2,938 matches
-
care mahalaua Capitalei îl are pentru termenul de pocinog, făcând-o să roșească. La fel precum o doamnă ce purta eșarfa mov a zburdalnicei inimi, care preluase din mers o pungă de kivi, cumpără și el, de amorul artei, o cunună de usturoi. Înghesui grăbit usturoiul în valijoara cu rufe murdare, se supuse supliciilor intrării în aeroport și ale controalelor de rutină, trecu prin poarta de scanare a buzunarelor cu mărunțiș și a bagajelor cu posibile fleacuri contondente de terorist. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cărui croială perfectă îl face să vină ca turnat pe trupul voinic. "Și dă robilor Tăi acestora Viorel și Cella, viață pașnică, lungime de zile, înțelepciune, dragoste unuia către altul întru legătura păcii, dar de prunci, seminție cu viață îndelungată, cununa cea neveștejită a măririi. Învrednicește-i pe dânșii a-și vedea fii fiilor lor. Păzește viața lor fără bântuială. Și le dă lor din roua cerului de sus și din belșugul pământului. Umple casele lor de grâu, de vin, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Marius, arătând imagini parcă predestinate clipei de față: "El, cel mai drag! El a venit, Dintr-un afund de Răsărit, Un prinț frumos și tinerel, Și fata s-a-ndrăgit de el, Că doară tocmai Viorel I-a fost menit." Preotul ia cununa mirelui și face cu ea semnul crucii pe fața lui Viky, rostind de trei ori: "Se cunună robul lui Dumnezeu, Viorel, cu roaba lui Dumnezeu Cella, în numele tatălui și al Fiului și al sfântului Duh, Amin. Îndreaptă cununa către buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Preotul ia cununa mirelui și face cu ea semnul crucii pe fața lui Viky, rostind de trei ori: "Se cunună robul lui Dumnezeu, Viorel, cu roaba lui Dumnezeu Cella, în numele tatălui și al Fiului și al sfântului Duh, Amin. Îndreaptă cununa către buzele mirelui, apoi o așează împreună cu nașul pe capul acestuia. "Se cunună roaba lui Dumnezeu, Cella, cu robul lui Dumnezeu Viorel, în numele Tatălui și al Fiului și al sfântului Duh, Amin." Cella sărută cununa, apoi preotul cu nașa o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
al sfântului Duh, Amin. Îndreaptă cununa către buzele mirelui, apoi o așează împreună cu nașul pe capul acestuia. "Se cunună roaba lui Dumnezeu, Cella, cu robul lui Dumnezeu Viorel, în numele Tatălui și al Fiului și al sfântului Duh, Amin." Cella sărută cununa, apoi preotul cu nașa o așează peste voalul alb. Marius prinde mâna Smarandei și începe ușor să-i mângâie degetele, în timp ce o privește cu ochi tandri și mângâietori. Ea îi răspunde cu un surâs plin de promisiuni, la fel de luminos ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și buchetele de liliac pe treptele monumentului. Miresmele tari ale florilor, căldura zilei de mai, ciripitul păsărilor, turlele frumos arcuite ale bisericii, privirea duioasă a îngerului, toate acestea mă înfiorau până la lacrimi. Soldatul erou, căruia îngerul îi punea pe frunte cununa biruinței chiar în clipa morții, îmi descoperea o altă realitate, una în care îngerii nu erau interziși și în care eroismul încă era cu putință. Mă născusem într-o lume precară. În jur domnea sărăcia, deși la televizor auzeam mereu
Aici Radio Europa Liberă by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/8359_a_9684]
-
însă el îi înjura întruna pe ruși și pe comuniști și ne alunga, amenințându-ne cu cârja, ori de câte ori voiam să gustăm merele lui văratice. De fiecare 9 mai înțelegeam că vremea eroilor trecuse pentru totdeauna, că îngerul care le punea cununi celor bravi plecase dintre noi, lăsându-ne doar amintirea lui de piatră. Nu-mi imaginam, și nici alții nu-mi spuseseră, că lumea despre care învățam la școală că este cea mai bună dintre toate cele posibile, nu fusese dintotdeauna
Aici Radio Europa Liberă by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/8359_a_9684]
-
din copilărie. Reîntoarcerea mamei, devenită eternă, la patul fiicei, pentru a-i asista sfârșitul, mi s-a părut a fi gestul coborârii îngerului, trimis să sprijine pe umărul său soldatul cuprins de durerile morții și să-i împodobească fruntea cu cununa biruinței. Iar această cunună, pusă nu de un înger de piatră, ci de unul adevărat, va fi avut pesemne, în acea zi de Florii în care Monica Lovinescu s-a stins, parfumul suav de liliac ce ridică spre cer sufletele
Aici Radio Europa Liberă by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/8359_a_9684]
-
devenită eternă, la patul fiicei, pentru a-i asista sfârșitul, mi s-a părut a fi gestul coborârii îngerului, trimis să sprijine pe umărul său soldatul cuprins de durerile morții și să-i împodobească fruntea cu cununa biruinței. Iar această cunună, pusă nu de un înger de piatră, ci de unul adevărat, va fi avut pesemne, în acea zi de Florii în care Monica Lovinescu s-a stins, parfumul suav de liliac ce ridică spre cer sufletele libere ale adevăraților eroi
Aici Radio Europa Liberă by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/8359_a_9684]
-
și drepturi colective în cadrul unui Imperiu Habsburgic federalizat. În Moldova, Dorințele Partidei Naționale din Moldova, documentul-program redactat de Mihail Kogălniceanu după arestarea fruntașilor mișcării de către domnitorul Mihail Sturdza, specifica explicit printre revendicări "Unirea Moldovei cu Țara Romănească". Apreciată ca fiind "cununa" tuturor reformelor, unirea principatelor este descrisă drept "cheia bolței fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național" (Kogălniceanu, 1883, p. 31). Același deziderat de unificare statală a celor două principate dunărene este exprimat și de documentul redactat de revoluționarii moldoveni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
are coteria dreaptă, cum ne califică "Romînul", să se amestece și să cerceteze afacerile publice? De aceea nici publicațiune a gestiunii tezaurului, nici dare de seamă către Corpurile legiuitoare. În asemeni condițiuni îi vine lesne "Romînului" să decerneze partidului său cununi de lauri pentru gestiunea anului 1879 și a anului 1880. Victoria este dobândită fără contradictori. Suntem la finele lui ianuarie. Sesiunea ordinară începe la 15 noiemvre și se sfârșește la 15 febr. Sub pretext că Corpurile legiuitoare n-ar avea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu te Întrebi de ce. Motivul pentru care se Întâmplă așa ceva este atacul diavolului, care aruncă ispite asupra omului aceluia. Vei Întreba : «Cum de a Îngăduit Domnul așa ceva ? ă. Ca să pună pe capul celui La originile bolii 35 drept mai multe cununi și ca să‑l pedepsească mai mult pe diavol”33. Parcurgând scrierile sfinților, aflăm, printre altele, că Dumnezeu trimite sau Îngăduie adesea ca să vină asupra credincioșilor Lui suferințe trupești - chiar dacă acestea nu sunt pedepse pentru curățirea și ispășirea păcatele lor - ca să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Îl Înjură, Îl batjocoresc. „Pilat n‑a hotărât aceasta ; dar ei fac toate acestea de la ei ; ei sunt totul : și acuzatori și judecători și călăi. Nu I‑a fost batjoco‑ rit numai un mădular, ci tot trupul. Capul, cu o cunună de spini, cu lovituri de trestie, cu pălmuiri ; fața, cu scuipări ; obrajii, cu palme ; tot trupul cu flagelări, cu Îmbrăcare cu hlamidă roșie și Închinăciuni fățarnice și batjocoritoare ; mâna, cu trestia pe care I‑au dat‑o să o țină În loc de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Împărat. Dar ei disprețuiau Întreaga lume, aceasta neavând pentru ei un preț egal cu cele ce doreau. Erau pătrunși de adevărul că nimic din toate cele pământești nu poate egala fericirea drepților. De aceea ei doreau doar un singur dar : cununa dreptății. O singură slavă râvneau : slava din Împărăția cerurilor. Erau dornici să capete cinstea cea de sus și de chinul din iad se Înfricoșau. „Focul de acolo ne Îngrozește ; acesta, cu care voi ne amenințați, este prietenul nostru, că știe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Să nu‑mi invidiați cumva fericita mea nădejde ! Cu cât veți prelungi chinurile, cu atât Îmi veți prilejui o răsplată mai mare ! Am o Înțelegere cu Stăpânul : În locul rănilor de pe trup, Îmi va Înflori la Înviere haină luminoasă ; În locul necinstirii, cununile ; În locul Închisorii, raiul ; În locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu Îngerii. Semănați mult În trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta !ă”161. Continuând, mucenicul adaugă : „«Cum voi tăgădui, dar, pe Dumnezeu meu, Căruia m‑am
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
căci „ei priveau la bunătățile cele viitoare și aveau ochii ațintiți la Împărțitorul de răsplăți. Iată, Fericitul Ștefan nu vedea ploaia de pietre, pentru că se uita la Hristos cu ochii credinței (Fapte 7, 55‑58) ; În loc de pietre, număra răsplățile și cununile”173. Așa au dat mărturie grăitoare și cei patruzeci de mucenici care se Încurajau unul pe altul și ziceau acestea : „«Aspră‑i iarna, dar dulce‑i paradisul ! Dureros e Înghețul, dar plăcută odihna ! Să suferim puțină vreme, și sânul patriarhului
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
că am În mine mai multă boală, nu voi merge la Tatăl meu cu mâinile goale”193. Mulți dintre cuvioșii Îmbunătățiți nu se rugau la Dumnezeu să‑i scutească de dureri și de suferințe, căci răbdarea lor este aducătoare de cununi cerești, ci să nu fie lăsați pradă durerii fără Întărirea și mângâierea Duhului Sfânt. Deci, acei eminenți iubitori de Dumnezeu ale căror suflete sunt mistuite de tânjirea pentru transformarea și transfi‑ gurarea lor după asemănarea divină, primesc impactul tera‑ peutic
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mărețe de dreptate și milă, pus la Încercare prin pierderea luminii ochilor, a răbdat fără să murmure și s‑a Învrednicit de laudă În fața lui Dumnezeu. Mulți profeți au fost uciși. O sumedenie de martiri au fost cinstiți cu cerești cununi, pentru slăvirea răbdării lor ! Căci Cum se raportează sfinții și părinții duhovnicești la boală 161 „fără durere și fără răbdare În suferință, nimeni nu poate primi cununa pătimirii”196. Acceptarea voluntară a Crucii de către Hristos este cel mai bun exemplu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
profeți au fost uciși. O sumedenie de martiri au fost cinstiți cu cerești cununi, pentru slăvirea răbdării lor ! Căci Cum se raportează sfinții și părinții duhovnicești la boală 161 „fără durere și fără răbdare În suferință, nimeni nu poate primi cununa pătimirii”196. Acceptarea voluntară a Crucii de către Hristos este cel mai bun exemplu de asumare a suferinței. A fi creștini Înseamnă a ne Îmbrăca În Hristos nu doar În viața, ci și În moartea Sa, În ascultare pe Cruce (Romani
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
din vechime și‑ar fi dorit să trăiască În vremea noastră, pentru a lupta cu feluritele ispite, Încercări și suferințe mai mari și mai Înșe‑ lătoare parcă decât În vremurile primare, pentru ca să se nevoiască mai mult și să ia o cunună mai strălucitoare În ceruri. Astfel, unul dintre ucenicii părintelui Paisie ne isto‑ risește următoarele despre arătarea minunată a Sfintei Eufimia : „Tocmai mă Întorsesem din lume, unde ieșisem pentru o problemă bisericească. Marți 207, pe la ora 10 dimineața, stăteam În chilie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lui Dumnezeu, dacă vine. Este mai bine ca momentul și locul suferinței să fie lăsate la Înțelepciunea lui Dumnezeu Care găsește pe cineva vrednic să‑l purifice sufletește ori să‑i ofere șansa pentru o credință mai desăvârșită, pentru ca și cununile cerești să fie mai strălucitoare. Ce contează este modul În care percepem acea suferință și modul În care ne pregătim s‑o valorizăm. 196 Suferința și creșterea spirituală Răbdarea durerii, a Încercărilor și a necazurilor ne forti‑ fică și ne
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
urmată de slavă (Romani 8, 17 ; I Petru 3, 12‑14). 198 Suferința și creșterea spirituală VIII.4. Urmarea lui Hristos pe Golgota suferinței Viața de acum este ca o luptă În stadion sau În arenă, Însă viața viitoare e cunună. Tentațiile de tot felul, bolile, suferințele și necazurile ce se abat asupra omului În această viață efemeră nu Îl fac să fie slab sufletește, ci Îl arată cum este de fapt și Îl pot Întări dacă acesta nu descurajează, ci
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
conduseră la locul supliciului. Mergând Într‑acolo, preafericiții Îl lăudau pe Domnul, cântând. Apoi, Își ridicară mâinile către cer și, după ce se rugară În tăcere, rostiră : „Amin”. Călăii le tăiară capetele. În pace, Își dădură sufletul Domnului, pentru a primi cununa victoriei. Slăviții martiri Cosma și Damian, Antim, Leontie și Euprepius au suferit În orașul Egeei, În ziua a cincea a lunii octombrie. IX.2.2. Reprezentarea celor doi sfinți taumaturgi În iconografie Foarte cunoscuți, sfinții „fără de arginți” Cosma și Damian
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lapte, iar măslinul de care a fost legat Fericitul Pantoleon s‑a umplut tot de roade. În momen‑ tul morții sale, din cer s‑a auzit cuvântul : „Slujitor credincios, dorința ta va fi acum Îndeplinită, porțile cerului Îți sunt deschise, cununa ta e pregătită. Vei fi de‑acum Înainte adă‑ post deznădăjduiților, ajutor celor Încercați, doctor bolnavi‑ lor și teroare demonilor. De aceea, numele tău nu va mai fi Pantoleon, ci Pantelimon (care Înseamnă prea milostiv - n.n.)”. Spre a nu lua
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Într‑o clădire vrednică de ele și toată ziua s‑o prăznuim cu credin‑ cioasă supunere”318. Cultul sfinților se naște aproape indisolubil legat de cultul și cinstirea sfintelor moaște. Creștinii rânduiesc de timpuriu ca ziua În care martirii primeau cununa muceniciei să fie socotită drept zi de naștere În Împărăția lui Dumnezeu și să fie cinstită și serbată la locul unde erau Îngropate sfintele moaște. În epoca apostolică, nu numai trupul, ci și hainele și obiectele pe care le foloseau
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]