8,691 matches
-
Epoca de aur deschisă de Nerva, continuată de Traian, Adrian și de cei doi Antonini face din Imperiul Roman, pentru aproximativ 300 de ani, cel mai performant sistem politic și economic, cu cea mai puternică armată pregătită atât pentru noi cuceriri, cât și pentru apărarea de invaziile barbarilor. Superioritatea Pax Romana se evidenția prin: guvernare republicană cu Senat și, imperator, organizarea eficientă a administrației publice, comerț dezvoltat, organizare militară disciplinată și tactici de luptă inovatoare pentru acea perioadă, ce permiteau amplasarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în economia României, în sectorul productiv. Capitolul 5 Liberalizarea pieței muncii Migrația oamenilor se confundă cu istoria: popularea Terrei este efectul acestei mobilități care a avut și are ca motivații schimbările climei, disponibilitatea hranei, conflictele umane, dorința de aventură și cucerirea de noi teritorii, forță de muncă (sclavi, muncitori liberi) în agricultură sau industrie etc. Se dovedește că dintotdeauna granițele naționale au fost permeabile la mișcările, deplasările populației. SUA sunt o ilustrare a acestei circulații de oameni liberi. Aici a existat
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
sedentar și activitatea fizică. În aceste trei țări est-europene se observă un nivel ridicat al sedentarismului, dar acesta coexistă cu diferite modalități de activitate fizică. Valorile diferă în funcție de țară și sex. Introducere Având în vedere rapidele schimbări sociale și noile cuceriri tehnologice, se întrevăd oportunități de amplificare în rândul tinerilor a stilului de viață sedentar. Aceasta a dus la declinul preocupărilor legate de activitatea fizică, a activităților de fitness și în deteriorarea stării de sănătate a tinerilor. Cu toate acestea, relația
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
ce așteaptă, Înseamnă cu siguranță să-i negi calitatea de Celălalt, pentru că Încetezi să i te mai prezinți ca subiect fragil și nesigur. Cum În filme există o morală, dar În viață nu, Phil o scoate la capăt nu prin cucerirea Ritei ci prin desprinderea de sine. Dacă lenta construire a discursului pe care Celălalt Îl așteaptă Îi permite lui Phil să o sărute pe Rita, asta nu e Îndeajuns ca să o cucerească pe tânără și mai ales să restabilească normalitatea
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
schimb, creația presupune să nu zăbovești prea mult asupra cărților. Să devii tu Însuți creatorul de opere personale Înseamnă deci o continuare logică și de dorit a Învățării discursului despre cărțile necitite. Această creație marchează un pas În plus În cucerirea sinelui și În descătușarea de greutatea culturii, care este adesea o piedică, În cazul celor care nu au Învățat să o stăpânească, de a fi astfel și de a da viață operelor. * Dacă a Învăța să vorbești despre cărțile necitite
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
să Închizi ochii exteriori și să-i deschizi, În schimb, tot mai mult pe cei interiori. Μ De ce ni se pare mai plăcut viciul decât virtutea? Pentru că În viciu nu suntem nevoiți să simțim suferința dată de eforturile continue de cucerire pe care le presupune obținerea virtuții. Μ Simțirea, mai mult decât gândirea, are nevoie de un vocabular nelimitat: combinațiile, uneori ciudate, Între emoții și sentimente contrarii silesc cuvintele să adopte asocieri semantice imprevizibile, iar adeseori chiar incompatibilități semantice (de exemplu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
televiziune și fără bunăstare? Fără motociclete și geci de piele? O Italie cu femeile închise-n casă și pe jumătate îmbrobodite? Nu, este evident că până și cel mai fanatic dintre fasciști ar considera anacronic să renunțe la toate aceste cuceriri ale „dezvoltării”. Cuceriri care anulează - prin nimic altceva decât prin simpla lor prezență, devenită totală și totalizantă - orice misticism și orice moralism al fascismului tradițional. Prin urmare, fascismul nu mai este cel tradițional. Și atunci ce este? Tinerii din taberele
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
bunăstare? Fără motociclete și geci de piele? O Italie cu femeile închise-n casă și pe jumătate îmbrobodite? Nu, este evident că până și cel mai fanatic dintre fasciști ar considera anacronic să renunțe la toate aceste cuceriri ale „dezvoltării”. Cuceriri care anulează - prin nimic altceva decât prin simpla lor prezență, devenită totală și totalizantă - orice misticism și orice moralism al fascismului tradițional. Prin urmare, fascismul nu mai este cel tradițional. Și atunci ce este? Tinerii din taberele fasciste, tinerii din
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Giorno este o temă școlărească greșită și plictisitoare. Și aceasta deoarece, dintre diversele componente care formează astăzi, în Italia, mozaicul fascist, au sens „numai” cele care sunt manevrate de către CIA și de alte forțe ale capitalismului internațional, dedicat în exclusivitate cuceririi de noi piețe, adică de națiuni vesele, suficient de libere, suficient de tolerante, perfect hedoniste, deloc militariste și deloc religios-conservatoare (tendințe care ar fi incompatibile cu consumul). Poate exista un caz limită, cum ar fi Chile. Aici este nevoie de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cei care au o „nouă” nevoie de credință) și care au părăsit-o tocmai pentru ceea ce este ea acum. Reluând o luptă care, de altfel, face parte din tradiția sa (lupta Papalității împotriva Imperiului), dar de data aceasta nu pentru cucerirea puterii, Biserica ar putea să fie conducătoarea măreață, dar nu autoritară a tuturor celor ce refuză (iar cel care vorbește este un marxist, tocmai în această calitate a sa) noua putere consumistă care este complet ireligioasă, totalitară, violentă, fals tolerantă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
putem folosi împotriva ei argumentele - cu care ne obișnuiserăm așa de bine și de care aproape că ne atașaserăm - pe care le-am utilizat împotriva puterii clerico-fasciste, împotriva puterii represive. Noua putere consumistă și permisivă s-a servit tocmai de cuceririle noastre mentale de laici, de iluminiști și de raționaliști pentru a-și construi propria schelărie de fals laicism, de fals iluminism și de falsă iraționalitate. S-a slujit de profanările noastre pentru a se elibera de un trecut care, din cauza
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
stilul de viață și calitatea vieții burgheziei. Cum are loc această substituție de valori? Eu susțin că, astăzi, ea are loc clandestin, printr-un fel de persuasiune ocultă. În timp ce pe vremea lui Marx încă mai existau violență explicită, pe față, cucerire colonială, dominare violentă, astăzi modalitățile sunt mult mai subtile, mai abile și mai complexe, procesul este mult mai matur și mai profund din punct de vedere tehnic. Noile valori le înlocuiesc pe cele vechi pe ascuns; poate nu este nevoie
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Libertatea religioasă în lumea contemporană, Editura Creștină, București. Gardell, M. (2003), Gods of the blood: The pagan revival and white separatism, Duke Univesity Press, Londra. Gârdan, G.V. (2004), „Ziua care nu se uită: 13 aprilie 1204; 800 de ani de la cucerirea Constantinopolului de către cruciați”, în Renașterea, nr. 4, p. 7. Grigore, C. (2004), „Un risc și o bogăție”, în Actualitatea creștină, nr. 1, pp. 7-8. Haralambescu, J. (2004), „Vreți să fiți (încă o dată) părinți?”, în Actualitatea creștină, nr. 1, p. 7
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sau se regăseau, dar nu ca un grup etnic. Nu poate fi vorba despre vreun român care să fi traversat Oceanul cu intenția de a-și Însuși acolo ipostaza de „conqueror”, așa cum procedaseră altădată spaniolii, portughezii, englezii, olandezii etc. Singura „cucerire” a românilor era speranța, care, În cazul emigrării, comporta o doză de aventură, dar și de eroism. Dacă, În alte țări, emigrația, cu tot ce presupunea ea, intra În atribuțiile statului, În România lucrurile stăteau mereu altfel. Chiar și așa
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dintre ele erau «obiective», ținînd de starea existentă În Lumea Nouă, iar altele au fost determinate de structura psihologică și de planurile emigranților români. La sfîrșitul veacului al XIX-lea și la Începutul veacului al XX-lea, În linii mari «cucerirea» Americii luase sfîrșit. Spiritul de «frontieră» și condițiile Vestului «sălbatic» mai existau În zone periferice, dar ceea ce era considerat progres se concentrase În industrie. În aceste condiții, posibilitatea de a se apuca de agricultură era aproape inexistentă pentru noii emigranți
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
al ambasadorului Franței În SUA. Buhler expune, cinematografic, „creșterea și descreșterea” personajului ales, comunismul, cu ajutorul unor decupaje cronologice previzibile, delimitate de schimbarea deținătorilor vizibili ai puterii. Periodizarea pare ușor deductibilă din orice istorie a comunismului est-central-european: al Doilea Război Mondial, cucerirea puterii, stalinismul, comunismul național, modernizarea, implozia. SÎnt secvențe ce ar putea fi regăsite oriunde În fostul „lagăr socialist” dacă nu ar fi Însoțite de nominalizările poloneze: Gomulka, Gierek, Jaruzelski. Astfel de personalizări ale regimului trimit la un cunoscut reflex al
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lui Andrei Cornea -, cartea poștală ilustrată, Îi servește lui Andrei Florin Sora pentru a investiga programul propagandistic care a susținut Expoziția din 1906 de la București. Acea „exhibitio daco-romana” care celebra jubileul regal - dar și aniversarea a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către strămoșul tutelar Traian - merită un studiu mai larg, de felul celor Întreprinse de curînd de Laurențiu Vlad și Alin Ciupală. Atunci s-ar cuveni amintite și reacțiile de iritare provocate de o propagandă atît de ostentativă, ca articolul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu pieptul tare”, M. nu ostenește a scotoci în depozitele de ornamente pe care le frecventa în mod obișnuit. Eroul depășește obstacolele - construcțiile în cronică fiind fundamental antitetice, toate niște „încercări”, numeroase, dar lovite cumva de monotonie - și avansează spre cucerirea unei glorii irevocabile. Campaniile militare (cele „transilvănene”, mai ales), cu preparative ce dau impresia că e vorba de pregătirea unei cruciade, se bucură de atenția cronicarului. La fel adversarii (inamicul etern al bunelor alcătuiri, diavolul, lipsește surprinzător), uneltitorii, conspiratorii (un
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
Studii și cercetări de estetică, Iași, 1943; Opinii estetice și literare, București, 1945; Aristizza Romanescu, București, 1957; Orientări în cultura contemporană, Iași, 1976; Trecut și prezent în teatrul românesc, București, 1979. Traduceri: Margaret Kennedy, Nebunul familiei, București, 1946; Leonid Leonov, Cucerirea Velikosumskului, București, 1947 (în colaborare cu E. Hariton). Repere bibliografice: Ecaterina Țarălungă, „Orientări în cultura contemporană”, RL, 1976, 35; Titu Popescu, Critică și estetică, T, 1976, 10; Ioan Groșan, „Trecut și prezent în teatrul românesc”, RL, 1979, 28; Romulus Diaconescu
MANCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287976_a_289305]
-
parte din Istoria Besearicei românilor, atât acestor din coace, precum și a celor din colo de Dunăre (1813), cercetarea răspândirii creștinismului în Transilvania furnizează noi dovezi despre vechimea românilor și despre permanența existenței lor pe acest teritoriu în perioada imediat următoare cuceririi romane. A doua parte este o analiză critică a împrejurărilor și efectelor unirii Bisericii Ortodoxe cu Biserica Catolică, autorul militând pentru restabilirea autonomiei religioase a românilor, pentru respectarea drepturilor stipulate inițial. Înrudită îndeaproape cu Istoria Besearicei.... este Protopapadichia (publicată abia
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
cu versuri în „Amicul poporului” (1848). Prin colaborările foarte numeroase la „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Telegraful român”, „Amicul școalei”, „Concordia”, „Aurora română” ( Pesta ), „Albina”, „Transilvania”, „Familia” ș.a., el a dobândit o largă audiență printre contemporani. A scris despre cucerirea Daciei de către romani, despre Aurelian și retragerea romanilor, despre formarea limbii române, despre migrațiile hunilor. După un manual de istorie alcătuit de el s-a predat vreo cincisprezece ani în Transilvania și Banat. Poeziile lui M., răspândite în periodice, au
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
a fost cartografiată mult mai devreme decât Anglia, unde juriștii au reușit Încă multă vreme să evite această amenințare la adresa bănoaselor lor atribuții locale. Irlanda pare să fi fost prima țară cu o hartă cadastrală. Ian Hacking notează că, după cucerirea insulei de către Cromwell: „pământurile Irlandei au fost toate măsurate, iar clădirile, oamenii și vitele numărați sub coordonarea lui William Petty, pentru ca jefuirea acestei nații de către englezi În 1679 să fie mai ușoară”. Acolo unde coloniile erau formate din mici comunități
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cu Voltaire, Racine, ziarele pariziene și de a le forma o educație națională. Weber scrie Într-un mod provocator: „Nu poate exista o expresie mai clară a sentimentului imperialist, povara francofoniei pe care o poartă omul alb, ale cărei prime cuceriri aveau să fie acasă”. Dacă Înainte stăpânirea limbii latinii era esențială pentru participarea unei elite restrânse la o viață culturală bogată, stăpânirea limbii franceze standard devenise acum condiția participării depline la cultura franceză. Logica implicită a acestei mișcări era definirea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mecanizată cea mai modernă și pe cel mai rigid sistem de contabilitate și control”. „Ultimul cuvânt al capitalismului În această direcție, sistemul Taylor - ca toate progresele capitaliste -, Întrunește În sine bestialitatea rafinată a exploatării burgheze și o serie de valoroase cuceriri științifice privind analiza mișcărilor mecanice din timpul muncii, eliminarea mișcărilor inutile și neîndemânatice, elaborarea celor mai bune metode de muncă, introducerea celor mai bune sisteme de evidență și control, etc. Republica Sovietică trebuie să-și Însușească, cu orice preț, tot
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Planul Voisin: „Comenzile care reglează mersul lucrurilor vin de la birourile de aici. De fapt, zgârie-norii sunt creierul orașului, creierul Întregii țări. Ei sunt simbolul proceselor de planificare și comandă de care depind toate activitățile. Totul se concentrează aici: instrumentele de cucerire a timpului și spațiului (telefoane, telegrafe, posturi de radio), băncile, instituțiile comerciale și organele decizionale ale fabricilor, adică departamentele de finanțe, tehnologie, comerț”. Centrul de afaceri emite comenzi; nu sugerează și, cu atât mai mult, nu consultă. Programul de autoritarism
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]