1,813 matches
-
toamna zboară spre locurile de iernare iar primăvara spre locurile de cuibărire, ea fiind simbolul american al anotimpurilor. În Europa gâsca canadiană a fost introdusă în parte în Marea Britanie, Irlanda, Scandinavia și Olanda. Din anul 1970 ea a început să cuibărească și în Germania, fiind una dintre cele mai mari specii de gâște din Europa. Capul și gâtul sunt de culoare neagră cu o pată albă care se întinde pe partea ventrală a capului și sub ochi. Picioarele, care au membrană
Gâsca canadiană () [Corola-website/Science/314647_a_315976]
-
legată de "vârsta de aur" inițială a umanității. În mitologia greacă, Irina ("Eirene") este o zeiță alegorică personificând pacea. Simbolul porumbelului cu ramură de măslin, este izvorât tot din mitologia antică : alegând casca lui Ares (Marte), zeul războiului, pentru a cuibări, această pasăre sacră prelungi starea de pace, împiedicând zeul să-și îndeplinească funcția. Pe planul colectiv, pacea este absența războiului : , a violenței între grupuri umane. În acest sens, societățile totalitare sau dictatoriale pot fi în pace pe planul militar, dar
Pace () [Corola-website/Science/313571_a_314900]
-
cu ciocul. După ce cresc aripile puilor, numai o treime din pui ajung la vârsta de un an din cauza dușmanilor numeroși. În Bavaria, perioada admisă pentru vânarea sitarului durează între 16 octombrie și 15 ianuarie. Are o mărime de 42 cm. Cuibărește rar în România; trăiește în vestul țării, depunând ouăle pe sol în vecinătatea apelor. Este de fapt o specie de pasaj prin luna mai în regiunile nordice din Delta Dunării. În timpul verii, partea anterioară a corpului este cafeniu-roșcat cu pântecele
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
masculii, fiind viu colorate. Sitarul de mal iernează în vestul și sud-estul Europei. Este rar întâlnit în România, fiind o pasăre de pasaj. Are un colorit asemănător sitarului de mal, însă cu coada albă cu striuri transversale de culoare închisă. Cuibărește în nordul Eurasiei, iernează în Europa Occidentală, Africa de Nord și Asia de Sud.
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
care are lățimea de 150 și lungimea de 700 de m. Cele mai multe căderi de apă se află pe teritoriul Argentinei, panoramă lor putând fi admirată de pe teritoriul brazilian. Cascadele sunt despărțite de că. 900 de insulițe, ele oferă loc de cuibărit pentru unele specii de drepnele. Cataractele sunt situate în Parcul National Iguazú din Argentina și Brazilia. În anul 1984 regiunea este declarată patrimoniu mondial UNESCO. În apropierea cascadelor se află orașul brazilian Foz do Iguaçu și cel argentinian Puerto Iguazú
Cascadele de pe Iguazú () [Corola-website/Science/314395_a_315724]
-
agricole, precum și tasarea solului prin mașinile și utilajele grele folosite în agricultură. Becaținele sunt numai în parte păsări migratoare, ele migrând iarna spre sud numai din zonele mai reci. Becaținele preferă regiunile de pășuni umede sau smârcuri cu stuf, unde cuibăresc și cresc puii. În solul umed afânat caută hrana, care constă din viermi, moluște, crustacei, semințe vegetale, insecte și larvele acestora.
Becațină comună () [Corola-website/Science/314388_a_315717]
-
răspândită mai ales în Europa de Sud, Europa Răsăriteană Spania, coasta mediteraneană a franceză, insulele Corsica, Creta ca și în Africa de Nord Vest (Maghreb). În Asia poate fi întâlnită în Siberia Centrală, regiunile de stepă din Iran. Specia „C. g. semenowi” cuibărește în Asia de Sud Vest, Asia Centrală ajungând spre est până în provincia chineză Xinjiang. În România dumbrăveanca poate fi întâlnită numai în timpul sezonului cald, în toată țara în afara regiunilor de munte. Prin luna mai - iunie, femela depune 4 - 5 ouă albe lucioase, cuibul
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
Olavtoppen" în norvegiană) cu o înălțime de 780 m deasupra nivelului mării. Pe coasta vestică a insulei a apărut cândva între 1955 și 1958, în urma unei alunecări de teren, o platformă vulcanică nouă, botezată Nyrøysa, pe care au început să cuibărească diverse păsări marine, cum ar fi petrelii giganți, "Macronectes Halli". Datorită climatului aspru și terenului acoperit în cea mai mare parte de gheață, vegetația este limitată la licheni și mușchi, lipsind plantele superioare, astfel că insula Bouvet poate fi considerată
Insula Bouvet () [Corola-website/Science/313422_a_314751]
-
cu gândul în minunatul muzeu imaginar, fascinat de comorile văzului de care șunt înconjurat.<br> După o zi de truda, mă așez obosit pe pluta Meduzei ce a eșuat la marginea deșertului de lut și revăd întocmirea lucrurilor. Adesea, se cuibărește langa mine melancolia și în umbră serii ce se lasă reușesc să-i spun că mă simt bine în această lume postmodernă în care... Ion Stendl Cercetările artistului au mers, în toți acești ani, în mai multe direcții: desenul, obiectul
Ion Stendl () [Corola-website/Science/313928_a_315257]
-
a temperaturii corpului. Hrana lor constă din insecte prinse din zbor, ele sunt vânate cu o viteză mare din zori până seara târziu. Adulții își pot petrece noaptea planând la înălțimi mari, chiar când dorm. Păsările nu coboară pe sol, cuibăresc în crăpături, cavități, ornamentații de clădiri, cuiburile ele pot construi cu salivă amestecată cu lut. Puii pot sta în cuib până la șase săptămâni. În România se pot întâlni două specii: Drepneaua mică (Apus apus), ca. 18 cm și Drepneaua mare
Apodidae () [Corola-website/Science/320455_a_321784]
-
Syrrhaptes paradoxus") este o specie de păsări care face parte din ordinul taxonomic Pteroclidiformes. Pasărea apare în România din timp în timp sub formă de invazii , venind din stepele Asiei Centrale din Kazahstan, Uzbekistan, Kirghizistan, Mongolia și vestul Chinei unde cuibărește. După perioada de invazie ele dispar din nou. Ultima mare invazie a fost semnalată în România în anul . Penajul păsării este de culoare cafenie-deschisă cu pete mai întunecate. Degetele sunt unite, fiind în număr de trei (tridagtile), alcătuind un fel
Găinușa de stepă () [Corola-website/Science/320489_a_321818]
-
întunecate. trăiește în cârduri în regiunile de stepă și semideșert din Asia Centrală pânâ în nord-estul Chinei. În timpul invaziei (circa 10.000 de păsări) spre Europa din anul 1888, a fost întâlnitâ pânâ în Danemarca, Germania de Nord și Marea Britanie. De cuibărit însă cuibărește numai în Asia Centrală. Din cauza practicării agriculturii extensive, este o specie care poate deveni periclitată.
Găinușa de stepă () [Corola-website/Science/320489_a_321818]
-
în cârduri în regiunile de stepă și semideșert din Asia Centrală pânâ în nord-estul Chinei. În timpul invaziei (circa 10.000 de păsări) spre Europa din anul 1888, a fost întâlnitâ pânâ în Danemarca, Germania de Nord și Marea Britanie. De cuibărit însă cuibărește numai în Asia Centrală. Din cauza practicării agriculturii extensive, este o specie care poate deveni periclitată.
Găinușa de stepă () [Corola-website/Science/320489_a_321818]
-
de protecție specială avifaunistică - Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani. Aceasta se întinde pe o suprafață de 3 hectare și este inclusă în Parcul Natural Cefa. este o zonă umedă de importanță avifaunistică ce adăpostește și asigură condiții de viețuire, hrană și cuibărit pentru un număr important de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivei Consiliului European 147/CE" (enumerate în anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor . Specii de păsări semnalate
Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani () [Corola-website/Science/323901_a_325230]
-
faimosul măr al discordiei, aici s-au îmbarcat Argonauții pentru a porni în căutarea Lânii de Aur și tot aici Titanii s-au străduit zadarnic să înghesuie pe Pilion peste Ossa. Muntele Pilion este presărat cu 24 de sate pitorești, cuibărite pe pantele sale, printre livezile de castani, măslini, meri, piersici și peri. Arhitectura vechilor locuințe de la Pilion este caracteristică, ele sunt case înalte cu uși din fier și ferestre mici cu gratii. Atârnate pe terenul în pantă ele au trei
Volos, Grecia () [Corola-website/Science/297369_a_298698]
-
maimuței Capucin cu gatul alb , a unui leneș cu trei degete, 320 specii de păsări (incluzand specii de papagali), varietăți de reptile. Totuși, lucru care îl face cel mai cunoscut este faptul ca parcul este cel mai important loc unde cuibăresc anual țestoasele verzi, specie aflată în pericol de dispariție. Rezervatia Monteverde Cloud Forest adăpostește 2 000 de specii de plante incluzand numeroase orhidee. Peste 400 tipuri de păsări pot fi întâlnite aici, ca și peste 100 specii de mamifere. Costă
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]
-
de lăstuni de casă să se alăture coloniilor de lăstuni de mal și să ocupe câteva găuri în povârnișurile argiloase, lărgind în prealabil intrarea în gaură. O dată cu înmulțirea construcțiilor din piatră, majoritatea lăstunilor de casă au trecut la „casă nouă”, cuibărindu-se pe pereții caselor și pe sub poduri. Spre deosebire de rândunici, lăstunii de casă preferă pereții exteriori ai clădirilor, nu cei interiori (rândunicile cuibăresc deseori în grajduri, poieți). Pe lângă asta, ei aleg construcțiile de piatră și cărămidă, și numai în lipsa acestora cuibăresc
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
prealabil intrarea în gaură. O dată cu înmulțirea construcțiilor din piatră, majoritatea lăstunilor de casă au trecut la „casă nouă”, cuibărindu-se pe pereții caselor și pe sub poduri. Spre deosebire de rândunici, lăstunii de casă preferă pereții exteriori ai clădirilor, nu cei interiori (rândunicile cuibăresc deseori în grajduri, poieți). Pe lângă asta, ei aleg construcțiile de piatră și cărămidă, și numai în lipsa acestora cuibăresc pe clădiri de lemn. Cuiburile se află, de obicei, sub un anumit acoperământ (acoperiș, pervazul ferestrelor, diferite acareturi). Sunt cazuri în care
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
cuibărindu-se pe pereții caselor și pe sub poduri. Spre deosebire de rândunici, lăstunii de casă preferă pereții exteriori ai clădirilor, nu cei interiori (rândunicile cuibăresc deseori în grajduri, poieți). Pe lângă asta, ei aleg construcțiile de piatră și cărămidă, și numai în lipsa acestora cuibăresc pe clădiri de lemn. Cuiburile se află, de obicei, sub un anumit acoperământ (acoperiș, pervazul ferestrelor, diferite acareturi). Sunt cazuri în care familia de lăstuni își face cuib pe o navă, însă ei nu bagă de seamă mișcarea vasului și
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
Polinezia de Est. Păsările au picioare sindactile, ciocul puternic, drept alungit. Aripile sunt scurte și rotunjite coada și picioarele sunt de asemenea scurte. Capul este voluminos în comporație cu mărimea corpului. Penajul are un colorit frumos, verde, albastru sau roșu. Cuibăresc în scorburi, crăpături de stânci sau pe malurile apelor und sapă galerii pentru cuib. Speciile mai primitive au fost arboricole și se hrăneau cu insecte, șopârle, rozătoare mici, pe când cele mai evoluate s-au specializat pe vânarea peștilor, pe care
Alcedinidae () [Corola-website/Science/317731_a_319060]
-
varsă în liman râul Cahul. Temperatura apei atinge vara un maxim de 30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Lacul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt plătica, somnul, șalăul, știuca și alte specii de pești din specia Cyprinidelor (crapul argintiu, crapul amur etc.). Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
principal din schimburile cu Dunărea. Temperatura apei atinge vara un maxim de 26°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești, în special crapi comuni și crapi amur. Limanul Ialpug (în ; pe hărțile anterioare anului 1812 apare și ca „Răsuna”, Ialpug fiind numele tătăresc) este un liman fluviatil dintre raioanele Bolgrad, Ismail și Reni, aflat
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
apei atinge vara un maxim de 27°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special în partea de sud cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, carasul, crapul argintiu, crapul amur, plătica, somnul și știuca. Apele limanului sunt folosite pentru irigații. Limanul Sasîk (sau Conduc, în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
pestriț cu dungi de culoare mai deschisă. Păsările din această categorie sunt active noaptea sau seara, ele trăiesc în scorburi, sau ascunse în arbori. Duc o viață solitară, seara sau noaptea pornesc la vânătoare de insecte, păianjeni sau nevertebrate mici. Cuibăresc în scorburi, sau goluri săpate în maluri înalte. În cuibul căptușit cu frunze femela depune 3 - 5 ouă de culoare albă. Puii eclozionați sunt acoperiți de puf, nu se cunosc prea multe date despre reproducerea lor.
Aegotheliformes () [Corola-website/Science/318256_a_319585]
-
Ele depun un singur ou, clocit timp de 40 - 46 de zile de ambii părinți, cuiburile sunt în colonii mici, pe insulele din zonele calde, cuibul fiind amplasat pe un loc greu accesibil pentru animale carnivore. Pe Insula Crăciunului, păsările cuibăresc chiar în arbori. Perioada de reproducție are loc de obicei din primăvară până în vară, pe unele insule se poate întinde pe tot timpul anului. În timpul clocitului sunt foarte agresive, aceste lupte cauzează uneori o pierdere de până la 70 % a puilor
Phaethontiformes () [Corola-website/Science/318255_a_319584]