2,987 matches
-
vorbea scurt, prefera silogismul; Hrisostom foarte lung, adesea câte două ore fără să producă oboseală ascultătorilor, ci dimpotrivă. Augustin se adresa mai mult minții, Hrisostom sufletului întreg, pe care voia să-l vadă mișcat la fapte creștine. Augustin urma în cuvântarea sa o cale severă, logică, rece, abstractă, de multe ori chiar greoaie, Hrisostom însă vorbea cald, cursiv, figurat, se inspira de la auditoriul său sau de la împrejurări; ținea continuu încordată atenția ascultătorilor prin exemplele vii și plastice de care se servea
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
teologie, explicând și demonstrând cu inepuizabile dovezi scripturistice taina de răscruce a creștinismului, Sfânta Treime; polemiza cu ereticii de toate nuanțele vremii sale: manihei, marcioniți, valentinieni, arieni, anomei și alții; nici pe evrei nu i-a uitat (...) Cu predicile și cuvântările lui, Sfântul Ioan Gură de Aur a câștigat sufletele ascultătorilor săi, sufletele tuturor cetățenilor frumoasei și măreței Antiohii<footnote Pr. D. Fecioru, Introducere, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 21, Edit. I.B.M.B.O.R., București, 1987, p. 11
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
a-și susține afirmațiile. Obiceiul său era să ia Sfânta Scriptură, carte după carte, și astfel avem, în aceste predici, o mină de expozițiuni, de interpretări și nuanțe. El țintește către scopuri reale și realizabile și vrea rezultate imediate. În cuvântările sale pregătite cu multă atenție, izbucnea uneori, avea reacții bruște și dădea dovadă de o elocvență extraordinară<footnote John Heston Willey, op. cit., pp. 171, 172, 175. footnote>. Tonul era ridicat cu ușurință pas cu pas încă de la începutul cuvântării, Sfântul
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
În cuvântările sale pregătite cu multă atenție, izbucnea uneori, avea reacții bruște și dădea dovadă de o elocvență extraordinară<footnote John Heston Willey, op. cit., pp. 171, 172, 175. footnote>. Tonul era ridicat cu ușurință pas cu pas încă de la începutul cuvântării, Sfântul se înflăcăra, iar lumina gândirii ca și impetuozitatea sentimentului atrăgeau atenția auditoriului<footnote Bonifacio Borghini, Introduzione, în vol. S. Giovanni Crisostomo. Invito a penitenza, Edizioni Paoline, 1975, pp. 14-15. footnote>. Cele mai multe omilii sunt exegetice, ele interpretând textul Sfintei Scripturi
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
apoi omiliile devenite clasice la Noul Testament : la Matei (90), puține la Luca (16), la Ioan (88), la Faptele Apostolilor (55), la toate scrisorile pauline, apoi predici cu tendință dogmatic-polemică (12 contra anomeilor), predici la praznicele împărătești, panegirice în cinstea martirilor, cuvântări ocazionale (Despre statui, cu prilejul căderii lui Eutropiu, etc.), și alte piese a căror autenticitate e încă discutată<footnote Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Personalitatea Sfântului Ioan Gură de Aur, în rev. Studii Teologice, Seria a II-a, Anul
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
IX (1957), Nr. 9-10, p. 611. footnote>. Exegetice, panegirice, ascetice, praznicale, ocazionale, catehetice sau de diverse alte genuri, omiliile hrisostomice atrag în general și azi ca în vremea când au fost rostite; ele nu s-au învechit ca atâtea alte cuvântări rostite de oamenii lumii vechi, pentru că în ele clocotește o puternică credință în idealurile mărețe ale omului și mai ales ale creștinului : dreptate, bunătate, dragoste, desăvârșire<footnote Louis Meyer, Saint John Chrysostom, Maître de perfection chrétienne, Paris, 1933, p. 185
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
col. 656.) footnote>. Astfel, după ce le vorbește despre diferite păcate, pe care el le observase la credincioșii săi, zice : Aș dori ca tot ceea ce am zis aici să nu vă privească pe voi, dar la aceasta m-a adus firul cuvântării (...) Nimic nu-mi este mai scump decât voi, nici chiar lumina zilei. De o mie de ori aș dori să devin obiectul ororii, numai pentru a avea fericirea de a salva sufletele voastre. Da, încă o dată, voi îmi sunteți mai
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
nu obosesc întrucât sunt însuflețite de imagini și comparații; acestea sunt, de asemenea, corelate, în exordii și concluzii, cu evenimente contemporane și, uneori, îmbogățite de digresiuni în jurul unor argumente de mare interes<footnote Berthold Altaner, op. cit., p. 334. footnote>. În cuvântările sale, insistă mai cu seamă asupra principiilor moralei creștine, chiar și atunci când trebuia să critice nerespectarea ritualurilor religioase de către populație prin participarea acestora ca privitori la luptele de arenă. Reuși astfel să obțină aprobarea entuziastă a credincioșilor, dar și pe
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
astfel să compenseze lipsa unui număr mai mare de cópii ale acesteia ca și lipsa de cultură a unora din auditorii săi<footnote Sr Thomas Aquinas Goggin, op. cit., p. XVIII. footnote>. Hrisostom a cunoscut adânc sufletul omenesc și de aceea cuvântările sale s-au imprimat cu atâta putere în conștiința creștinilor și au înrâurit puternic sufletele acestora. În predicile sale, care erau creații vii și palpitante, Sfântul Ioan este medicul sufletelor, cu un diagnostic precis, foarte înțelegător față de fragilitatea umană, sever
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
făcea vădită în fapte ale iubirii creștine, ale milei, ale facerii de bine, ale conștiinței datoriei și dreptății creștine. Sclavilor li se dădea libertate, fiind răsplătiți cu daruri bogate, iar temeliile familiilor creștine antiohiene deveniseră de nezdruncinat și aceasta datorită cuvântărilor marelui predicator<footnote Diac. Prof. Nicolae Balca, Câteva trăsături ale Sfântului Ioan Hrisostom ca predicator, în Studii Teologice, Anul XX (1968), Nr. 7-8, p. 506. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur este, prin excelență, și apostolul milosteniei. El și-a
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
p. 62. footnote>, a fost un îndârjit susținător al monahismului și un ferm aderent la credința niceeană. Conținutul celor patru volume de mari dimensiuni care cuprind lucrările sale prezentate în Patrologia abatelui Migne este format din opere dogmatice, omilii și cuvântări, lucrări ascetice, liturgice, pedagogice, canonice și corespondență<footnote Henry Barclay Swete, Patristic Study, edited by Arthur W. Robinson, Longmans, Green, and Co.39 Paternoster Row, London, New York, Bombay and Calcutta, 1909, pp. 88-89. footnote>. Vasile nu a acordat timp cercetărilor
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
când provinciile Asiei Mici, printre care și Cezareea, au fost bântuite de o îndelungată secetă, care a pustiit totul, nelăsând locuitorilor acestor provincii vreo speranță în dobândirea unei recolte, Sfântul Vasile cel Mare nu s-a mulțumit să țină doar cuvântări fulminante, pline de patetism, în care să îndemne la milostenie, amintind de cei chinuiți de foame, ci el însuși a făcut o a doua împărțire a averii la săraci, hrănindu-i, fără a face deosebire între oameni, fie ei creștini
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
se adresa ucenicilor săi pe malurile Irisului, păstrând însă aceeași atitudine și de-a lungul episcopatului său pe când încerca să rezolve cele mai delicate probleme care tulburau Biserica”<footnote G. Bardy, Littérature grecque chrétienne..., pp. 125-126. footnote>. Prin faptele și cuvântările rostite fie de la amvon sau în particular, Sfântul Vasile a dus o luptă neobosită împotriva tuturor inegalităților sociale și a îndemnat pe creștini la milostenie. Milostenia este una dintre cele mai frumoase virtuți cu care s-au încununat mulți dintre
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
una și aceeași câmpie; și toate celelalte animale lasă unele altora hrana de care au nevoie. Dar noi oamenii ne însușim bunurile comune tuturora și ne facem singurii stăpâni pe cele ce sunt ale celor mulți”<footnote Idem, Omilii și cuvântări, omil. a VIII-a, VIII, p. 432. footnote>. Într-o altă omilie, Sfântul Vasile le amintește păstoriților de secolele primare ale creștinismului, când toți aveau toate în comun (Fapte, 2, 44): „Să imităm prima adunare a creștinilor! Aceia aveau toate
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
într-unul din dialogurile lui Platon: „Socrate, când a văzut că un om bogat se lăuda cu bogăția lui, i-a spus că n-are să-l laude înainte de a vedea dacă știe să întrebuințeze bine bogăția”<footnote Idem, Omilii și cuvântări, omil. a XXII-a, VIII, p. 581. footnote>. Uneori, vorba Sfântului devine gravă, înspăimântătoare chiar: „oricine poate face bine și din lăcomie nu ajută și pe cel ajuns în primejdia să moară de foame, cu tot dreptul, trebuie pus în
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
noastre mai multă și mai bună bogăție. Dacă vrem să prefacem în câștig povara bogăției, să o împărțim la mulți; aceia o vor purta cu bucurie și o vor închide în sânurile Stăpânului, cămările cele nejefuite”<footnote Idem, Omilii și cuvântări, omil. a XXI-a, VIII, p. 559. footnote>. Bogăția materială trebuie chivernisită în așa fel încât ea să devină un mijloc pentru a dobândi bogăție spirituală, comori cerești, așa cum precizează și Sfântul Părinte în Omilia contra lăcomiei: „Fie-ți deci
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Care te-a iubit, Care a sărăcit pentru noi, ca noi să ne îmbogățim cu sărăcia Lui (II Cor., 8, 9), Care s-a dat pe Sine preț de răscumpărare pentru noi (I Tim., 2, 6)”<footnote Idem, Omilii și cuvântări, omil. a VII-a, IX, p. 421. footnote>. Așa precum am precizat și în debutul acestui capitol, Sfântul Vasile s-a făcut cunoscut printr-o latură care trebuie să ne fie la inimă tuturor: asistența socială. Săracii, bolnavii, lipsiții au
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
larg la inimă este trimis înaintea celorlalți drepți în viața veșnică (Matei, 25, 34-36), pe când cel care n-a împărțit nimănui din avuția sa și cel zgârcit este dat focului înaintea tuturor păcătoșilor (Matei, 25, 41-43)”<footnote Idem, Omilii și cuvântări, omil. a VIII-a, VII, p. 431. footnote>. Sfântul Vasile precizează limpede că ceea ce ai dat celui flămând „rămâne tot al tău și ți se întoarce cu adaos”<footnote Idem, Omilii și cuvântări, omil. a VI-a, III, p. 402
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Matei, 25, 41-43)”<footnote Idem, Omilii și cuvântări, omil. a VIII-a, VII, p. 431. footnote>. Sfântul Vasile precizează limpede că ceea ce ai dat celui flămând „rămâne tot al tău și ți se întoarce cu adaos”<footnote Idem, Omilii și cuvântări, omil. a VI-a, III, p. 402. footnote>. În viziunea Sfântului Vasile, „bogăția este un lucru care se risipește repede: ea este întocmai ca un val care sub presiunea vântului este purtat când într-o parte, când în alta, până ce
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
cine dă, lui își dă, iar bogățiile oferite acum, oricât de mari ar fi ele, pălesc în fața bunătăților veșnice pe care le vor primi cei milostivi de la Hristos: „Dă puțin, ca să capeți mult!”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a VIII-a, VII, p. 431. footnote> Sfântul Vasile consideră că este imperios necesar să nu se uite mai ales de bucuria ce o vor trăi cei milostivi la judecata din urmă: „Dumnezeu te va primi, îngerii te vor
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
vorbea scurt, prefera silogismul; Hrisostom foarte lung, adesea câte două ore fără să producă oboseală ascultătorilor, ci dimpotrivă. Augustin se adresa mai mult minții, Hrisostom sufletului întreg, pe care voia să-l vadă mișcat la fapte creștine. Augustin urma în cuvântarea sa o cale severă, logică, rece, abstractă, de multe ori chiar greoaie, Hrisostom însă vorbea cald, cursiv, figurat, se inspira de la auditoriul său sau de la împrejurări; ținea continuu încordată atenția ascultătorilor prin exemplele vii și plastice de care se servea
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
teologie, explicând și demonstrând cu inepuizabile dovezi scripturistice taina de răscruce a creștinismului, Sfânta Treime; polemiza cu ereticii de toate nuanțele vremii sale: manihei, marcioniți, valentinieni, arieni, anomei și alții; nici pe evrei nu i-a uitat (...) Cu predicile și cuvântările lui, Sfântul Ioan Gură de Aur a câștigat sufletele ascultătorilor săi, sufletele tuturor cetățenilor frumoasei și măreței Antiohii<footnote Pr. D. Fecioru, Introducere, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 21, Edit. I.B.M.B.O.R., București, 1987, p. 11
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
a-și susține afirmațiile. Obiceiul său era să ia Sfânta Scriptură, carte după carte, și astfel avem, în aceste predici, o mină de expozițiuni, de interpretări și nuanțe. El țintește către scopuri reale și realizabile și vrea rezultate imediate. În cuvântările sale pregătite cu multă atenție, izbucnea uneori, avea reacții bruște și dădea dovadă de o elocvență extraordinară<footnote John Heston Willey, op. cit., pp. 171, 172, 175. footnote>. Tonul era ridicat cu ușurință pas cu pas încă de la începutul cuvântării, Sfântul
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
În cuvântările sale pregătite cu multă atenție, izbucnea uneori, avea reacții bruște și dădea dovadă de o elocvență extraordinară<footnote John Heston Willey, op. cit., pp. 171, 172, 175. footnote>. Tonul era ridicat cu ușurință pas cu pas încă de la începutul cuvântării, Sfântul se înflăcăra, iar lumina gândirii ca și impetuozitatea sentimentului atrăgeau atenția auditoriului<footnote Bonifacio Borghini, Introduzione, în vol. S. Giovanni Crisostomo. Invito a penitenza, Edizioni Paoline, 1975, pp. 14-15. footnote>. Cele mai multe omilii sunt exegetice, ele interpretând textul Sfintei Scripturi
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
apoi omiliile devenite clasice la Noul Testament : la Matei (90), puține la Luca (16), la Ioan (88), la Faptele Apostolilor (55), la toate scrisorile pauline, apoi predici cu tendință dogmatic-polemică (12 contra anomeilor), predici la praznicele împărătești, panegirice în cinstea martirilor, cuvântări ocazionale (Despre statui, cu prilejul căderii lui Eutropiu, etc.), și alte piese a căror autenticitate e încă discutată<footnote Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Personalitatea Sfântului Ioan Gură de Aur, în rev. Studii Teologice, Seria a II-a, Anul
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]