139,825 matches
-
poftește și el la maniere - dar numai ironie, aproape silă în privirea lui. Trebuie să reziste însă în lume, să ascensioneze. În sfârșit, găsește momentul, se apleacă peste masă și mă întreabă aproape șoptit: sunteți unul din masonii noștri, nu? Da' de unde, răspund, lăsându-mă pe spate. Se retrage și el, rânjind - experiența de viață îi spune că suspectul într-o chestie rușinoasă neagă întotdeauna; și asta îl descoperă ca făptaș. Mulțumit de manevră, se repede asupra peștelui; mânuie cuțitul într-
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
prietenia lui, ignorând toate încurcăturile în care m-a băgat! nu sunt nici zece ani de la scandalul din redacția Universului iscat de evocarea lui Mendonça; m-am răcit cu Stelică pentru o chitanță! Nu meritam asta. Nici eu, nici Vasco da Gama." Brederode - Don Martinho Teixeira Homem de Brederode da Cunha, ministru plenipotențiar al Portugaliei la București, Belgrad și Atena. Mateiu îl cunoaște din anul în care acesta preia funcția, 1919, venind de la ambasada din Pekin. Portughezul se consideră scriitor, semnând
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
Curtea-Vecheť. Cei doi intră o vreme într-o strânsă relație, care înseamnă de fapt folosirea lui Mateiu de către diplomat în rezolvarea celor mai diverse probleme ale misiunii, de la paza sediului acesteia, la activități protocolare; când Brederode moștenește titlul de conte da Cunha în 1923, Mateiu îi remaniază blazonul, fapt pentru care primește promisiunea de medaliere cu ŤMarea Cruce a lui Christť, importantă decorație a Portugaliei. Aristocratul plenipotențiar, neîntrecut în lăudăroșenie, nu se ține însă de vorbă. Mai mult, se dovedește a
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
Încă o data pentru statornicia de a mă fi Însoțit pretutindeni, de la distanța inimii sale, prin țara fantasmelor mele... Credeți-mă! N-am vrut decât să mă joc În părul curcubeului... București, 4 iulie 2009, la 55 de ani... DE ÎNDURARE Da, mirare sunt toate! Aidoma credinței În umbra cea veșnică și neînțeleasă. Fraged sub chiparosul rostirii, iată-mă, Într-o nouă și nesperată ipostază a inimii, temător și nedumnezeit ateu... Imaginați-vă! În umbra secundei stau eu, arhanghel al nemuriririi, cocoțat
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
omului acel lucru trebuie să fie și profitabil, M. Mahesh Yogi a adunat o avere colosală. Alt bun exemplu În acest sens e Vaticanul. Centrul la care am fost inițiat s-a Închis dar o căutare pe net vă poate da câteva locuri În Montreal. Cărți recomandate Vashista Yoga dialogul dintre Înțeleptul Vashista și prințul Rama Bhagavad Gita carte de referință, conține dialogul dintre Ajuna, arhetipul luptătorului și Krishna, arhetipul sursei simțurilor. Concluzia finală e că ne putem elibera În viață
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
ori ca popa la babele surde! S-a Înțeles? a strigat el clătinându-se ușor. Daaa! au răspuns În cor toți din jurul meu. Acum ne urcăm din nou pe marginea patului cu picioarele atârnate... La linie! ... Ia să văd! Așa! ...Da, așa! Și ascultăm cântece patriotice! Să fiți numai ochi și urechi, și cântăm după difuzor. Că, la sfârșitul programului, ăla care nu le știe... Ia, uite! a arătat el joarda Le Învață! Le Învață, că la vară mergem la defilare
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
degerat picioarele. Au zis că o să mi le taie! Ia pune mâna! m-a Îndemnat el. L-am pipăit În timp ce și-a ridicat ușor pantalonașii. De la genunchi În jos, pielea era Învinețită, pe alocuri chiar Înnegrită, și Într-adevăr rece. Da, dar de ce? am Întrebat eu, Încurcată. Tata, beat, Într-o noapte geroasă, m-a alungat, desculț, din casă. Și mama ta? E moartă! Adică, a murit, mai Înainte mi-a răspuns și a lăcrimat și el. O să-ți treacă! Nu
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
te speria, o să-ți treacă! l-am Încurajat eu. Ba, nu! O să-mi taie picioarele, sau am să mă stric de viu. Așa au zis doctorii ieri. Jos, sub noi, e infirmeria. Acolo zac, până mor, ăia bolnavi rău. Copii? Da, copii ca și noi! mi-a zis Albăstrel, privind parcă dincolo de mine. Poate tu o să ai mai mult noroc. Ești frumoasă! a continuat el, mângâindu-mi obrajii. M-am rușinat. Puțin mai târziu, la sfârșitul pauzei, mă copleșeau când valuri
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
În ar t ico lu l 5 se prevedea „repatr ierea basarabenilor și bucovinenilor În Uniunea Sovietică”. Ce-ar fi pățit aceștia dacă erau „repatriați”? O singură cale aveau de ales: Siberia, În lagăre deja pregătite! În luptă cu VÎșinski, da, cu fiorosul VÎșinski, eu am reușit imposibilul: am salvat de la deportare peste 300.000 de suflete de români basarabeni, bucovineni și herțeni. Poate chiar mai mulți. M am bătut pe viață și pe moarte pentru soarta lor. Acum, cine se
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
1. SURSA LUMINII. Eminescu descrie odaia sa În câteva poezii și scrisori care, puse cap la cap, pot da o imagine a spațiului ideal de lucru și odihnă. Zicem spațiu ideal, pentru că pare același, deși adresele sunt diferite și chiar orașele sunt diferite: Iași ori București, poate chiar Viena pentru Noaptea (1871). Atmosfera este, Însă, aceeași peste tot: un
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
cuvinte. Biata liniuță astăzi a preluat funcțiile celor trei apostrofuri naturale ale limbii și pe cele ale cratimei vechi. Limba română este, În fond, singura limbă romanică fără apostrof În scriere. Își poate cineva imagina franceza lipsită de acest semn? Da, dar În anii '5o, anii electrici, nu este așa, lumina nu mai venea de la apus... 3. LUMINA, CA EXPRESIE. Din textele văzute până acum rezultă că În epoca eminescienă erau doi termeni, luminare și lumânare, cu sensuri diferite. Pentru omul
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
de a arunca plasa mai la fund. Același lucru l-a făcut și Eminescu când a spus: 'înapoi la musatini !' Recunoașterea dimensiunii voivodale a demnității a unui fel de a fi drept în fața istoriei, este singurul răspuns care se poate da unei confuzii generale ce ne pândește din ce in ce mai acut.” Dan Puric este un om cu o fire contemplativa, un cunoscător profund al naturii umane, un pasionat cercetător al vieții, devotat frumosului și valorilor umane. L-am intrebat cândva care sunt criteriile
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
și nu pot reziste acestui marș social. Nu poți cere tuturor să fie niște luptători. Însă nu este o soluție. Este legitim într-un fel, dar nu este o soluție. Este un act de criză.” Întrebare: Există o criză spirituală ? “Da, există, si nu a fost detectată numai de mine. Au sesizat-o și alții înaintea mea. Hegel spunea că arta secolului XX va muri sub suflul rece al conceptului. Și uite că arta s-a automatizat, s-a comercializat, s-
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
In România, frumosul, valoarea, nu mai sunt la loc de cinste. Crezi că valorile acestui neam vor fi reconsiderate vreodată? Crezi că vom redeveni cândva, ce am fost sau vom pieri În mediocritate și prostie? Îl Întreb . George Filip: Așa da. Că neam, ca rasă deci, accept că suntem cuprinși Între niște hotare naturale sau dirijate. Valorile neamului nostru de români un pot fi considerate sau reconsiderate decât de noi Înșine. Nu vom redeveni niciodată ce am fost fiindcă marșul nostru
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
În gol. Și atunci mă gândesc că am trecut prin scenă unei vieți În care cuvântul a născut iubiri, speranțe, vise, Împlinite sau nu, dar toate comori adunate de Poet În șaptezeci de ani care l-au păstrat tânăr și , da, neliniștit, chiar dacă epitetul Îmi desenează un zâmbet pe buze. Undeva, Într-un colț, Îngerul albastru Își acordează harfa. Oare pe struna cântă sufletul Poetului la moment aniversar? George Filip: Sufletul meu cântă pe o struna imaginara, Într-o catedrală fără
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
Sf. Grigorie de Nyssa, De anima et resurrectione, P. G. XLVI, col. 105AB. footnote>. Așadar, este doctrina gregoriană a participării la Dumnezeu (μετουσία Θεοῦ) similară conceptului de îndumnezeire, dar în termeni de referință mai morali și mai filosofici? Credem că da. În lucrarea Contra Eunomium, pe care a făcut-o publică după moartea fratelui său, Vasile, pentru a-i apăra acestuia post mortem onoarea în fața atacurilor continui ale neo-arienilor, Sfântul Grigorie revine la apărarea conceptului de deificare ca important argument anti-arian
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
realizează că, de fapt, părul fusese cu mult timp Înainte legat de rege, chiar Înainte de povestea jocului de șah: „Când mă uit la pozele mele din copilărie, regele și acolo se- nclină. După cum arată părul meu În fotografie, Îmi pot da seama În ce dispoziție era mama când mă pieptăna (...) Dar poate că starea de spirit a mamei devenea atât de vizibilă În părul meu pentru că (...) fusese deportată la muncă silnică În Uniunea Sovietică. Motivele pentru care te rădeau În
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
când urmăritul devine urmăritor pentru sine Însuși, datorită Privirii Străine - În care ființa marginalizată mai poate supraviețui. Cu singura condiție ca regele să nu se-ncline pentru a ucide. Căci este singurul rege căruia mica insulă individuală nu-i poate da șah mat - este nevoie de mulțimea de insule ale unei Întregi populații.
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
de Paul Constantinescu la vîrsta de 20 de ani, când încă pendula între Ploiești și București a atras atenția lui George Enescu. În generozitatea să recunoscută, maestrul girează cu numele său această creație interpretând-o. În luna noiembrie 1938, Enescu da patru recitaluri la Ateneul Român. Nicolae Missir și Mircea Voicana consemnează că programul celui de-al treilea recital (18 noiembrie) include, pe lângă Bach, Mozart, Beethoven și Suita (sic!) de Paul Constantinescu<footnote Nicolae Missir și Mircea Voicana, studiul Viață și
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
a fost Întocmit și un program care să ajute auditoriul să urmarească forma neobișnuită a lucrării. Simfonia Dante urmează cu multă acuratețe opera care a inspirat-o, redând cele nouă cercuri ale Infernului (cel mai substanțial fiind cel dedicat Francescăi da Rimini), precum și urcușul anevoios al Purgatoriului. Muzica este de o enormă sugestivitate, Liszt demonstrându-și măiestria prin migala cu care se folosește de mijloace muzicale pentru crearea imaginilor din Divina Comedie. Spre exemplu, la Începutul lucrării, compozitorul utilizează intervalul de
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
nimic din ce am mai gustat până acum. Intuiția cu care am pășit pe acest tărâm controversat Îmi spune că am luat contact cu o abordare originală, cu un film de reținut. Trebuie cu adevărat să te dezbraci de prejudecăți (da, „a dezbrăca”, după cum bănuiți, face parte din cadru, Însă nu Într-un mod obscen, ieftin) și să privești totul ca o peliculă despre iubire si manifestările ei. Legăturile sunt „bolnăvicioase” deoarece, În primul rând, unii oameni consideră că trebuie să
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
duh. Toate plimbările pe sub teii Copoului, cum nu ne prezentam la niciun semniar Înainte de două dupămasă, de bucuria jocurilor de bridge sau de frumusețea discuțiilor despre cărțile citite cu o noapte Înainte... După o pauză, prietenul meu a mai adăugat: „Da, era fain... din păcate, aici ăștia nu prea știu ce Înseamnă să trăiești... vin la Drept la 30 de ani, cu familii, la a doua facultate că altfel nu ești admis, și citesc toată literatura de specialitate, studiază toate temele
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
numi aduc aminte care și nici nu mai știu cum se scrie. Făcea un „l" cât se poate de strâmb. Nu-l interesa pe el asta, zicea că pentru azi atât a fost. Ne tot întreba dacă am înțeles. „Ioana?". „Da". Nu eram deloc convinsă că-i așa. Se plictisea mai ceva decât mine. N-aveam ceas în clasă, dar știam că trebuie să fie abia jumătatea orei, pentru că asta era una dintre acelea în care se întâmplă o mulțime de
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu (an 1908), Edit. Sophia, București, 2005, p. 324. footnote>. Părintele Stăniloae, ca un bun cunoscător al firii omenești, menționează că „păcatul nu poate fi inspirat de fire. Firea nu poate da decât temeri și inspirații bune. Păcatul vine ca un adaos, prin faptul că voința primește inspirații din altă parte, sau poate nu vrea să țină seama peste tot de rațiunea firii”<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr.1, în
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
a timpului. Ceasuri peste ceasuri, așezate frumos unele lângă altele, ca la muzeu. Unele se pornesc, altele mai fac un popas, iar altele își continuă drumul mai departe neîntrerupt. E o călătorie veșnică spre paradisul ciclicității. Și al evoluției, totodată. „Da, trebuie să îl lăsați aici, poate mai pe seară, dacă nu aveți treabă, treceți să îl luați", îmi spune doamna după o scurtă examinare. Dau din cap afirmativ, mulțumindu-i. Privirea îmi fuge din nou la formele ceasurilor și la
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]