KorAP: Find »[drukola/base=cur & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...68 69 70 71 >

1,765 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

Totu? i, nu există nici un plan sistematic pentru implementarea industrializ? rîi. Povară industrializ? rîi rapide a fost clar pus? �n spinarea ?? r? nimii 60. �n aceste �mprejur? ri, �sistemul liberal� nu consideră Constitu? ia ? i votul universal drept ceva sacru, ci mai cur�nd drept un obstacol care trebuie s? fie �nv? luit ? i evitat. Constitu? ia ? i votul universal vor deveni totu? i �n ultim? instan?? un obstacol de netrecut. Principalul sprijin al �sistemului liberal� erau Coroană, birocra? ia ? i poli? ia (at

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de atacuri la persoan? , �justific? ri�, �explică? îi�, insulte ? i �mpro? c?ri cu noroi. Dac? Iorga era obi? nuit cu lini? tea ? i respectul din s? lile de curs, a fost brutal trezit la realitate. �n Camer? , �ntreruperile constituiau mai cur�nd o regul? dec�ț excep? îi, iar cea mai mare parte dintre ele nu prea erau respectuoase. Expresii insult? toare �i erau aruncate direct �n fă?? lui Iorga, cum ar fi �Ocna? �, �Mojic� sau pur ? i simplu, datorit? firii p? tima? e

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
unei noi c? r? i � ? i c�nd nu avea Iorga �n preg? țîre o carte nou?? �, urm? rînd dezbaterile doar cu o jum? țațe de ureche, gata oric�nd s??? i foloseasc? limba ascu? it?. Opozi? ia promitea mereu s? �cur?? e mizeria�, dar f? cea exact pe dos. Organiza �ntruniri publice la Bucure? ți, apoi participan? îi m? r?? luiau �n ordine p�n? la Palatul regal că s? c�nte Tr? iasc? Regele (imnul regal) ? i s? strige de c�teva ori

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
d influen? a mediului natural ? i literatura popular? (S? m?n? torism) ? i spun�nd c? , dac? intelectualii să? i accept? aceste promisiuni, �putem ajunge la o �n? elegere pe aceast? baz? �81. Iorga r? m�nea �ngrozitor de consecvent. �n perioada aceasta, măi cur�nd evreii dec�ț ungurii au provocat cele mai multe tulbur? ri din Rom�nia Mare ? i au pus la �ncercare sistemul democrat. Iorga era de acord cu num? rul mare de evrei. El nu a fost niciodat? un antisemit intransigent. Dac? s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Ajun? i la universitate, deveneau automat con? tien? i de necazurile lor ? i deveneau nemul? umi? i militan? i. Rom�nia nu sem? na cu Occidentul, unde era loc suficient pentru convie? uirea �vechii� ? i �noii� intelectualit?? i, ci mai cur�nd cu situa? ia coloniilor din Lumea a Treia. Nouă intelectualitate s? a ridicat cu scopul de a lupta �mpotriva celei vechi, care constituia totodat? clasa conduc? toare. Din momentul restaur? rîi de c? tre Br? tianu a vechiului sistem, ace

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
coloniz? rîi� (gra? ie secolelor de umilin? e ? i persecu? îi necre? tine? ți), nu? l puteai schimba b? ț�ndu?? i joc de el. Situa? ia evreilor din Rom�nia dup? ce le? a fost acordat? cet?? enia mai cur�nd s? a �nr? ut?? it dec�ț s? a �mbun? ț?? it, studen? îi fiind �n primul r�nd responsabili de aceste excese. Majoritatea rom�nilor (mai ales ?? r? nimea) erau prea buni la suflet că s? ia parte la ele. Ei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ori mai mari dec�ț sumele reale. ?i, dat? fiind pozi? ia politic? a lui Iorga, aceste atacuri veneau at�ț din partea regimului liberal, c�ț ? i din cea a lui Cuza ? i a mi? c?rîi studen? e?ți antisemite. Iorga a ajuns cur�nd �ntre ciocan ? i nicoval?. N?au slujit la nimic gesturile pe care le? a f? cut, l? s�ndu?? i casă din Bucure? ți că mo? tenire poporului rom�n. Toate acestea nu au avut nici un efect. Liberalii, Cuza ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga consideră fascismul drept un fenomen pozitiv trec? tor. Ei credeau �n for? a transformismului. Nici Iorga nici ceilal? i nu recuno? teau c? aveau de? a face cu un fenomen al secolului al XX-lea cu totul nou. Iorga ? i?a schimbat cur�nd p? rerea. Prin 1925, declară c? �Mussolini �? i preg? tea un tron de dictator a la Caesar�. �ncep�nd de atunci, Iorga se va referi la Mussolini cu termenii �dictatorul italian� care �nc? lcase principiul parlamentarismului. �Parlamentarismul�, conchidea el

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a interzis o vreme s? apar? cu acest titlu: nu putea ap? rea că �Na? iunea rom�n? �, ci doar sub numele de �Neamul�. �n privin? a editorialelor lui Iorga, el era acela? i �lupt? tor� politic de zi cu zi, manifest�nd mai cur�nd o reac? ie dec�ț o reflec? ie spontan?. Una dintre tr? s?turile permanente ale �Neamului rom�nesc� fuseser? atacurile violente ale lui Iorga la adresa corup? iei dominante, �ntr? un amestec ciudat cu m�na nonviolent? a unui tat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
d ziua aceea �prima zi a republicii rom�ne, deoarece Mihai nu va domni niciodat? �. S? a format o regen?? alc? tuit? din patriarhul Miron Cristea, prin? ul Nicolae, fratele mai mic al lui Carol ? i Gheorghe Buzdugan, pre? edintele Cur? îi Supreme de Juști? ie. �n octombrie 1929, la moartea lui Buzdugan, Vaida a propus ca Iorga s?? l �nlocuiasc?. Dar Iorga nu era de acord cu regen? a, astfel c? un alt �nalt demnitar, Constantin S? r?? eanu, a devenit

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
se �nmul? eau �n loc s? descreasc? (a? a cum speră Eliade). Eliade continuă presupun�nd c? Iorga nu?? i studia sursele, citînd doar titlurile capitolelor c? r? ilor pe care le cîtă (sau, uneori, doar indexurile); g�ndindu? se astfel mai cur�nd dup? instinctul s? u istoric �n loc s? fac? munc? de cercetare. Iorga era acuzat ? i de superficialitate, dezam? gîndu? l pe Eliade. �Iorga nu?? i schimb? metodă istoric? �. El �? i �ncheia recenzia la primul volum al Sintezei lui Iorga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
al facult?? îi ? i?a str�ns r�ndurile: �Cum �ndr? zne? te un student s?? l atace �ntr? o asemenea manier? pe un savant de renume mondial? � Vasile Bogrea i? a r? spuns lui Eliade printr? un articol ? fichiuitor, măi cur�nd pun�ndu? l �la locul lui� dec�ț resping�ndu? i acuză? iile. Mircea Eliade a replicat, explic�nd c? el nu este �Iorghist�. N?scut �n 1907, Eliade ? i?a f? cut studiile primare sub ocupă? ia german?. El nu era

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
care popular? , mai ales cu tineretul sub conducerea să. Nu voia un aranjament gen Mussolini? Victor Emmanuel. Ce ? anse avea democra? ia �n Rom�nia? Poporul rom�n nu era preg? țiț pentru democra? ie. Nu există nici o tradi? ie democrat? , ci mai cur�nd o tradi? ie pe linia dictatului lui Proudhon: poporul rom�n reac? iona mai mult la realit?? ile puterii dec�ț la orice �contract social�. Carol ? i politicianismul au �n? eles acest lucru. Rezultatul a fost performan? a pseudoconstitu? ionalismului rom�nesc. Tineretul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
perioad? de tranzi? ie a unei regen? e. Iorga a recomandat un guvern sub conducerea Mare? alului Prezan 14. �n loc de aceasta, a urmat o continuare a guvernului Na? ional??? r? nesc sub conducerea lui G.�G.�Mironescu, care a fost cur�nd �nlocuit de Maniu ca prim? ministru. Economi? ții na? ional??? r? ni? tilor erau mai liberali dec�ț cei ai liberalilor. Ei au emis o lege care le permitea ?? rănilor care beneficiaser? de reformă agrar? s???i v�nd? gospod? rîile

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
g�ndea (că ? i Henric IV al Fran? ei) c? , dac? Bucure? țiul �nu merită o liturghie�, merita m? car o promisiune sau dou?. C�nd a v? zut, dup? sosirea lui, c? �ntoarcerea să era binevenit? , a �nceput destul de cur�nd s??? i renege promisiunile 15. La 12 august 1930 s? a �ntors ? i madam Lupescu, folosind pa? aportul șo? iei economistului Mihai Manoilescu 16. Odat? cu �ntoarcerea lui Carol, Iorga a v? zut ivindu? se o posibilitate �de a sluji

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ambigue cu b? ncile din Blaj ? i condamn�nd �devotamentul (s? u) fanatic fă?? de Internă? ionala Democrat? �. Iorga �ncheia toate acestea cu o tent? gen rela? îi cu publicul aproape american?: �Sper c? v?am convins! �22 Maniu va deveni cur�nd unul dintre oamenii pe care Iorga �era �nc�ntat s?? i urăsc? �. �n octombrie 1930, Maniu a demisionat din cauza �ntoarcerii �n ? ar? a Magdei Lupescu. Profesorul Hugh Seton? Watson a dat o defini? ie clasic? a gre? elilor politice ale lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de Interne voi demisiona din guvern! � A? a c? Iorga i? a dat postul lui Argetoianu, crez�nd c? , numindu? l pe Dimitrie Munteanu? R�mnic prim-secretar la Ministerul de Interne va avea totul sub control. Iorga a fost cur�nd destul de dezam? gît. Argetoianu a cerut transferarea lui Munteanu? R�mnic la Ministerul �nv??? m�ntului. �S?? l l? s?m s? lucreze sub comanda lui Iorga! � Iorga a refuzat categoric cererea. Argetoianu a pus la cale o serie de intrigi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
putere a partidelor. C?r? ile acestea demonstreaz? c? Iorga era extrem de afectat de e? ecul s? u. Era poate dobor�ț, dar nu se consideră scos din curs?. Lupt? torul din Iorga nu inten? iona s? scrie o apologie, ci mai cur�nd un buletin al campaniilor sale viitoare. Plus un alt rezultat: prin 1933, Iorga �ncepuse s??? i piard? tot mai mult credin? a �n relevan? a democra? iei �n rezolvarea problemelor Rom�niei. Prima tentativ? a regelui de a instaura un regim personal a e

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i restric? îi stricte privind importurile. O foarte lent? �mbun? ț?? ire s? a �nregistrat abia �ncep�nd cu 1935. Acest fenomen era comun �ntregii lumi, nu ceea ce Rom�nia ar fi putut rezolva de una singur?. Criză �l va aduce cur�nd pe Hitler la putere. �n cazul nostru, ea va duce la pr? bu? irea zorzoanelor parlamentare pe tot cuprinsul �P? m�ntului nim? nui al Europei�, cu excep? ia Cehoslovaciei, unde institu? iile democrate aveau temelii s? n?toase. Depresiunea a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Eminescu drept �marele precursor al mi? c?rîi legionare�. Codreanu a fost monarhist p�n? la cap? ț, �n ciuda conflictelor serioase de mai ț�rziu cu Carol al ÎI? lea. Din moment ce na? ionalismul era sinonim cu Ortodoxia (sau, măi cur�nd, cu mistica ortodox?) , el consideră na? iunea că un tot, pun�nd mare accent pe ?? răni ? i pe muncitori. Una dintre componentele fundamentale ale ideologiei lui Codreanu era antisemitismul, pe care �l consideră sinonim cu antibol? evismul. �n ideile lui există

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
restul lumii, el ? i?a �ndreptat furia �mpotriva Ungariei ? i nu a adev? ratului vinovat: Italia. Iorga l? a atacat pe G�mb�s, primul? ministru al Ungariei, scriind: �Opinia internă? ional? respinge terorismul, ceea ce G�mb�s ? i prietenii lui vor afla �n cur�nd�119. �n cadrul controversei tot mai �nd�rjite dintre Mussolini ? i Iugoslavia, Iorga se află �ntr? o dilem?. El trebuia s? sprijine Mică Antant? , era prietenos fă?? de Iugoslavia ? i sus? inea cu ț? rie Sistemul de la Versailles. Era totu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
aptul c? Iorga putea stabili chiar ? i rela? îi civilizate cu germanii află? i �n vizit? , inclusiv cu diplomă? îi, constituia o rărițate), el se află totu? i �n rela? îi bune cu �ns? rcinatul cu afaceri german, Pochhammer, ceea ce constituia mai cur�nd o excep? ie dec�ț o regul?. �n alte cazuri, el era nu numai neprietenos, dar chiar nepoliticos cu diplomă? îi germani veni? i �n Rom�nia, ba chiar ? i cu oamenii de ? tiin?? , dac? ace? tia erau partizani ai nazismului 120

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cu tot ceea ce presupunea aceast? ? ar? din punct de vedere cultural. Iar ac? iunile germane din anii 1914? 1940 n? au f? cut nimic s? schimbe aceast? viziune. Apoi, el consideră de mult? vreme c? Sistemul de la Versailles era mai cur�nd amenin? at de Germania ? i de Hitler dec�ț de Mussolini, �n ciuda faptului c? acesta �ncuraja revizionismul maghiar �nc? din 1927. Iorga a citit Mein Kampf poate cu mai mult? aten? ie dec�ț oricine altcineva. Ideile lui Hitler despre �na? iunile

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
le va face �ntre 1935 ? i 1940. Totu? i, �n 1934, Mussolini era dup? p? rerea lui Iorga superb, concep? iile lui fiind concep? îi �române�. Iorga era de p? rere c? ungurii vor �ncerca s??? i �mplineasc? visurile revizioniste mai cur�nd cu ajutorul lui Hitler dec�ț cu cel al lui Mussolini. El scotea �n eviden?? faptul c? Mussolini reprezenta un lucru, iar Hitler cu totul alt lucru. Unii �i puneau pe acela? i plan, ceea ce, dup? opinia lui, era gre? it. Mussolini era un

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nu f? cea parte dintre fanii lui Iorga). �n scrisoarea aceasta este vorba despre mariajul iminent al lui Giurescu. Scrisoarea este edificatoare, dar lipsa de spa? iu ne �mpiedic? s? o reproducem �n �ntregime. Giurescu �l anun?? c? se va c? s?tori �n cur�nd. Viitoarea lui șo? ie, fiica profesorului Mehedin? i, �are 22 de ani, e s? n?toas? ? i serioas?. Are ? i o mul? ime de bani, dar nici acest fapt nu constituie un obstacol�. Apoi Giurescu �i m? rturise? te c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]