8,982 matches
-
Ea mai scrie că "incapacitatea politicienilor de a genera un proiect comun este dublată de frustrările și părți pris-urile jurnaliștilor și analiștilor de dreapta, care fac exact ce critică la liderii politici: unitatea dreptei, dar cum vrem noi și în jurul cui vrem noi".
Vasile Blaga, despre Elena Udrea: Poate o fi frustrată by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30008_a_31333]
-
la prezidențiale. În plus, incapacitatea politicienilor de a genera un proiect comun este dublată de frustrările și părți pris-urile jurnaliștilor și analiștilor de dreapta, care fac exact ce critică la liderii politici: unitatea dreptei, dar cum vrem noi și în jurul cui vrem noi. De aceea, ca unul dintre foarte puținii care chiar au încercat concret și încearcă și acum să realizeze o coaliție a forțelor anti PSD, vă spun că nu mai cred că este posibil. Poate o înțelegere punctuala pentru
Udrea: Nu mai este posibil. Sunt prea mari resentimentele by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30032_a_31357]
-
de la țară, a căror dorință de a învăța a reușit să biruie rezistența părinților. Ion Creangă este unul dintre ei. „Din partea tatei, mărturiseș te el în Amintiri din copilărie, care adesea îmi zicea în bătaie de joc: «Logofete, brânză-n cui, lapte acru-n călimări, chiu și vai prin buzunări!», puteam să rămân cum era mai bine «Nic-a lui Ștefan a Petrei», om de treabă și gospodar din Humulești”. Dacă nu era mama să stăruie, rămânea, cu alte cuvinte, analfabet. Și
Drumul către școală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3001_a_4326]
-
femeile erau costumate ca niște păpuși, stând așezate la masă, în fața oglinzii ori în paturi. Nu era un bordel, nici un cabaret unde se juca un peep-show, ci chiar o casă cu păpuși. Nu știam, însă, cine manevră aceste femei sau cui aparțineau ele. în vremurile de odinioară, casele cu păpuși, înalte de vreo doi metri, erau jucăriile sofisticate ale printeselor-copile care nu aveau acces, precum fetițele de rând, la jocurile firești, din afara palatelor. Prinții se jucau, si ei, uneori, cu aceste
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
singur în odaie e bine scurta albastră e acum pe străzi întortochiate coboară spre port n-o pot urma am de îndeplinit cuvinte care nu sunt în golul ei am de fixat o imagine necunoscută pe-acest perete găurit de cuiele foștilor locatari 13. conflict e numai între cuvinte pereții și scurta albastră se șterg unul de altul nimic altceva decît urmări de culoare iar carnea mea în căptușeala scurtei se simte ca un sîmbure de rodie în anotimpul culesului 14
Scurta albastră by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/14999_a_16324]
-
cere Alahul tău sau al meu Iartă-mă, Doamne, și eu sunt zeu. Alt �te du!" Încă o foaie... N-am să dărui nicicui Să bată ultimul cui Îl păstrez pentru mine Pentru capacul de la sicriu Bătut pe dinlăuntru Ultimul cui Înmormântat de viu Hârtia-foaie foiță Nu face cât o fetiță Iubito, te cam du, Chiar acu! If Dacă orice stânjen m-apropie de tine Înseamnă că doar dor e Dacă o prăjină ne desparte Tot dragoste e Dacă în tăcere
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
diferențierii: Il y a de la différence. Sîntem într-o lume spectrală, unde ființe îmbătrînite prematur, cu haine uzate și lustruite de purtare și care nu se sfiesc să practice hoția și să accepte ocupații umilitoare (precum aceea de îndreptător de cuie), nu uită să poarte monoclu, să schimbe replici franțuzești, să fabrice guverne și să-și afișeze cu ostentație lenea și refuzul "intrării în cîmpul muncii". Grotescul și caricaturalul sînt singurele note care domină acest tablou de final de lume bîntuit
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
Emil Brumaru Deodată, roua-mi sparge ochii, Aud tiptil sosind un înger. Caut să scăp de el și-n fugă Mîinile-mi grele mi le-nsînger. Și-o rană e în tot ce pipăi, zidu-i chircit, ușa-i cleioasă, cuiele cresc din dușumele, crinii sorb camera-ntr-o vază Și-n gură simt gust vechi de soare, Creierii-mi ard iar în răsfrîngeri. Deodată roua-mi sparge ochii Și-aud sosind flămînd un înger...
Întîmplare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15675_a_17000]
-
Emil Brumaru Regia: Lucian Pintilie Bat clopotele Maia unde ești Picioarele albastre și cerești în fața vieții mele să-ți lungești Bat clopotele Maia unde ești Toiagul alb își are ziua lui Bat clopotele Maia crește-un cui în zidul plutitor de rai tehui Toiagul mov își are ziua lui Buzele-s moi și rupte-n asfințit Bat clopotele Maia și-s topit Prelins pe geamuri cercevea cu chit Buzele-s moi și rupte-n asfințit Bat clopotele
Pentru cine bat clopotele, Maia? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15727_a_17052]
-
de cineva să vină în grabă să închidă ochii să-și frigă degetele mașină de tocat zic nimeni nu vede dincolo de fotografie caruselul oaselor lenea în pasta uscată la gura tubului nu mai e cald colțul mesei nici litera nici cuiul care se înfige în perete într-o totală anestezie nu mai zic pasăre mașină de tocat zic și amestec cărțile mama avea o talie de viespe i-am tăiat-o cu foarfeca eu și tu și balotul vesele clopote la
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15625_a_16950]
-
de masa De scaunul mereu trase Că nu mai e loc Să umbli nici cu mîinile Încrucișate Nici cu mîinile La spate De oglinda zgîriată Care nu mă arată Zgîriat De tabloul în care culorile Se schimbă Spre margine De cuiul ruginit Pe care atîrnă o șapcă Uitată de cineva De spinarea măgarului Care duce tot calabalîcul Gemînd aprobator De scoarțele acestea Transpirate sub Care bolborosește ceva Într-o limbă Necunoscută Toate astea stau La picioarele mele Și urlă Ne-am
Odă. În metru hip hop by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/2691_a_4016]
-
neagră, semănam ca un deal de oameni mergător. GLEZNELE ROȘII După ce a deschis fereastra, largul dimineții l-a luat captiv către țărmurile unde gleznele roșii, de veacuri, tulbură apele. Ea, ziua întreagă, s-a nevoit a repara lacătul; a scos cuiele în care fecioarele singurătății și-au pus veșmintele, dezbrăcându-se toată noaptea. Odată cu înserarea, niște mâini ca de fosfor, parcă ieșeau de sub grinzile casei, purtând în brațe sufletul lui-vraiște. Ea luă cearceaful de-abia întins și-l aruncă afară; un
Poezii by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/2632_a_3957]
-
jurnalistică e... ,stilistica" socializării. Un registru relativ redus. Mofturile superioare în anumite contexte și accesibilitatea gregară în altele. Trebuie să nu-ți placă organizarea și mâncarea dar să știi să bei solid noaptea. A te face ,pulbere", a te îmbăta cui, reprezintă ritualuri de inițiere și confirmare. Dacă nu poți, ești exclus. Un amănunt important: dacă stilistica ta e destul de convingătoare pe viitor, la evenimente poți accede de la țarcul de presă la cel cu invitați.
Analiștii culturali by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/11107_a_12432]
-
șobolani. INCREDIBILĂ INDIE Din „Jurnal de călătorie în jurul lumii în 120 de zile” Orchestră de întâmpinare în Portul Kochin Biserică Sân Francisco, cu mormântul lui Vasco da Gamă Am văzut o frizerie care consta dintr-o oglindă prinsă într-un cui pe un pom, iar fotoliul era un butuc pe care te așezai și frizerul că și ține sub cerul liber. Dar eu am fost dus de taximetrist într-o frizerie curată, modernă, care mai întâi te relaxează, iti făcea un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ori pe săptămână miercurea și duminică, mașina cu pâine urca pe golgota ultimelor așteptări, nu aducea numai pâine, aducea o altă lume în sticle cu arome artificiale, pe care gustul bătrânului nu apucase a le deprinde. Mai aducea însă și cuie, si lame de coasă și sticle de lampă, era un fel de luntre naufragiata între două lumi perisabile, căutând salvarea între valul câștigului și cel al milei creștine. La auzul motorului, mâinile bătrânului tresăriseră și se strânse mai tare pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
scot nervos o spadă De lumină, Cănd dracii-n a lor sfada Vor să-mi țină Destinul scurt, pe vârful lor de coadă. Veniți, dar, după mine, Că-s nebunul, Curtat și de regine, Cănd surghiunul Îmi bate-n palme cuiele divine! TRIBUTUL Vin hienele să rupă Trupul țintuit pe cruce, Mustul încă fierbe-n cupă Învierea la răscruce. Orbii sunt pătați cu sânge De pe litera Scripturii, Iar icoana Maicii plânge Când se ceartă Dioscurii. Trup de sfinți într-un masacru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
bulgari de zăpadă, ca toți elevii din țările cu ierni și cu zăpadă, fiul lui, care era prin clasa 4-5, nu-mi reamintesc exact, a fost lovit în ochi de un bulgăre de zăpadă în care un inconștient pusese un cui, încât băiatul lui avea să piardă ochiul. În plus avea și talent la pictură. Inconștiență tinereții.. De altfel a devenit pictor scenograf. Într-o vreme l-am întâlnit la teatrul din Sibiu... Tot dintr-o recreație avea să mi se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Stato. L'attenzione di Gramsci și appunta soprattutto, în questo ambito, sugli "apparati egemonici" (termine che però nei Quaderni non compare, almeno al plurale), apparati che și aggiungono agli "apparati coercitivi", tipici dello Stato strictu sensu, dello Stato ottocentesco, șu cui și era appuntata l'attenzione di Marx. Di qui discende l'importanza decisivă che Gramsci assegna agli intellettuali, con un nesso intellettuali-Stato che vive anche di suggestioni hegeliane. La "Società civile" è înțesa come insieme di "organizzazioni così dette private
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
egemonia. Îl fatto invece che tali organismi preposti alla formazione del consenso siano incardinati dialetticamente nello Stato permette di dire senza ambiguità che Gramsci stă proponendo una lettura forțe della morfologia del potere nella società contemporanea. Un potere egemonico, în cui - ancoră una volta, dialetticamente - nessuno dei due aspetti (forza e consenso, direzione e dominio) può essere ignorato. Un potere egemonico îl cui soggetto è la classe, mă una classe che - per essere davvero egemone - non può che "farsi Stato". Stato
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
economico", încontra molte difficoltà. Îl termine "società civile" non compare în Q 1, 47, 56, mă îl concetto è presente, come și evince anche leggendo Q 6, 24, 703: "...società civile come è înțesa dallo Hegel e nel senso în cui è spesso adoperata în queste note..." (cioè nel senso di egemonia politică e culturale di un gruppo sociale sull'intera società, come contenuto etico dello Stato). Și può aggiungere che Hegel è anche ripetutamente richiamato nei Quaderni come teorico dello
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
e riflette, Gramsci è anche estremamente attento a precisare la derivă totalitaria dello Stato del Novecento e i pericoli insiti șu questo fronte în primo luogo per îl movimento comunistă. La questione della statolatria a livello teorico rimanda al passaggio cui și è già fatto riferimento: îl pericolo di totalitarismo non nasce dalla "identificazione" di società politică e società civile? Se - come și è visto - esse sono "una stessa cosa" (Q 4, 38, 460), se "nella realtà effettuale società civile e
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ambito della legge) tra gli interessi del gruppo fondamentale e quelli dei gruppi subordinați". Ancoră nel Quaderno 15 - siamo nel 1933 - una definizione complessa, dinamica, avvolgente, quanto mai aperta: " Stato è tutto îl complesso di attività pratiche e teoriche con cui la classe dirigente giustifica e mantiene îl suo dominio non solo mă riesce a ottenere îl consenso attivo dei governati"19. Qui l'accento sembra battere più șui processi che sulle forme. Non è detto però che gli "apparati" di
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Quel cono d'ombra non viene risparmiato neppure a Croce 13, colpevole, per Mecacci, di aver connesso, nei suoi Taccuini, la morte di Gentile al conflitto în corso (în qualche misura, facciamo notare noi, ripetendo l'ordine del discorso con cui, mezzo secolo prima, aveva rimandato l'omicidio di Umberto I alle violente repressioni del dissenso sociale), senza l'indignazione che și sarebbe pensata nell'antico amico. Nel paragrafo șu Croce del libro, Mecacci riporta una pagina del nazionalista e fascista
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
legame: se è vero che îl ritorno del filosofo alla caverna è un momento illuministicamente importante, è anche vero che a monte vi è îl linguaggio comune, cui neanche îl filosofo può sottrarsi. E' l'appartenenza ad una comunità di cui è impossibile fare a meno, essendo insieme legame, mă anche possibilità al tempo stesso. Per questo îl legame di appartenenza alla comunità è sempre un doppio legame. E questo da valore alla ricerca di élite (în quanto possibilità), mă costituisce
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
different concepts are closely related. Keywords: B. Croce, State aș an activity, power State, ethical State, Politics. Îl problemă dello Stato în Croce și presenta come una materia sommamente inquieta, oggetto di elaborazioni spesso motivate da urgenze sto-riche mă în cui è possibile rintracciare una certă continuità di argomentazioni. Le riflessioni crociane șu questo argomento sono disperse în una gran quantità di scritti di varia natură e dimensione, e risulta, pertanto, poco agevole un'opera di ricostruzione concettuale. Per questa ragione
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]