1,817 matches
-
moralnice învățături), îngr. și pref. Virgil Vintilescu, Timișoara, 1975; [Autor neidentificat], Epitomul sau Scurte arătări pentru sânta beserică, Buda, 1808. Repere bibliografice: Ion Heliade-Rădulescu, Scrieri literare, îngr. George Baiculescu, Craiova, 1939, 241-246; Dumitru Țichindeal (cam pe la 1778-1814), în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, publ. Aron Pumnul, t. IV, partea I, Viena, 1864, 53-55; V. A. Urechia, Despre fabule în genere și în speciale despre Cichindel, București, 1866; Iosif Vulcan, Dimitrie Cichindeal. Date nouă despre viața și activitatea lui, București, 1893
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
un subcontractant în folosul unei terțe părți. 2956 Alte mașini și utilaje cu utilizări specifice 2956.1 Mașini și utilaje specifice industriei poligrafice 2956.11 Mașini și utilaje de broșat, cusut și legat cărți 8440.1 2956.12 Mașini de cules, turnat și fotografiat texte; 8442(.1-.3) alte mașini, aparate și instalații similare 2956.13 Mașini și aparate de imprimat tip offset 8443(.11, .19) 2956.14 Alte tipuri de mașini de imprimat 8443(.2-.6) (tipografice, flexografice, heliografice etc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
economic] și posedau controlul asupra utiliz]rii resurselor de pe teritoriul st]pânit. Tribul G/wi nu trebuie v]zut că un exemplu viu de umanitate primitiv]. Este adev]rât c] toți str]moșii noștri au tr]it din vânat și cules pan] acum vreo zece mii de ani si c] aceste mijloace de subzistent] au fost înlocuite de cultivarea p]mântului, creșterea animalelor și de inventarea și folosirea unor instrumente care au smuls mediului mai multe resurse și mai mult] energie; oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țile pe care le f]cușer] înainte acești van]tori și culeg]tori, de rolurile interconectate, de schimburile și interdependețele dezvoltate și menținute cândva. Pierderea v]îi lor rodnice a lipsit hoarda Ik nu numai de vânat și plante de cules, ci i-a înstr]inat în același timp de propriul lexicon de semnificații sociale. Relațiile nu mai erau caracterizate de siguranță c] alții vor avea comportamentul și reacțiile așteptate. Dislocarea a fost cu atat mai devastatoare cu cat a afectat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Busuioaca de Bohotin (d) (s), Sortiment alb (s, ds) (s), Merlot (s), - Zorești DOC-CT │Tămâioasa rom. (dd, d) (s), Merlot (s), (s), Pinot noir (s, Sortiment roșu (s, ds) Sortiment alb (s, ds) - DOC-CIB - vin cu denumire de origine controlată - Cules la înnobilarea boabelor; - DOC-CT - vin cu denumire de origine controlată - Cules târziu; - DOC-CMD - vin cu denumire de origine controlată - Cules la maturitatea deplină; - (s) - vin sec; - (ds) - vin demisec; - (dd) - vin demidulce; - (d) - vin dulce; - (x) - constituția vinurilor - Sortiment este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154410_a_155739]
-
s), (s), Pinot noir (s, Sortiment roșu (s, ds) Sortiment alb (s, ds) - DOC-CIB - vin cu denumire de origine controlată - Cules la înnobilarea boabelor; - DOC-CT - vin cu denumire de origine controlată - Cules târziu; - DOC-CMD - vin cu denumire de origine controlată - Cules la maturitatea deplină; - (s) - vin sec; - (ds) - vin demisec; - (dd) - vin demidulce; - (d) - vin dulce; - (x) - constituția vinurilor - Sortiment este indicată în Deciziile privind acordarea dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine. ----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154410_a_155739]
-
soiuri, la categoriile și tipurile de vin prevăzute a fi obținute, la principalele elemente ale sistemului de cultură a viței-de-vie și tehnologiei de producere a vinurilor, la nivelul maxim al producțiilor de struguri, la conținutul în zaharuri al strugurilor la cules, la limitele minime ale extractului sec nereducător, la principalele caracteristici fizico-chimice și organoleptice ale vinurilor, precum și în legătură cu declasarea lor se vor comunică persoanelor interesate de Oficiul Național al Denumirilor de Origine pentru Vinuri și Alte Produse Vitivinicole (ONDOV). Articolul 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181755_a_183084]
-
a toamnei este minunată ! Oana Chelaru TOAMNA A venit toamna cea bogată. Păsările călătoare se pregătesc pentru o călătorie lungă-lungă în țările calde. Vremea din ce în ce mai răcoroasă ne introduce în mirajul de basm al toamnei. Țăranii harnici și pricepuți au început culesul viilor. A căzut bruma și încep să se scuture cele dintâi frunze galbene.Vântul le aleargă pe poteci cu un foșnet uscat. În codru sună bătrânele ape, natura își scutură deznădăjduită podoaba. Viața toamnei e ca o vâlvătaie de aur
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
atârnă grele de fructe. Oamenii aleargă ca furnicile printre vii, culegând nectarul strugurilor. Copiii mici culeg frunzele și le duc la școală pentru a crea desene. În piață, fructele parfumate se vând ca pâinea caldă. Am fost și eu la cules de struguri toamna asta, la bunul meu prieten, Dudu. Frunzele dansau de beție. Am cules și am mâncat struguri. După cum știm, toamna mai este și anotimpul ploilor răcoroase care spală fructele ce explodează de culoare. Gospodinele își adună în balcon
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
îi sugerez să-l schimbe numaidecît, pentru că nu poți veni cu asemenea "poantă", în 1981; este aproape un "banc", cu săritul de la trambulină într-un bazin care nu are apă. Eu credeam că va opri piesa cu mult înainte, de la culesul unor flori care de fapt nici nu există, ceea ce este o imagine extraordinară. Deci, nu este înstrăinare. Înstrăinarea are întotdeauna niște motive. Ei nu-și cunosc motivele; la ei este o boală mult mai profundă; un fel de evaziune, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
intră în curte part. intrat, -ă nom. intrarea, intratul A PĂTRUNDE Ion pătrunde în pădure part. pătruns, -ă nom. pătrunderea, pătrunsul A PLECA Ion pleacă la mare cu Ioana part. plecat, -ă nom. plecarea, plecatul A REVENI Ion revine de la cules căpșuni part. revenit, -ă nom. revenirea, revenitul A SOSI Ion sosește luni la Paris part. sosit, -ă nom. sosirea, sositul A VENI Ion vine diseară de la Cluj part. venit, -ă nom. venirea, venitul (d) EXISTENȚĂ, APARIȚIE, DISPARIȚIE REFLEXIVE A SE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
trecerea timpului tranz.: Ion lămurește problema part. lămurit, -ă nom. lămurirea, lămuritul A SE LICHEFIA Gazul metan se lichefiază tranz.: Microorganismele lichefiază depozitele de grăsimi part. lichefiat, -ă nom. lichefierea A SE LIMPEZI Vinul se limpezește la câteva zile de la cules tranz.: Ion limpezește rufele part. limpezit, -ă nom. limpezirea, limpezitul A SE LOVI Ion se lovește la deget tranz.: Ion își lovește nevasta part. lovit, -ă nom. lovirea, lovitul A SE LUMINA Dimineața, camera se luminează tranz.: Ion luminează camera
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cât și în stepele americane. Cauza culturilor nu trebuie însă căutată în aceste medii concrete - junglă, stepă etc. -, ci într-o structură mai generală a lor: cantitatea de hrană pe care o pot oferi la un nivel rudimentar de tehnologie (cules și vânătoare). Mediile geografice în care s-au constituit cete, oricât de diferite ar fi ele dintr-o mulțime de puncte de vedere, au o caracteristică generală, și anume capacitatea redusă de a oferi hrană prin cules și vânătoare. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
rudimentar de tehnologie (cules și vânătoare). Mediile geografice în care s-au constituit cete, oricât de diferite ar fi ele dintr-o mulțime de puncte de vedere, au o caracteristică generală, și anume capacitatea redusă de a oferi hrană prin cules și vânătoare. Ele pot hrăni aproximativ o persoană pe km2. Fenomenul cauză - capacitatea mediului de a oferi, la un anumit nivel al tehnologiei, o anumită cantitate de hrană -, deșiidentificabil empiric, nu era dat distinct în experiență înainte de formularea teoriei. Capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a hranei este abstractă, putând fi satisfăcută într-o mulțime de feluri. Ce tip de activitate de procurare a hranei va fi selectat depinde de posibilitățile concrete de care dispune colectivitatea în momentul „alegerii”: poate să adopte agricultura sau păstoritul, culesul și vânătoarea sau, în fine, poate recurge la forță, exploatând alte colectivități producătoare de hrană. Opțiunea pentru un mod sau altul de obținere a hranei depinde de o mulțime de condiții particulare: configurația mediului natural (prielnic agriculturii, păstoritului sau vânătorii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
antropologul american este raportul dintre beneficiul energetic al fiecărei activități de producție (caloriile produse) și numărul de calorii consumate în procesul de producție (costul). Eficiența energetică a diferitelor strategii de producere a hranei adoptate de colectivitatea respectivă este foarte variată: culesul produselor sălbatice oferite de pădure -0,8 calorii obținute pentru o calorie consumată (0,8/1); pescuitul pe malul râului - 2/1; creșterea păsărilor - 9,3/1; cultivarea porumbului - 45,4/1. În momentul în care eraîntreprinsă cercetarea, colectivitatea respectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1); pescuitul pe malul râului - 2/1; creșterea păsărilor - 9,3/1; cultivarea porumbului - 45,4/1. În momentul în care eraîntreprinsă cercetarea, colectivitatea respectivă se afla în procesul trecerii de la un mod de producție bazat pe vânătoare, pescuit și cules la un altul bazat pe creșterea păsărilor și agricultură. Johnson estimează că explicația acestei tranziții trebuie căutată tocmai în această diferență de eficiență a tehnicilor de obținere a hranei. Interesant este însă și faptul că, deși activitatea de culegere după
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
totalul activităților de producție. Cum se poate explica persistența unei asemenea activități ineficiente? Antropologul american consideră că acesta este un caz evident de necesitate de lărgire a analizei eficienței în sensul considerării unei eficiențe sociale mai generale. Astfel, activitatea de cules oferă pe lângă aportul strict energetic o serie de alte beneficii colectivității: oferă o mai largă varietate de hrană, la care se adaugă oportunități de a obține continuu informații despre mediul înconjurător, despre modificările care pot interveni aici, de detectare a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
obține continuu informații despre mediul înconjurător, despre modificările care pot interveni aici, de detectare a eventualelor amenințări, cât și a noilor resurse naturale. Dacă adăugăm și aceste beneficii funcționale, desigur imposibil deocamdată de cuantificat, putem considera că și activitatea de cules este eficientă și ea se va menține alături de celelalte activități. În lucrarea lui Johnson găsim și alte analize de eficiență, mai mult calitative. De exemplu, producerea de tobe pentru activitățile artistico-ritualice, o activitate de mare importanță în respectiva colectivitate. Efortul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dar tot după propriile sale legi, la situațiile variabile. Toate evenimentele sunt „așteptate”. Ele nu au un rol cauzal, productiv, ci fac parte din structura existentă. În timp, o astfel de comunitate parcurge faze înscrise în propria sa structură: semănat, cules, naștere, căsătorie, moarte. Prezentul nu este cauzat de trecutul imediat sau mai îndepărtat, după cum, la rândul său, el nu cauzează viitorul. Timpul nu are un sens cauzativ. Și, prin aceasta, în timp nu se petrece nimic demn de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unită mai apoi cu marea sărbătoarea a paștelui împreună cu mesajul său de salvare și eliberare înfăptuite de către Dumnezeu, precum reiese din Ex 12 și Ios 5,10 ș.u. După cum am făcut deja aluzie, continuând cursul anului, se celebra sărbătoarea culesului ce prevedea oferta primițiilor, numită apoi sărbătoarea „săptămânilor” (šăbu‘ôt; cf. Ez 34,22; Dt 16,9-12) sau, în cărțile în limba greacă mai recente și în Noul Testament, cincizecimea (2Mac 12,32; Tob 2,1; Fap 2,1), trebuind să
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de șapte săptămâni dintre începutul și sfârșitul secerișului, dar textele biblice târzii asociază această sărbătoare cu oferta primiției (Ex 34,22; Lev 23,16 ș.u.) ca semn al recunoștinței față de divinitate. Următoarea sărbătoare anuală este cea a ultimei recolte (culesul viei) sau a „corturilor” (sukkôt), numită așa probabil datorită obiceiului de a construi în vie corturi din ramuri pentru a se odihni sau a păzi recolta. După unele texte biblice, această sărbătoare agricolă era celebrată la începutul sau, altfel spus
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
valorii de utilizare a locuințelor. Un al treilea element inclus de obicei în formula de calcul îl reprezintă caracteristicile zonei de locuit (calitatea vecinătății, distanța față de centru, existența canalizării, așezarea față de o arteră asfaltată). Aceste informații erau mai greu de cules, astfel încât ele au fost ignorate în cercetarea noastră. Scale de echivalență Valoarea consumului familiei trebuie standardizată prin mărimea acesteia și prin efectele pe care numărul de membri ai gospodăriei le au asupra consumului individual. Întrucât copiii consumă mai puțin decât
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ploaia. Într-un vacarm infernal, ca și la Coșbuc, trece prin sat laia țiganilor. Șiruri de atelaje țărănești zoresc spre iarmaroc și iată, la orizont, orașul cu „larma vieții zbuciumate”. Partituri de un decorativ artificios, unele secvențe agreste (Secerișul, La cules) denotă un pitoresc în exces. Secerătoarele poartă „roșu mac” în păr și „vinete cicoare”, fete vesele „înoată” prin grâu, iar tineri țărani hăulesc pe lângă carele pline, „pocnind din bice”. Undeva, în podgoria răsunând de „chef și chiot”, apare, ca într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
importantă între levurile sălbatice și levurile de vin cultivate este toleranța lor la alcool. Majoritatea levurilor sălbatice pot tolera doar circa 4% alcool, și când concentrația în alcool atinge acest punct fermentația se oprește. Producția vinului începe toamna devreme odată cu culesul strugurilor. Strugurii sunt striviți mecanic și sucul numit must este stors. În obținerea mustului se disting fazele: zdrobire; dezciorchinarea strugurilor; scurgerea liberă a mustului (răvac); presarea. Pentru fermentare mustul este dirijat în vase de fermentare care se umplu 85-90% din
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]