1,806 matches
-
numai cu 200 de m vârfurile înconjurătoare, de care era ascuns. Locuitorii băștinași „aeta” (sau „negrito”) au trăit mai multe secole la poalele și pe versanții vulcanului, unde s-au refugiat din fața coloniștilor spanioli. Ocupația lor principală fiind vânătul și culesul de fructe și plante sălbatice care le asigurau și o mobilitate, prin care se explică faptul că au reușit să supraviețuiască. Pe versanții vulcanului înainte de erupția (1991) care este considerată ca o catastrofă naturală istorică, au trăit în sate răspândite
Pinatubo () [Corola-website/Science/307497_a_308826]
-
A fost căsătorită cu actorul Victor Moldovan, și cu textierul, scenaristul Mircea Block, autorul versurilor a mai multor binecunoscute cântece precum "Mi-am făcut bundiță nouă", "Fata neichii", "Sârba de la Deleni", "Ia mai zi-i măi fluieraș", " Merge satul la cules", "Dorul mă cată pe-acasă". S-a născut la data de 19 septembrie 1927 la Chișinău, dar ulterior s-a mutat alături de familie la Târgu-Mureș, apoi la Timișoara și Suceava. A absolvit liceul la Suceava, apoi Conservatorul și Facultatea de
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
lucrarea "Muncitori" din anul 1905. Reprezentarea în spirit critic a vieții satelor s-a remarcat în picturile "Pribeagul", "Pâinea noastră de toate zilele", "Propagandistul". A avut pe simeze și tablouri cu scene din munca rurală, a câmpului, cum au fost "Culesul porumbului, Întoarcerea la câmp, Întoarcerea cosașilor". În acest an a expus și lucrarea din ciclul 1907 intitulată "Historia". A mai expus o serie de tipologii umane din Iași, scene de familie, peisaje de la mănăstirea Agapia, peisaje cu nomazi precum și multe
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
cunoscută și ca "Invalizii". Fundalul compoziției prezintă o îmbinare cromatică tricoloră care contrastează puternic cu situația în care cei doi, unul fără un picior și altul orb și ciung, au fost aduși la "paradă". Alte lucrări expuse, au fost compoziția "Culesul merelor" care prin aspectele decorative se înscrie în realismul clasicist, precum și "Adăpatul vitelor", " Întoarcerea de la câmp" și "Tăietorii în pădure". Octav Băncilă a deschis o expoziție în anul 1927 la București, luna aprilie, unde a adus o compoziție de mari
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
culoarea în scopul culorii, ci pentru proiectarea vibrației și a atitudinilor umane; în faza a doua a carierei sale putându-se observa o predominanță a coloritului discret. Picturi importante, care definesc opera lui Băncilă sunt: "Secerișul (1927), , , Întoarcerea de la câmp, Culesul porumbului, , Întoarcerea cosașilor, La ghilit pânza, Cu rufele, Femei cu sapa". În perioada studiilor pe care Octav Băncilă le-a făcut la München, acesta a văzut prin muzeele capitalei Bavariei rabinii pictați de Rembrandt și alte compoziții cu aceeași tematică
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Culesul viilor reprezintă un film publicitar, cu o parte jucată, realizat în 1912 de către operatorul Gheorghe Ionescu-„Cioc”. Premiera a avut loc pe 3 ianuarie 1913, la cinematograful bucureștean „Clasic”. În film jucau actorii Ion Iancovescu și Mitzi Ignătescu, restul imaginilor
Culesul viilor (film) () [Corola-website/Science/306544_a_307873]
-
film jucau actorii Ion Iancovescu și Mitzi Ignătescu, restul imaginilor fiind luate la Valea Călugărească, în via coproducătoarei firme „Dealul Zorilor”. De-a lungul filmului este prezentat procesul de producție al vinului, din toamnă (îngroparea viței) până anul următor, la culesul viilor.
Culesul viilor (film) () [Corola-website/Science/306544_a_307873]
-
evul mediu, Eduard al III-lea impune fermierilor englezi cultivarea plantei, numită aici "crockers". În 1838 în America agenda medicală arăta că "în doze mici, înviorează spiritul..." Ultima duminică din luna octombrie în regiunea La Mancha, Spania este sărbătoarea încheierii culesului, la care iau parte localnicii dar și oameni veniți din toată Spania sau turiști. O Dulcinee este aleasă regina sărbătorii, iar Don Quijote și Sancho Panza, în costume de epocă își fac apariția triumfală. Arabii, cei mai mari consumatori de șofran
Șofran () [Corola-website/Science/306715_a_308044]
-
a arborilor. Primăvara, în luna mai, printre stejari, înfloresc milioane de narcise, printre care și specia de "Narcissus radiiflorus", cunoscută de localnici sub denumirea de coprine. Pe acest amplasament se desfășoară anual, în luna mai, „Festivalul Narciselor”. Din păcate, prin culesul abuziv și „"industrial"” al narciselor, prin vandalism, acestea și-au restrâns foarte mult aria de apariție. Aria naturală este suprapusă sitului Natura 2000 - "Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului" și dispune de șase clase de habitate naturale de interes comunitar
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
America de Sud și Mexic. Multe albine sunt negre sau gri, dar altele sunt galben deschis și roșii. Durata de viață a albinei lucrătoare, depinde de gradul de uzură ca urmare a activităților intense desfășurate de aceasta (creșterea puietului și activitatea de cules nectar și polen). Astfel albinele eclozate în sezonul activ (din primăvară, martie până vara, în jurul lunii august) trăiesc numai 40 de zile pe când albinele eclozate toamna trăiesc până în primăvara viitoare, când se face schimbul de generații (6-9 luni). Durata de
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
lungime de 15-18 cm, sunt puternic bătuți, la coacere boabele sunt deformate din cauza desimii, având o culoare verde-gălbui, cu puncte dese ruginii. În general, Mustoasa de Măderat are o producție de struguri mijlocie, media fiind de 10.000 kg/ha. Culesul are loc la sfârșitul lunii septembrie sau în prima jumătate a lunii octombrie. Satul Măderat este așezat în partea de vest a României, în vestul Munților Zarandului, pe periglacisul ce îi unește cu Câmpia de Vest, acolo unde “drumul de
Mustoasă de Măderat () [Corola-website/Science/302293_a_303622]
-
Ceaiul verde este un tip de ceai obținut, spre deosebire de "ceaiul negru" din frunze nefermentate de Camelia sinensis. Diferența în producerea lui față de producerea ceaiului negru constă în faptul că procesul natural de fermentație este oprit. Imediat dupa cules, frunzele sunt trecute prin abur sau torefiate. Apoi frunzele sunt uscate și rulate, astfel împiedicându-se fermentarea. Ceaiul verde este cunoscut și sub denumirile de "ceai nefermentat" și "ceai virgin". Ceaiul verde se diferențiază de cel negru și prin: Deși
Ceai verde () [Corola-website/Science/302319_a_303648]
-
mesager al iubirii, norocului și păcii, al fidelității dintre soț și soție și dintre frați. În mitologia sumeriană, scorpionul este paznicul țării nemuritorilor. În Asia Mică, el era asociat zeiței lunii și a vânătorii, Artemis. Perioada din luna octombrie, a culesului strugurilor, când soarele trece prin semnul Scorpionului îi este dedicată acestui animal. În mitologia persană, scorpionul este dușamnul lui Mithra, zeul vieții și al verii, devenind astfel simbolul toamnei, al morții și al distrugerii. În Egiptul Antic, șacalul era emblema
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
geografice și de a utiliza, pentru prima dată, peșterile. Dar schimbarea cea mai importantă o reprezintă modificarea comportamentului în interiorul grupului ; în majoritatea așezărilor există o singură vatră, ceea ce ne trimite cu gândul la faptul că rezultatul vânătorii și sau al culesului era consumat în comun sau, cel puțin, public. Foarte probabil aceasta a crescut importanța mecanismelor de într-ajutorare dintre membrii grupului (vezi cap. referitoare la economie). În sfârșit, amenajarea spațiului interior. De la acest nivel, în așezările umane par să existe
Homo erectus () [Corola-website/Science/302126_a_303455]
-
orizonturi. Expansiunea economică, într-o societate agrară, a constituit elementul principal al avântului economic. În această perioadă se poate observă un progres vizibil în economia și, mai ales, în tehnica agricolă. Existau diverse tipuri de exploatare a solului, de la simplul cules, ce asigura o subzistență precară, până la bogatele culturi specializate, organizate și întreținute în funcție de comerț și orașe. Pădurile și mlaștinile în teritoriile mărginașe ofereau adăpost, fiind slab populate. Pădurea constituia un refugiu și adăpost pentru săraci, prin posibilități specifice de subzistență
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
a le sparge, ca să se ajungă la măduvă. Cu ajutorul uneltelor se diversifică modul în care omul primitiv interacționează cu natura, permițându-i să consume noi alimente și să exploreze noi teritorii. În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare și cules: unelte rudimentare din așchii și bolovani de râu cu o muchie tăioasă pentru cioplit, tăiat și răzuit atribuite „culturii de prund” (sud-vestul Europei până în sud-vestul Asiei și Sudul Africii). Primele unelte din piatră au fost create prin cioplire cu alte
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
și tăiat, folosite, probabil, și ca vârfuri de lance pentru vânătoare, vârfuri bicefale, mai reduse nu-meric: burine și gratoare întrebuințate pentru râcâit și tăiat. În această perioadă se ajunge la o diviziune naturală a muncii: vânatul - îndeletnicire a bărbaților, iar culesul - practicat de femei. O altă îndeletnicire era aceea a pescuitului. În paleoliticul superior, Homo sapiens fosilis produce cuțite, străpungătoare, răzuitoare și dălți lucrate prin tehnica așchierii, având ambele margini ascuțite. Sunt realizate în mare cantitate vârfurile de silex pentru sulițe
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
speciei umane. Activitatea omului de a crește animale a grăbit procesele de creare a uneltelor și de dezvoltare a limbajului. Pentru paleoliticul inferior, dovezile arheologice care pot aduce elemente în această problemă sunt sărace. Desigur, o societate bazată economic pe cules, pescuit și vânătoare cu ajutorul unor arme și unelte primitive, în strânsă legătură cu o muncă puțin productivă, avea un caracter egalitar, bazat pe solidaritatea grupurilor sociale. În paleoliticul superior, femeia obține în cadrul societății o poziție deosebită (dovadă: descoperirea unor figurine
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
iar mierea era recoltată de la stupii grei și de la cei ușori. Metodele de extracție a mierii utilizate în jurul anului 1500 nu mai necesitau omorârea albinelor. Deasupra sau dedesubtul stupului se utiliza o extensie în care albinele adunau mierea sau în timpul culesului albinele erau dirijate înspre un alt stup în care colectau mierea. În perioada anilor 1600 - 1700 științele au cunoscut o dezvoltare considerabilă, iar în domeniul apiculturii progresele au fost făcute între anii 1568 și 1792, în special în domeniul biologiei
Apicultură () [Corola-website/Science/303685_a_305014]
-
fagurii de la niște rame așezate peste vas, care nu erau lipite de marginile laterale, pentru a putea fi scoase una câte una. Cu acești stupi călugării efectuau mai multe operațiuni: inspectau și manevrau familiile în timp ce albinele lucrătoare se aflau la cules, divizau familiile, controlau roitul, recoltau miere fără să distrugă ramele cu puiet și se asigurau că albinele au suficientă hrană pentru a putea supraviețui peste iarnă. În 1970, Abbot della Rocca, care a văzut stupi în Insula Creta, și care
Apicultură () [Corola-website/Science/303685_a_305014]
-
strunjiți de lemn, cu profilatură simplă din tencuială la ferestre, cu gârlici, în goluri arcuite sub foișor, și învelitoare de șiță. Unelte lucrate meșteșugit în lemn sau fier, folosite de țăranii musceleni în decursul vremi, indică principalele lor îndeletniciri: păstoritul, culesul, vânătoarea, pescuitul, agricultura, cultura, prelucrarea lemnului și a pietrii de Albești, olăria, fierăria etc. O bucătărie țărănească, smulsă parcă din pânzele lui Grigorescu și Luchian; casa mică sau camera de lucru, semănată cu obiecte de tors și țesut, și, alături
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
rezumând accesul cercetătorilor numai la culturile arheologice care au supraviețuit până astăzi în zonele de câmpie și deal. Aceste culturi se pare că au fost create de mici grupuri migratoare care aveau diferite activități bazate în special pe vânătoare și cules. Uneltele de calitate din piatră erau schimbate cu altele de la mari distanțe; de exemplul roca vulcanică, obsidianul, care se găsea în prefectura Nagano a fost prelucrată de grupuri aflate la periferia Tokyo-ului de azi. Se pare că o caracteristică a
Japonia antică () [Corola-website/Science/312620_a_313949]
-
de trei elemente: scăderea nivelului mării și formarea de așezăminte pe coastele Japoniei, legătura dintre arhipelag și continent și perfecționarea uneltelor din piatră. În perioada Jōmon (cca. 8.000 î.e.n. - cca. 300 î.e.n.) principalele ocupații sunt identificate cu vânătoarea și culesul, iar ca o caracteristică a arhipelagului japonez, utilizarea frecventă a resurselor marine. Din punct de vedere literal, numele acestei perioade provine din cuvintele jo=împletitură și mon=ornament. Populația indigenă Populația indigenă se numește ainu fiind azi pe cale de dispariție
Japonia antică () [Corola-website/Science/312620_a_313949]
-
primă asigurarea gestiunii problemelor de interacție în grup, în sensul creșterii coeziunii sociale. Cu cât relațiile sociale sunt mai complexe, cu atât "intelectul creativ", sau inteligența socială, este mai dezvoltat. La primatul uman complexitatea relațiilor sociale include necesitatea cooperării pentru cules și vânătoare, importanța investiției parentale a celor două sexe, extinderea înrudirii peste stricta filiație genetică imediată, mecanisme de recunoaștere a aliaților, mecanisme de evitare a incestului în căutarea partenerilor, menținerea legăturilor afiliative în absența proximității, etc. Creierul care s-a
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
fost abuzat sexual de un fost parlamentar. El își amintește că era dus la petreceri la care oamenii mari se drogau cu cocaină, beau și abuzau de alți copii asemenea lui, transmite "The Mirror." Femeile străine venite în Spania la cules de căpșuni suferă abuzuri sexuale din partea patronilor. Multe dintre ele nu fac plângere împotriva acestora de teamă că-și pierd munca. (Lucru amintit într-un reportaj publicat de ziarul ”El Pais”) De asemenea este în creștere numărul femeilor agresate fie
Abuz sexual () [Corola-website/Science/311786_a_313115]