2,852 matches
-
cuvine slavă, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, în vecii vecilor. Amin. In XIV epistulas Sancti Pauli, PG 82, 661C‑668B „În privința venirii Domnului nostru Isus Cristos și a adunării noastre împreună cu El, vă cerem, fraților, să nu vă pierdeți cugetul, nici să vă înspăimântați; nici de vreun duh, nici de vreun cuvânt, nici de vreo scrisoare [prezentată] ca fiind a noastră, cum că ziua Domnului a și sosit” (2Tes. 2,1). Pavel scrie întotdeauna „vă cerem” în loc de „vă rugăm”. Despre
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și va înșela oamenii prin minuni mincinoase. Dumnezeiescul apostol ne‑a arătat limpede acestea, în epistola trimisă tesalonicenilor, în care spune: „În privința venirii Domnului nostru Isus Cristos și a adunării noastre împreună cu El, vă rugăm, fraților, să nu vă pierdeți cugetul, nici să vă înspăimântați; nici de vreun duh, nici de vreun cuvânt, nici de vreo scrisoare [prezentată] ca fiind a noastră, cum că ziua Domnului a și sosit” (2Tes. 2,1‑2). El a arătat prin aceasta că existau oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a cărții etc. și impută „Vieții românești” de a fi „rămas” la o literatură de nivelul Otilia Cazimir și Olga Vrabie. În numărul 2, fără semnătură, se acordă un spațiu privilegiat „Gândirii”, apreciată ca o „revistă occidentală”; mai sunt comentate „Cugetul românesc”, „Revista vremii politice, literare și economice”, „Țara noastră”, iar Perpessicius răsfoiește „Revistele literare franceze”. Nedestinată publicării de literatură, S.m.i. și a. inserează totuși câteva texte, în numerele târzii, când deriva financiară îi perturbă vădit programul. Camil Petrescu semnează
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
Crimele bancherului), dar și traduceri: Selma Lagerlöf, Copiii din Betleem (transpunere de D. N. Ciotori), Rudyard Kipling (în tălmăcirea lui Vasile Savel), Al. Dumas, Pescarul din Neapole, Al. Dumas-fiul, Dragostea care ucide, H. G. Wells, Omul invizibil, August Strindberg, Mustrare de cuget, Lev Tolstoi, Să nu ucizi. Din 1915, după plecarea celor mai mulți colaboratori care asiguraseră substanța culturală și ținuta ziarului (rămân F. Aderca și Emil Isac), dispar și rubricile care îi dădeau formatul, acum primând informația și articolul politic. E. M.
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
toți greco-catolici), ajungând la universități din Budapesta, Viena, Roma, Paris. Entuziasmați de cele aflate în marile biblioteci, s-au înapoiat în ținutul natal hotărâți să se consacre cu toate puterile intelectuale și sufletești lucrării în serviciul neamului. Erau „chinuiți de cugetul foarte lucid că trebuiau, în răstimpul unei vieți, să ridice un popor, rămas cu secole în urmă, la înălțimea unui «veac prea luminat». Ei se simt chemați să împlinească năvalnic, ca la început de lume, pornind de la nimic, ceea ce istoria
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
recenzii, note culturale, reportaje, interviuri, intervenții polemice, traduceri - i-a fost inserată în „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Sinteza”, „Dimineața” (era semnatarul rubricii „Puncte de vedere”), „Rampa”, „Apărarea”, „Bilete de papagal”, „Săptămâna literară, politică, teatrală”, „Cortina”, „Cronicarul”, „Viața românească”, „Reporter”, „Cugetul liber”, „Lupta”, „Încotro?”, „Azi”, „Cuvântul liber”, „Timpul” (la care a fost redactor), „Femeia și căminul”, „Facla”, „Fapta”, „Gazeta familiei”, „Magazin”, „Mondial magazin”, „Societatea de mâine”, „Secolul “ ș.a. La „Tribuna românească” (1946-1947) răspunde de pagina culturală. După război a mai scris
SEBASTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
Ion Gorun], Mihai Eminescu, „Scrieri politice și literare”, „Revista noastră”, 1908, 10; Mihail Dragomirescu, Mihai Eminescu, „Poezii”, CVC, 1909, 5; I. U. Soricu, Scrisori din București, „Tribuna poporului”, 1910, 264; N. Georgescu-Tistu, Ion Scurtu, DR, 1921-1922; Sextil Pușcariu, Ion Scurtu, „Cuget românesc”, 1922, 6; [Al. Lapedatu], Dr. Ion Scurtu (1877-1922). Cuvinte de amintire, Cluj, 1922; Loghin, Ist. lit. Bucov, 212; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 52-55; Dragomirescu, Scrieri, 202-203, 307-308; A. P. Bănuț, Ion Scurtu, LU, 1942, 9; Lupi, Storia, 316
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
de Paris, Indogermanische Gesellschaft). Debutează în 1913, la „Arhiva”, cu studiul Spre ideal (Importanța învățământului clasic). E prezent cu versuri, note, studii, cugetări, traduceri în „Glasul țării”, „Orpheus”, „Revista clasică”, „Luminătorul”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața Basarabiei”, „Însemnări ieșene”, „Cuget moldovenesc”, „Cetatea Moldovei”, „Camenae”, „Ethos”, „Analele științifice ale Universității din Iași”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”. Povestea lui Nala, un episod din Mahabharata tradus din sanscrită, a fost distins în 1937 cu un premiu al Academiei Române. Multe lucrări i-
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
lector asociat la Academia de Studii Economice din București. Debutează în 1976, cu versuri, la „Tribuna”, iar prima carte, Interogația adevărului, îi apare în 1981. Scrie la „Familia”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „Transilvania”, „Vatra”, „Steaua”, „Magazin istoric”, „Viața românească”, „Urzica”, „România literară”, „Cuget românesc” ș.a. Este membru fondator al Societății Române de Haiku, membru asociat la International Haiku Society din Tokyo. S. compune o poezie instalată în tradiție, nostalgică, deseori cu unde satirice. Critica l-a apropiat de Ion Marin Iovescu, după cum există
SMARANDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289732_a_291061]
-
Întors în țară, fondează în 1921, împreună cu Tudor Vianu și Ion Sân-Giorgiu, cercul Poesis, menit a face cunoscută mișcarea de idei contemporană din Europa. Colaborează la „Letopiseți”, unde în 1919 este în comitetul de conducere, „Revista vremii”, „Viața românească”, „Gândirea”, „Cugetul românesc”, „Teatrul”, „Mișcarea literară”, „Viața literară”, „România literară” ș.a., iar după 1952 la majoritatea ziarelor centrale și la revistele Uniunii Scriitorilor. Activitatea de cronicar dramatic îl propulsează în conducerea vieții teatrale și dramatice românești: director al propagandei culturale prin teatru
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
membru al grupării „liberalilor-georgiști”, iar din 1930 al Partidului Național-Creștin. Primele scrieri, versuri, i-au apărut pe când avea paisprezece ani, în „Neamul românesc” (1907). Colaborează, între altele, la „Sămănătorul”, „Luceafărul”, „Drum drept”, „Flacăra”, „Ramuri”, „Neamul românesc”, „Adevărul literar și artistic”, „Cugetul românesc”, „Revista română”, „Gândirea”, „Secolul”, „Die Literatur”, „Dichtung und Welt”. După cel de-al doilea război mondial ia calea exilului. A mai semnat A.E. și I. S. (împreună cu Artur Enășescu), Ion Balica, Ianus, Polux și Castor (împreună cu Artur Enășescu
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
și-a inaugurat colaborarea la revistă cu articole de directivă. Director al periodicului în 1905-1906, istoricul își continuă acțiunea în publicații întemeiate de el însuși: „Floarea darurilor”, „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, iar mai târziu, în deceniul al patrulea, în „Cuget clar”. Asumându-și rolul unui „director de conștiință” încă înainte de 1900, în ziarul de limbă franceză „L’Indépendance roumaine”, exercitându-l, în continuare, în „România jună” și în „Epoca”, N. Iorga concepea literatura ca parte constitutivă a unei mari acțiuni
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
deplin , încă de aici de pe pământ, prin dragoste. Marea poruncă a iubirii Mântuitorul Iisus Hristos, a rezumat cele zece porunci la două îndemnuri: „ Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău. Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.” În aceste două îndemnuri este cuprinsă toată Legea. Un bun creștin iubește și pe vrăjmașii săi: „Iar Eu zic vouă: Iubiți pe vrăjmașii voștrii, binecuvântați pe cei ce vă bleastemă
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
prima sa carte, Plantații, tipărită în 1945 la Editura Fundațiilor Regale, unde anterior fusese încununată cu Premiul pentru scriitorii tineri. Mai colaborează cu versuri la „Viața”, „Fapta”, „Democrația”, „Universul literar”, „Revista Cercului Literar”, „Caiet de poezie” (suplimentul „Revistei Fundațiilor Regale”), „Cuget clar” ș.a. Refuzând orice colaborare cu regimul stalinist care se profila, publică în ziarul „Dreptatea” vehemente articole de atitudine și eseuri anticomuniste. După 1948 face parte dintr-o organizație caritabilă din București, care urma să conlucreze cu Crucea Roșie Internațională
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
să se separe de „Gândirea”, întemeindu-și propria publicație, „Saeculum”. Concordantă cu poziția acestuia e atitudinea lui Tudor Vianu, Dan Botta, I. M. Sadoveanu. Penetrat sau nu de ortodoxism, principiul etnic definește, în perioada interbelică, și orientarea unor periodice precum „Cugetul românesc”, „Cuvântul literar și artistic”, „Secolul”, „Floarea de foc”, „Ramuri”, „Năzuința”, „Flamura”, „Datina”, „Familia”, „Gând românesc”, „Pagini literare”, „Junimea literară”, „Viața Basarabiei”, „România literară” (revista condusă de Cezar Petrescu), „Universul literar” (seria 1938-1944). Prin literatura pe care au publicat-o
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
1997, inițial bilunar, apoi sporadic. Subtitlul „Informații, politică, literatură, artă, modă, sport, umor” devine de la numărul 52/1987 „Revista românilor de pretutindeni”. Director: Aristide Buhoiu. Un editorial, Către cititori, informează asupra dezideratelor (întreținerea sentimentului de „dragoste statornică pentru Patria, cuvântul, cugetul și trecutul neamului românesc” și de „admirație pentru libertatea și democrația americană”), asupra scopului („să fie de folos vorbitorilor de limba română indiferent de nuanța lor politică”) și caracterului independent al jurnalului, care „nu servește interese de grup, nu e
UNIVERSUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
opera cronicarilor, publicată în 1972. Debutează încă din perioada liceului, în 1925, la „Dimineața copiilor” cu versuri, și editorial cu monografia Poetul G. Tutoveanu în 1928. Colaborează cu versuri la „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuget clar”, „Neamul românesc” ș.a., precum și la revistele bârlădene „Graiul nostru”, „Scrisul nostru” (unde e secretar de redacție), „Lumina”, „Păreri literare”, „Păstorul Tutovei”, „Școala bârlădeană” ș.a., iar cu studii de istorie literară la „Limbă și literatură” (e membru în comitetul de
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
sa predilectă: va edita publicațiile „Viața literară” (1926-1941), dedicată „recunoașterii valorilor de artă” și „încurajării talentelor”, și „Santinela” (1939-1944), gazetă „pentru soldați”, va colabora de-a lungul timpului la „Adevărul literar și artistic”, „Almanahul literar”, „Azi”, „Brașovul literar și artistic”, „Cugetul românesc”, „Graiul nostru” (Bârlad), „Muguri” (Câmpulung), „Revista Fundațiilor Regale”, „Sburătorul”, „Țara de Jos”, „Universul literar”, „Viața românească” ș.a. A mai semnat O. K., Okeanos, i. val., I. Val. V. se afirmă ca poet în cenaclul Sburătorul, pe care l-a
VALERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
în același oraș. A fost membru al Societății Scriitorilor Bucovineni, al Institutului de Literatură de pe lângă Universitatea din Cernăuți și al Societății de Științe Istorice, Filologice și Folclor, filiala Sibiu. A colaborat la „Liberalul” (Buzău), „Limba română”, „Junimea literară”, „Glasul Bucovinei”, „Cuget clar”, „Făt-Frumos”, „Jurnalul” (Craiova), „Revista Societății «Tinerimea Română»”, „Sfarmă-Piatră”, „Bucovina literară”, „Revista Bucovinei”, „Preocupări literare”, „Țara” (Sibiu), „Cronicar” (Cernăuți), „Transilvania”, „Foaia poporului” (Sibiu) ș.a. Peisajul literar al anului 1937 înregistrează și Cartea sonetelor, placheta lui V. Alegerea poeziei cu formă
VASILIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
exilat la Ghergani, adică înainte de 1912 [...], le trimetea prietenilor, artiștii Gr. Mărculescu și Ciprian, cari le citeau la cafeneaua Capșa, unde se făcea mult haz” (Sașa Pană). Nu au fost însă tipărite decât în 1922, când Tudor Arghezi publică în „Cugetul românesc” Pâlnia și Stamate și Ismaïl și Turnavitu. Altele aveau să apară după moartea sa, în 1925 în „Punct” (Emil Gayk, Plecarea în străinătate, Cotadi și Dragomir), în 1928 în „Bilete de papagal” (Algazi & Grummer) și în „Contimporanul” (După furtună
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
lutul său, ușor/ Va ști să-l poarte;/ Va fi în viață viu/ De moarte nu s-o teme!” V., care se știe vrednic de a-și purta neamul spre bine, îl vede pe poet ca pe un taumaturg: „Eu cuget am de înger;/ Și îngeri se vor simte/ Când vindecare vor afla/Acei atinși de mine”. „Moralnic lucrător”, el opune imaginii decăderii statului prin ipocrizia și viclenia „guvernurilor” de „demagoghi” organizarea perfectă existentă în natură, la albine, la castori. În ciuda
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
cu Ana-Maria Băjescu Oardă (viitoarea poetă Tana Quil), de care se desparte la scurt timp. După încheierea primului război mondial devine redactor la „Adevărul” (1919-1922), semnătura regăsindu-i-se, de asemenea, în „Cuvântul liber”, „Facla”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea”, „Cugetul românesc” ș.a. În 1922 iese, sub redacția sa și cu sprijinul lui Marcel Iancu, revista „Contimporanul”, care avea să canalizeze o bună parte a energiilor tinere din literele și artele plastice românești interbelice. În 1924 termină Facultatea de Drept la
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
lui Eminescu, datează din 1901. Va debuta însă cu poezia Dorul în 1912, la „Convorbiri literare”, sub inițialele V.V. Publică ulterior în „Flacăra”, „România”, „Dacia”, „Revista copiilor și a tinerimei”, „Însemnări literare”, „Răsăritul”, „Luceafărul”, „Lamura” (va face parte din redacție), „Cugetul românesc”, Năzuința”, „Ilustrațiunea națională”, „Flamura”, „Ramuri”, „Graiul nostru”, „Duminica Universului”, „Azi”, „Herald”, „Vremea”, „Satul”, „Muzică și poezie”, „România literară” (1943) ș.a. Împreună cu G. Tutoveanu, Tudor Pamfile și Mihail Lungianu scoate la Bârlad „Florile dalbe”(1919), iar alături de N. I. Herescu și
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Severocaucaz, dar după un an este încorporat în Armata Roșie. În 1923 se întoarce clandestin în Basarabia, unde va desfășura - probabil stabilit în orașul Bălți - o activitate publicistică și culturală menționabilă. Colaborează cu schițe, povestiri și articole la „Viața Basarabiei”, „Cuget moldovenesc”, „Flori de stepă”, „Itinerar” ș.a. A fost membru al Societății Scriitorilor din Basarabia. Invazia sovieticilor din 1940 îl face să se refugieze peste Prut. În 1952 este arestat la București și predat autorităților sovietice, care îl implică în procesul
TAMBUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290046_a_291375]
-
de limbi moderne pentru facultățile nefilologice al Universității „Ovidius”. Începe să publice în 1980 articole și interviuri de vacanță la ziarele „Litoral” și „Dobrogea nouă”, dar și la revista „Tomis”. Va mai colabora cu interviuri și portrete literare la „Destine”, „Cuget liber” ș.a., precum și la emisiuni culturale pentru Radio Constanța. Debutul editorial se va produce în 1992, cu romanul Străinul de pe plajă. Deși redactează în anii ’80 romanul Statornicele umbre (predat la Editura Cartea Românească în 1988, inclus în planul pe
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]