4,021 matches
-
prin analiza critică a puterilor cunoașterii ne putem elibera de tirania unor obișnuințe adânc înrădăcinate ale gândirii. Criticismul kantian situează astfel într-o perspectivă nouă multe probleme de interes general. Este o preocupare pentru filosofia apropiată de cea a saloanelor culte ale vremii. Scrupulele interpretului calificat îi erau în bună măsură străine profesorului Maiorescu. El credea că prezentarea ideilor filosofice trebuie întreprinsă în așa fel încât să influențeze exercițiul speculativ al gândirii. Maiorescu se oprea în cursurile sale despre Kant cu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
chiar totalitare, relevă o elementară neînțelegere. Este o constatare, chiar dacă nu una neapărat îmbucurătoare, că mesajul luminării, cu deosebire în forma exemplară pe care i-a dat-o Kant, nu a lăsat urme adânci și statornice în cultura, în opinia cultă dominantă și în mentalitatea populară românească. Preferința pentru tradițiile romantice și postromantice în raport cu formele de gândire și expresie ce stau sub semnul luminării și al liberalismului este evidentă în procesul receptării culturii occidentale deja în secolul al XIX-lea. Influența
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
degrabă de un „scris frumos” decât de o argumentare oricât de strânsă 22. Să reținem și străduința de a scrie mai „literar” a nu mai puțini dintre autorii de lucrări teoretice, care sunt înclinați să vină în întâmpinarea gustului publicului cult pentru a câștiga o audiență cât mai largă. Un indiciu important al raportării la valorile raționalității îl constituie, fără îndoială, percepția semnificației intelectuale a cercetării științifice, o întruchipare exemplară a exercițiului critic al minții omenești. După câte poate să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sta astfel, împrejurarea că Chandler însuși a ales să se exprime în una dintre cele mai directe modalități artistice ar constitui un grav compromis. Faptul că știe exact cui se adresează, că încearcă să atragă niște oameni civilizați, dar nu culți, nu-l plasează într-o postură tocmai favorabilă. Dacă am lua considerațiile de acest fel în litera, nu în spiritul lor, Raymond Chandler ar apărea drept unul dintre marii manipulatori din spațiul literelor americane. Din fericire, lucrurile nu stau așa
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
așa cum face Philip Marlowe, așteptând eventualii clienți, și să dialoghezi cu personajele lui Shakespeare. „Pur și simplu știe prea multe pentru un detectiv”, concluzionează unul dintre exegeții chandlerieni (Marling, 1986, p. 93). Și totuși, Marlowe rămâne unul dintre cei mai „culți” detectivi ai lumii anglo-saxone, după cum se va vedea în celelalte cărți - îndeosebi în The Long Goodbye și Playback. E adevărat că nu stă în obișnuința autorilor de romane polițiste să invoce personaje precum Dalai Lama sau Richelieu ori să construiască
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
elastică a căsătoriei, o transformă în cap de familie. Ținând seamă de aceste adevăruri, statele și-au modificat, și-au întocmit sau și-au aplicat statutul fundamental. Mai ales de când generalizarea sufragiului universal înfățișa sub un aspect absurd înlăturarea femeilor culte sau încărcate cu răspunderi, de la exercitarea unui drept recunoscut ca sacru pentru analfabeții de sex masculin. Iată însă că, în momentul când constatări atât de simple au provocat la noi o punere la punct necesară și care se impunea din
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
privesc interesele femeii, cel puțin unul din consilierii tehnici trebuie să fie o femeie. Femeile dar să fie mândre de această dreaptă recunoaștere și să se arate vrednice de încrederea ce li se arată. Să se pregătească cu seriozitate femeile culte în special, decât să piardă timpul în fel de fel de ocupații frivole și sterile. Organizațiile feministe le stau la dispoziție, iar la nevoie înscrieri individuale cu obligația unei cotizații speciale se acceptă de unele societăți internaționale. Asociația a fost
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
comisiei naționale. Pentru numele ministerelor, comisiilor și departamentelor, au fost folosite următoarele abrevieri: Departamente non-economice Def - Forțele armate/Apărare Ed - Educație/Instrucție FoAf - Afaceri externe Int - Interne J - Justiție L - Muncă Y&Sp - Tineret și Sport cArt - Consiliul pentru Artă Cult - Consiliul de Stat pentru Cultură Sec - Consiliul de Stat pentru Securitate StCt - Comisia Controlului de Stat •Departamente economice Ec - Economie (minister, În anii ’40) cEc - Consiliul Economic (structură interministerială, În anii ’70) Ag - Agricultură -StAg - Departmentul Agriculturii de Stat Fst
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
sub arcul aceleiași sensibilități rafinate prin studiu, pe tragicii greci, pe Villon, Shakespeare și Poe. Teatrul lui B., poetic prin excelență, încearcă o sinteză de mijloace expresive și de motive legate de destin, așa cum s-au fixat în tradiția europeană cultă și folclorică, modelul absolut fiind tragedia greacă. O excepție pare să fie Comedia fantasmelor, a cărei acțiune, plasată în Renașterea italiană, aduce în scenă câteva personaje nonfictive și obligă la o minimă concretizare realistă; dar nici aici nu e urmărită
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
de doctorat, în care, după un capitol introductiv despre folcloristica slovacă, autorul tratează pe larg motivele și structurile stilistice și compoziționale proprii îndeosebi folclorului haiducesc. Pertinente, concluziile sunt precedate complementar de apropieri de folclorul românesc și ecouri transmise în literatura cultă slovacă. Cu aceleași mijloace istorico-literare pozitiviste și comparatiste, C. va aborda în context lărgit, în Literatura slovacă (1995), devenirea literaturii slovace, momentele ei reprezentative. Cartea va fi completată ca problematică și metodologie de volumele Aspekty slovenskej barokovej a osvieteneckej literatury
CALIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286035_a_287364]
-
sale poetice sunt exprimate cu claritate. Hogaș recomandă cititorilor lectura scrierilor lui V. Alecsandri, D. Bolintineanu, M. Eminescu și chiar D. Petrino. În schimb, se arată rezervat față de Al. Macedonski. Într-un articol intitulat Despre lectură, scriitorul comentează lecturile păturii culte și răul provocat de traducerile neselective. Tânăra generație, scria Hogaș, va rămâne aproape necunoscută, deoarece A. nu s-a răspândit în afara cercului de cititori locali. R.Z.
ASACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285465_a_286794]
-
dar și acelea în limbile maghiară, germană, sârbă le sunt foarte cunoscute, ceea ce explică încă o dată rolul lor de mijlocitori în pătrunderea cărților de care avea nevoie nu doar intelectualitatea, ci toată populația. În Banat, cartea este achiziționată de pătura cultă, de învățători și preoți, de ofițerii regimentului grăniceresc, de viitorii profesori ai Preparandiei arădene, de cărturarii ce acum intensifică relațiile cu Țările Române; aceeași pătură cultă care avea să-și trimită luminați reprezentanți, scriitori și oameni de idei, la Buda
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nevoie nu doar intelectualitatea, ci toată populația. În Banat, cartea este achiziționată de pătura cultă, de învățători și preoți, de ofițerii regimentului grăniceresc, de viitorii profesori ai Preparandiei arădene, de cărturarii ce acum intensifică relațiile cu Țările Române; aceeași pătură cultă care avea să-și trimită luminați reprezentanți, scriitori și oameni de idei, la Buda, Viena sau Karlowitz. E o stare de emulație pe care o vom recunoaște urmărind o parte din drumurile străbătute de carte. E drept, mai întâi doar
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de stat, până la nobilime comună, de la profesori, oameni de știință și de litere, gânditori, până la burghezime de rând, editori, librari, negustori. Ceea ce arată că, dincolo de starea de înapoiere, mișcarea de idei se află într-un proces de evidentă metamorfozare. Aristocrația cultă le va face cunoscute, le va populariza. Cf. studiul lui Éva H. Balăzs, în volumul Les Lumières en Europe Centrale, II, Budapesta, 1975, pp. 23-28. Vezi copia scrisorii din 13-25 august 1802 în Arhiva Academei Sârbe de științe și Artă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Tineretului) avea obiceiul să însoțească personal pe proaspătul angajat și să-l prezinte viitorilor colegi, copleșindu-l cu cele mai afectuoase vorbe, în stilul său inconfundabil (subtil jignitor): „Iată, am alături de mine un tânăr ambițios și plin de talent. E cult, e harnic, e deja un nume și scrie minunat, nu ca voi, niște leneși agramați, orgolioși și plini de ifose. Luați exemplu de la acest tânăr și bucurați-vă că aveți un coleg atât de valoros, care vă dă clasă oricând
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Henri de Lubac, care-i este profesor. Aici Îi descoperă și aprofundează pe Părinții Bisericii. Va scrie cărți despre Origen, Grigore de Nyssa și Maxim Mărturisitor. Autor prolific și cititor nesățios (Henri de Lubac Îl socotea „unul dintre cei mai culți oameni ai epocii”), Von Balthasar a părăsit ordinul iezuit În urma Enciclicii Humani generis, În semn de dezaprobare și, implicit, de solidaritate cu prietenii săi ostracizați. Capodopera sa rămâne Gloria și crucea. Aspecte estetice ale Revelației, apărută În mai multe volume
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
scenă și, până în 1954, predă la Institut. Artist al poporului (1955), B. încă nu-și încheiase cariera. La o vârstă și mai înaintată (85 de ani), cu o luciditate nealterată, mai juca din când în când. A fost un interpret cult, prețuind cuvântul și știind să-i pună în valoare încărcătura de nuanțe. Un spirit reflexiv, cu înclinație către piesele de combustie intelectuală. În calitate de regizor (a montat peste șaizeci de piese), era atras de dramaturgi ca H. Ibsen, B. Shaw, Luigi
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
acestei arii și de corijare a multor idei false și prejudecăți privitoare la mentalitatea și identitatea spirituală a poporului român. Se publică, astfel, articole și studii bine documentate de folclor și etnografie, de istorie a Banatului, de artă populară și culta din aria bănățeana, de artă bisericească și de istorie a Bisericii Ortodoxe din Banat. Studiile sunt însoțite de o ilustrație de calitate, de fotocopii după documente istorice, de reproduceri de artă etc. Revista mai publică o serie de monografii sătești
BRAZDE BANAŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285874_a_287203]
-
de la Artur Gorovei, director al revistei de folclor „Șezătoarea”, în care se propune organizarea unei „asociații a tuturor folcloriștilor din țară”, menită să culeagă și să publice materiale folclorice. Alături de speciile folclorice publicate, B. își deschide porțile și spre literatura cultă: se reproduc, astfel, povestea lui Ion Creangă Inul și cămeșa, schița Odată de Emil Gârleanu. Mai colaborează Vasile Militaru (cu amintiri din copilărie), Mihail Lungianu, „scriitor poporanist”, C. S. Nicolăescu-Plopșor, Constantin G. Roiban, N. Rădulescu-Niger și C. Jaleș, aceștia din
BUCIUMUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285891_a_287220]
-
comunitate, tipuri umane specifice, aspirații etnice că și după realismul inspirației și al „zugrăvirii”, după preceptele morale ale autorului. B. fixează unele trăsături caracteristice ale literaturii ardelene, între care preocuparea pentru „ridicarea” poporului a devenit o adevarată religie a păturii culte. Slavici, „părintele” prozei artistice transilvănene, cel ce a orientat-o definitiv spre „realismul popular”, se află în centrul considerației și preocupărilor istoricului literar, care, prea târziu, începuse editarea integrală a operei sale, reușind să scoată doar primul volum, precedat de
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
lentilă stilistică și imaginară viziunea sumbră a „cadavrelor în vid” și protestul la adresa absurdului totalitar, conferind astfel scrisului lui B. o dimensiune nebănuită în anii ‘50 ai secolului trecut. Baconsky credea în superioritatea artei, poezia și eseistica lui puțin scorțoasă, cultă în chip excesiv, însă profundă și originală, apără totdeauna imaginea creatorului solemn, estetizant, seniorial, pierdut în cerul marilor modele. El însuși, ca om, trecea până de curând printre noi ca un prinț exilat, abstras și melancolic, de o melancolie puțin
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
și îndreptate, substituindu-l denumirilor populare cântec bătrânesc, cântec haiducesc sau cântec vitejesc. În Europa apuseană, b. însemna inițial o formă fixă a poeziei lirice, cântată în timpul dansului. Mai târziu ea a denumit cântecul epic popular, dar și o poezie cultă, cu sau fără formă fixă. În folcloristica românească, termenul înglobează, în accepțiunea sa tradițională, întregul cântec epic, adică: b. propriu-zisă (sau nuvelistică), cântecele epice de vitejie, de haiducie, cele istorice și cele despre întâmplări contemporane. Astfel, atât Soarele și luna
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
cercetător (1958-1980). Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din București cu teza Petre Ispirescu (1971). B. cercetează cu predilecție, din unghi comparatist, proza populară românească, mai ales basmul, încercând să delimiteze genul și specia populară românească de proza cultă și de narațiunea populară sud-dunăreană, pe baza unor constante specifice folclorului românesc. În același cerc de preocupări se înscriu și proiectul unei ample lucrări de sistematizare a basmelor, Catalogul poveștilor românești, rămas în manuscris, prin care intenționa să aducă unele
BARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285636_a_286965]
-
cercetări efectuate de specialiști de-a lungul anilor, făcând parte integrantă din tematica simpozionului. Segmentul tânăr a fost bine reprezentat în simpozion, el făcând referire la promovarea valorilor culturale și spirituale, deschidere spre dialog. Nu au lipsit momentele de creație cultă exprimată prin poezii de înaltă ținută și descrierea unor fapte eroice. Lucrările prezentate au apărut într-un catalog de rezumate. Au mai avut loc lansări de cărți și reviste de specialitate. Rubrică realizată de Cristina Manuela Tudor 14 pași în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
C. este, înainte de toate, un prelucrător iscusit al filonului narativ popular, român sau străin. Povestirile și snoavele lui pornesc de la un nucleu folcloric, pe care îl amplifică, îl transformă. Contribuția personală stă mai degrabă în „rescrierea” textului cu mijloacele autorului cult decât într-un spor de fantezie. Linia acțiunii, structura personajelor, semnificațiile de natură morală rămân cele caracteristice literaturii populare. Sunt de semnalat și accentele critice, de sorginte sămănătoristă, sau încercarea de a utiliza elementul fantastic, ca în nuvelele adunate în
CARAIVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]