curtea de Argeș, pe lângă panourile votive, mormintele ctitorilor și tâmplă făcută din marmură, bronz aurit și onix, pe lângă icoanele ei lucrate în mozaic, atrage atenția, ca o excepțională realizare sculpturală, grupul celor 12 coloane, original ornamentate floral, reprezentând pe cei 12 Sfinți Apostoli; aceste coloane dau cu adevărat
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
de arhitectură de valoare din România () fiind situată în centrul tradițional al Iașului, pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt (fosta Ulița Mare). Biserica Trisfetitelor a fost ridicată de către voievodul Vasile Lupu, între anii 1637-1639, ca necropolă domnească, reflectând aspirația ctitorului spre lumea bizantină, combinând structuri și forme tradiționale cu materiale prețioase și o decorație fastuoasă. Gravată în piatră pe fața sudică a bisericii Trei Ierarhi , inscripția votivă ne lasă să citim: "...am ridicat acestă ctitorie în numele celor trei sfinți: Vasile
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]
-
rang în arta românească, în istoria poporului, a țării și în Biserica Ortodoxă. El reușește să ilustreze o perioadă istorică semnificativă cu confluențe benefice și este reprezentativă pentru spiritul creator al unei societăți care, prin realizările ei artistice, e unică. Ctitorul acestui monument singular, construit între anii 1637-1639, este credinciosul domn al Moldovei Vasile Lupu, una din figurile cele mai importante ale istoriei române, apărător recunoscut al Bisericii Ortodoxe. În timpul primilor ani ai domniei sale, când Patriarhia de Constantinopol se găsea într-
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]
-
li s-au adăugat succesiv alte monumente religioase și laice, atrase - am putea spune - de centrul tradițional, de locul pe care istoria l-a înnobilat. Impresionantă, făcută parcă pentru 'a lăsa uimit' sufletul contemporanilor, construcția răspunde dorinței de fast a ctitorului său despre care Nicolae Iorga spunea că "încă de a doua zi după urcarea pe tron și-a luat numele de Vasile și a pătruns în visul bizantin". Și, într-adevăr, biserica Trei Ierarhi din Iași reflectă aspirația spre această
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]
-
Est (1650) și din Nord (1686), zguduită de cutremure (1711, 1781, 1795, 1802, ) biserica va fi restaurată între anii 1882 - 1887 (arhitectura) iar pictura și amenajarea interiorului a durat până în anul 1898, resființirea lăcașului făcându-se în anul 1904. Alături de ctitori, la "Trei Ierarhi" își dorm somnul de veci cărturarul voievod pribeag Dimitrie Cantemir (1710-1711) și primul domnitor al României, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). În curtea bisericii a fost construită o mănăstire din care azi se mai poate vedea clădirea cu
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]
-
stăreția, turnul-clopotniță, cuhnea, zidurile de incintă etc. În sala gotică s-a amenajat un paraclis. În afară de acestea, starețul Mitrofan a amenajat o modernă gospodărie anexă. Prin activitatea sa de înnoire și înfrumusețare a complexului mănăstiresc, el este socotit un mare ctitor restaurator al Mănăstirii Cetățuia. Biserica Mănăstirii Cetățuia, cu hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel, este amplasată în mijlocul incintei. Ea a fost studiată îndeaproape, la începutul secolului al XX-lea, de arhitectul Gh. Lupu și de inginerul și istoricul Gheorghe Balș
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
Picturile in pridvor s-au păstrat cel mai bine, remarcând aici "Arborele lui Iesei", "Judecata de apoi", "Scara lui Climax" și sfintele pictate în medalion. În pronaos, pe peretele vestic, s-a păstrat tabloul votiv în care este reprezentată familia ctitorului: domnitorul Gheorghe Duca, Doamna Anastasia, Doamna Ecaterina (probabil soacra domnitorului), Constantin Duca (care va domni între anii 1693-1695 și 1700-1703), fiica sa Elena (viitoarea soție a cronicarului Nicolae Costin), fiica sa Maria, alături de un alt copil, al cărui nume nu
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
diferă de la unul la altul. În pronaos se află două nișe, unde au fost înmormântate câte două persoane. În partea sudică a pronaosului se află nișa unde au fost înmormântați domnitorul Gheorghe Duca și fiica sa, Maria. Doamna Maria, fiica ctitorului, a fost îngropată acolo în anul 1672, pe lespedea sa funerară, mică și frumos sculptată, aflându-se următoarea inscripție în limba greacă: "„Aici se odihnește Doamna Maria, fiica lui Io Duca Voievod, anul lui Hristos 1672 septembrie 13”". În aceeași
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
pe lespedea sa funerară, mică și frumos sculptată, aflându-se următoarea inscripție în limba greacă: "„Aici se odihnește Doamna Maria, fiica lui Io Duca Voievod, anul lui Hristos 1672 septembrie 13”". În aceeași nișă, mai la vest, se află mormântul ctitorului, Gheorghe Duca (Duca Vodă cel Bătrân). Acesta a murit la 24 martie 1685 în orașul Liov (astăzi în Ucraina), unde fusese dus de poloni. În anul 1693, fiul său, Constantin Duca, voievod al Moldovei (1693-1695, 1700-1703), i-a adus osemintele
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
donat de Duca Vodă în anul 1669: "„Acest clopot s-a dăruit la venerata și sfânta mănăstire Cetățuia, a sfinților, vestiților, pretutindeni lăudaților și în frunte mergători Apostoli Petru și Pavel, de către preacucernicul și preastrălucitul Domn a toată Moldova și ctitor, domn domn Io Duca Voievod, spre veșnică pomenire. În anul 1669”". Cu privire la acest clopot, N.A. Bogdan relatează o legendă potrivit căreia acest clopot a denumit "Buciumul lui Duca-Vodă" deoarece avea un sunet deosebit de puternic. El se afla la un cioban
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
trece pe sub lanțul atârnat de ușă. Gestul de aplecare pe sub lanț, pentru a intra în medresă, era un gest simbolic reprezentând respectul societății crimeene față de o instituție de învățământ și față de actul educațional în sine.Meñli I Giray a fost ctitorul unei mari moschei după modelul Hagia Sofia, moschee căzută în ruină la mijlocul secolului al XIX-lea. Hanii au construit și un palat vast,Hansarayi adică Palatul Hanilor în Bahcesaray, care s-a păstrat până astăzi. Sahib I Giray a fost
Tătarii crimeeni () [Corola-website/Science/302957_a_304286]
-
din călătoria la Muntele Athos, îl încurajează la lucru, recitind textele, realizează coperta colecției, susține lucrarea pentru tipărire prin numărul mare de abonamente pe care le procura. În prima ediție a volumelor, Părintele Dumitru Stăniloae îl numește pe Arsenie Boca „ctitor de frunte al Filocaliei românești”. După ocuparea țării de către armata sovietică, Părintele Arsenie a fost arestat pentru prima oară la Râmnicu Vâlcea pe 17 iulie 1945,pentru participarea activă la mișcarea legionara, dus la București și eliberat pe 30 iulie
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]
-
Zam (Zam, județul Hunedoara ??), o altă filie a abației Igriș, a funcționat între 1214 și 1784. a devenit locul de înmormântare al regelui Andrei al II-lea al Ungariei, fiul regelui Béla al III-lea și al Anei de Châtillon, ctitorii mănăstirii, precum și al soției sale, Yolanda de Courtenay, fiică a împăratului latin al Constantinopolului, Pierre d'Auxerre, decedată în 1233. Așezământul monahal a fost asediat și distrus, iar biserica și mormintele regale profanate în cursul marii invazii tătare din anul
Mănăstirea Igriș () [Corola-website/Science/299492_a_300821]
-
de către Prea Fericirea Sa toate cărțile de slujbă, precum și majoritatea manualelor de studiu pentru învățământul teologic seminarial și universitar. A publicat monografiile: "Mitropolitul Iacob Putneanul" (Mănăstirea Neamț, 1978), "Sfântul Vasile cel Mare în evlavia credincioșilor ortodocși români" și "Mitropolitul Dosoftei, ctitor al limbajului liturgic românesc" (Iași, 1980). A editat în transliterare: "Dumnezeiască Liturghie" a Mitropolitului Dosoftei (1679), Iași, 1980. A tipărit ediția jubiliară din 1988 a "Bibliei de la București" (1688), și s-a îngrijit de tipărirea Bibliei, ediție jubiliară a Sfântului
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
preot, numismat și arheolog pasionat, a scos la lumină făcând săpături, obiecte dintr-un mormânt de soldat trac.(Dealul lui Bucică). Obiectele se află în prezent la muzeul sătesc din Dobriceni, înființat în anul 1973 de către învățătorul Mircea Popescu, nepotul ctitorului școlii, muzeu condus astăzi de învățătorul Mihai Petrescu, strănepot al ctitorului școlii din sat, preotul învățător DUMITRU POPESCU, cel care dă și numele școlii satului. În 1997, odată cu sărbătorirea centenarului școlii din actualul sat,(1897) și a 161 ani (1836
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
obiecte dintr-un mormânt de soldat trac.(Dealul lui Bucică). Obiectele se află în prezent la muzeul sătesc din Dobriceni, înființat în anul 1973 de către învățătorul Mircea Popescu, nepotul ctitorului școlii, muzeu condus astăzi de învățătorul Mihai Petrescu, strănepot al ctitorului școlii din sat, preotul învățător DUMITRU POPESCU, cel care dă și numele școlii satului. În 1997, odată cu sărbătorirea centenarului școlii din actualul sat,(1897) și a 161 ani (1836) de la înființarea școlii din satul vechi, a fost înființată și o
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
celor cinci artiști plastici membri ai U.A.P.din România care au învățat pe băncile școlii satului. Aceștia sunt: Sabin Bălașa, Cicerone Popescu, Nicolae Budică, Cristian Dincă și Dana Popescu. Astăzi, școala satului poartă numele primului său învățător, "Dumitru Popescu", ctitorul acesteia, cinstit în fiecare an la 26 octombrie, de Ziua Sfanțului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, care a devenit patronul spiritual al școlii. Hotărârea numirii școlii aparține fiilor satului participanți la centenarul școlii în 1997, ocazie cu care s-
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
în maghiară și "Ratz" în germană. Basiliu alături de frații săi a obținut câștig de cauză în procesul intentat de autorități pentru reatestarea titlului nobiliar în 1829, familia având dreptul să locuiască în continuare în orașul Turda. Basiliu Rațiu a fost ctitorul bisericii greco-catolice din Turda Veche, împreună cu sora sa Oana și cei șase frați: Indrei, Grigore, Ioan, David, Dimitrie și Matei. Biserica a fost sfințită în anul 1839 și este cunoscută până în ziua de azi sub numele de Biserica Rățeștilor. Din
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
Teologic Greco-Catolic din Blaj. În data de 28 iulie 2011, cu aprobarea mitropolitului Andrei Andreicuț, a fost sfințită Pisania Bisericii Rățeștilor, reconstituită după pisania originală, care a dispărut în condiții necunoscute după anul 1948. De asemenea au fost sfințite monumentele ctitorilor și principalilor contributori aflate în curtea bisericii. Reașezarea pisaniei a constituit un gest de recuperare istorică. „Nestorul bisericii greco-catolice române”, cum a fost considerat de către contemporani și „Patriarhul” familiei Rațiu din Turda se odihnește împreună cu alte personalități ale neamului românesc
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
consfințind voința cneazului Grigori Potiomkin, consilierul țarinei, de a se fonda un oraș armenesc între văile Cernea și Cernița, pe baza unui plan elaborat și pe cheltuiala statului rus. Denumirea orașului, călătorul Minas Pjșchianț o revendică de la numele lui Potiomkin, ctitorul localității, totuși episcopul Argutian, păstorul spiritual al armenilor, nota la 22 noiembrie 1791: „Am înaintat, spre a fi trimisă împărătesei o jalbă prin care rugăm să fie încuviințată așezarea poporului nostru într-un oraș înființat lîngă Dubăsari în numele Sfîntului Grigore
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Cutlumuș să fie întotdeauna ales dintre călugării greci (ce duceau viață de obște). Între 1372-1380, Hariton avut funcția de mitropolit al Ungrovlahiei. Cuvântul lui Hariton către urmași: „Pe cine va alege Dumnezeu să fie mitropolit în Țara Ungrovlahiei, să fie ctitor al Mănăstirii Cutlumuș și să o ajute cu zel ca și noi, iar mănăstirea să fie datoare a-l scrie la Sfânta Proscomidie ca ctitor...”. Între ctitorii Cutlumușului s-au adăugat, rând pe rând, Mircea cel Bătrân, Laiotă Basarab, Basarab
Mănăstirea Cutlumuș () [Corola-website/Science/303570_a_304899]
-
către urmași: „Pe cine va alege Dumnezeu să fie mitropolit în Țara Ungrovlahiei, să fie ctitor al Mănăstirii Cutlumuș și să o ajute cu zel ca și noi, iar mănăstirea să fie datoare a-l scrie la Sfânta Proscomidie ca ctitor...”. Între ctitorii Cutlumușului s-au adăugat, rând pe rând, Mircea cel Bătrân, Laiotă Basarab, Basarab cel Tânăr, Vlad al IV-lea Călugărul, Vlad al VI-lea Înecatul, Vlad al VII-lea Vintilă și nu în ultimul rând Radu cel Mare
Mănăstirea Cutlumuș () [Corola-website/Science/303570_a_304899]