534,793 matches
-
alte păcate a stîrnit contraatacul liderului pesediștilor din Vrancea, Marian Oprișan. Cităm din JURNALUL NAȚIONAL: "Baronul Oprișan provoacă furtună în PSD. Implicat în nenumărate scandaluri și afaceri dubioase, Marian Oprișan se visează consul la Sankt Petersburg". Potrivit ziarului citat, "Oprișan dă de înțeles că dacă va fi mazilit, va trage după el și pe unii lideri centrali ai PSD." Altceva ce i-ar mai rămîne de făcut? Noul secretar de stat care se ocupă de problemele revoluționarilor, Emil Cuteanu, nu dă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
dă de înțeles că dacă va fi mazilit, va trage după el și pe unii lideri centrali ai PSD." Altceva ce i-ar mai rămîne de făcut? Noul secretar de stat care se ocupă de problemele revoluționarilor, Emil Cuteanu, nu dă de urma arhivei cu acte doveditoare că persoane care beneficiază de efectele Legii 42 din 1990 ar fi avut vreo legătură cu revoluția. Cuteanu mai afirmă că a descoperit numeroase falsuri grosolane și că dacă va fi nevoie va sesiza
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
vânătorul vânat Nastase A. Ca și în 1989, Iliescu a ieșit învingător, ceea ce dovedește că e încă tare pe poziții. Mult prea tare. Iliescu nu se află la prima hăituială de prim-miniștri. Experiența dobândită în septembrie 1991, când a dat de pământ cu un alt arogant, Petrică Roman, i-a folosit în noile împrejurări. Atunci, problema era dacă revenim sau nu în sfera de influență a Rusiei. Acum, dacă răspundem obligațiilor luate în fața N.A.T.O. Atunci, Iliescu a chemat corpul
Cântecul scrâșnit al amânarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14396_a_15721]
-
la perete, pe când levantinizatul Năstase A. e obișnuit să opereze prin învăluire, pe la spate. Așchia donquijotescă a lui Petre Roman îl împingea mereu înainte, spre înfruntarea neînfricată a primejdiei. Românul vechi Năstase A. preferă ocolul, mușcătura scurtă urmată de repliere. Dându-și seama că inamicul nu poate fi învins frontal, îl va hărțui din întuneric, trimițând spre el săgeți otrăvite. A fost suficient un tête-à-tête la Cotroceni pentru ca fragilul castel de carți al Arogantului să fie luat de vânt. Iar când
Cântecul scrâșnit al amânarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14396_a_15721]
-
la ciolan. Prea s-a obișnuit, de doisprezece ani, cu urcușul pentru a ceda tocmai când a ajuns să atingă cu mâna merele de aur ale puterii absolute. Se vor schimba strategiile, dar esența conflictului rămâne aceeași. Năstase și-a dat seama că puterea lui în partid nu e atât de mare cât își închipuia, ba chiar că în guvern există destui oameni ce joacă pe mâna iliesciană. Stranie situație: cu cât știi mai mult, cu atât ești mai slab! Dacă
Cântecul scrâșnit al amânarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14396_a_15721]
-
el și ghioaga mânuită de „emanatul" Iliescu. înafara unor producte precum Gușă ori Ponta, Năstase nu poate miza necondiționat pe nimeni. Partidul, în ciuda jurămintelor de credință ale liderilor din teritoriu, continuă să meargă alături de vechiul stăpân. Acela măcar le-a dat iluzia că e asemeni lor, pe când parvenitul cu ifose intelectuale e tolerat numai și numai pentru că le-a cerut-o Iliescu. Cu atât mai stupefiantă e incapacitatea lui Năstase A. de-a înțelege realitatea. Ar fi trebuit să arunce o
Cântecul scrâșnit al amânarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14396_a_15721]
-
și repartițiile unui buget enorm sunt întru totul comparabile cu rolul statului comunist în planificare." Bănuisem că, asemeni statului comunist, care nu se pregătea deloc să-și ia catrafusele, prin dispariție, nici cel capitalist nu e tocmai dispus să-și dea, cu una cu două, duhul. Dar nu realizasem că, dimpotrivă, se tot întinde, sub raportul funcțiilor pe care și le asumă - obligații ce-i creează, bineînțeles, grămezi de drepturi suplimentare, cu iz autoritarist, deci de control al individului. Mai spune
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
acele puncte de convergență de care de-abia am vorbit. Acest bebeluș gârbov căruia nu i se mai taie o dată ombilicul ar câștiga alegerile în 2003 - și e consternat văzând cum îi întârzie biberonul. Nu ne rămâne decât să-i dăm dreptate ilustrului dizident, cu aplicație la același an 2003, când spune că mai bine nu poate fi. Ce-am mai abroga noi legile existenței, ca să ieșim din bolgia venitului mediu de o sută de dolari pe lună! Când, deocamdată, nu
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
Ce-am mai abroga noi legile existenței, ca să ieșim din bolgia venitului mediu de o sută de dolari pe lună! Când, deocamdată, nu putem modifica nici Constituția. Și cu cât mai drag ne-am fi repezit la urne, spre a da, cu duiumul, votul celor ce ne conduc spre Uniunea Europeană. Și cum i-am realege pe acei bărbați, șpăguitori sau nu, dar de o așa de caldă umanitate. Acești abili cunoscători ai tuturor ițelor corupției, dar și ale combaterii ei, cu
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
doctorul Voiculescu o tradiție există și sunt îndreptățite speranțe că asemenea umiliri de intelectuali vor continua, spre încântarea maselor și bunul mers al fascinantei Românii. Afară numai dacă, actuala Putere, slabă în fața gurii de zdrențe a presei, va începe să dea înapoi. n menghina unor asemenea tensiuni au și mărimile zilei nevoie să fie păzite de ferocitatea directorilor de biblioteci, au dreptul la ceasurile lor de relaxare. Nimic nu te reface mai deplin, nimic nu învigorează mai iute firile sensibile decât
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
nutrită în trofee. Încât nu întâmplător (sintagma asta nu îmi iese din minte!) un număr considerabil de urși, vulpi, râși, ba chiar și pisici sălbatice (acestea, după ce au terminat coțofenele intră în fermele noi și sugrumă găinile asociate) au fost date la "liber", ca să zburde în fața puștilor. Ele așteaptă cu nerăbdare sosirea maximilor ștabi, slobozitori de alice, acasă rafinați colecționari de coarne, dacă nu de obiecte de artă. Desigur, cel mai mare urs de pe continent a fost de mult doborât de
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
Baggio (ce jucător!) și Klose. Ca orice amical festiv, meciul a fost un minunat exemplu de noncombat în repriza a doua din partea selecționatei lumii. Cum să strici serbarea madrilenilor? Așa că de la 3-0 în primele 50 de minute, selecționata s-a dat la o parte și Real a egalat. Un 3-3 înduioșător și penibil! Cea mai mare echipă de fotbal a secolului încheiat este o umbră la începutul noului secol. Colecția ei de staruri nu valorează nici cît Avîntul Ciorogîrla, deși pe
CNA a pus cătușe cătușelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14418_a_15743]
-
Real a egalat. Un 3-3 înduioșător și penibil! Cea mai mare echipă de fotbal a secolului încheiat este o umbră la începutul noului secol. Colecția ei de staruri nu valorează nici cît Avîntul Ciorogîrla, deși pe fiecare star s-a dat o sumă cît bugetul întregului sport românesc pe 2002. Pînă și Steaua cea stinsă în drumul spre titlu joacă mai bine. Zău dacă eu mai văd vreo deosebire între Trică și Raul. X Discursul președintelui țării la doi ani de
CNA a pus cătușe cătușelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14418_a_15743]
-
a creat mentalitate: „nu se putea să nu înrâurească maladiv progenitura, să nu provoace modificări bizare gândirii producătoare zămislirea în trei, de conivență cu cenzura (pervertit, poftind adevărul, fie el în fărâme sau cu înlocuitori)." (p. 14) Acest prim capitol dă și tonul cărții. E. Negrici reușește acolo unde probabil orice alt critic ar fi capotat. Obiectivitatea, privirea necruțătoare, fraza tăioasă, severă, mustind de adevăruri incomode, tonul adesea încărcat de amărăciune sau, după caz, de uimire, dezamăgire sau regret (scurte remarci
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
în normalitate a literaturii noastre și s-a pierdut interesul pentru împlinirea datoriilor ei neonorate" (p.400). Până la urmă, criticul se mulțumește doar cu problematizarea și cu exprimarea amărăciunii că proza românească a rămas cu atâtea goluri. E. Negrici își dă și el seama că, până la urmă, nu din vina optzeciștilor prozatorii generației lui Breban și-au consumat energiile aiurea: „Dintr-o teamă exagerată de represiune și sub pretextul înviorător al salvării culturii, scriitorii noștri - noi cu toții, de fapt - au sacrificat
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
a deranjat nici că premierul a făcut eforturi să-și extindă autoritatea în partid. N-a părut supărat nici cînd dl Năstase îl mai ironiza de la distanță pentru izbucnirile sale anticapitaliste, pe la întîlniri din provincie, unde dl Iliescu își mai dădea drumul la gură. Indispoziția d-lui Iliescu a început după ce premierul a adus în discuție ideea cu alegerile anticipate. Cîtă vreme însă și-a închipuit că e vorba de o simplă petardă politică fabricată de Vasile Dâncu pentru a da
O criză cu final de telenovelă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14420_a_15745]
-
dădea drumul la gură. Indispoziția d-lui Iliescu a început după ce premierul a adus în discuție ideea cu alegerile anticipate. Cîtă vreme însă și-a închipuit că e vorba de o simplă petardă politică fabricată de Vasile Dâncu pentru a da de lucru presei, dl Iliescu nu s-a amestecat în vorbă. Cînd a băgat de seamă că premierul nu glumește și că chiar vrea alegeri anticipate, președintele a început să strîmbe din nas. Închipuindu-și poate că e vorba de
O criză cu final de telenovelă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14420_a_15745]
-
poartă a istoriei, dacă România va fi primită în NATO. Poartă pe care oricum a întredeschis-o cu prilejul vizitei președintelui Bush în România. Dar una e istoria și alta e cariera politică. Dl Iliescu nu concepe să i se dea vreo funcție onorifică în PSD pînă la viitoarele alegeri la termen. Și ar mai fi ceva. Președintele Iliescu de azi simte că a dobîndit o autoritate care îl plasează, pînă la un punct, deasupra partidelor. Discursul său din decembrie în
O criză cu final de telenovelă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14420_a_15745]
-
e ridicat ca un colet și, cu lampa în ochi, obligat să-și facă biografia în fața neo-călăilor de la poliție. Cu vântul occidental bătând puternic în pupa, pe de o parte, cu dispariția oricărei voci critice, pe de alta, pesedii își dau fără rușine arama pe față. După ce-au prăduit tot ce se putea prădui, au trecut la amuțirea adversarilor reali sau imaginari. Puterea năstăsiotă nu se împiedică în amănunte precum drepturile omului și procedurile legale. Ai îndrăznit să nu stai
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
sustrag complicității la crima de spoliere națională. Se găsesc destui oameni onești dispuși să facă munca de discreditare a minorității care încă mai crede în ideea de bine, legalitate și valori ale civilizației occidentale. Nu-mi face nici o plăcere să dau exemplul domnului Gabriel Andreescu - al cărui curaj, a cărui onoare le-am admirat în nenumărate împrejurări. De câtva timp, dl. Andreescu se risipește, însă, în campanii fratricide contra celor câțiva intelectuali care, de bine, de rău, cu ezitări și gafe
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
problemă a dramaturgiei originale își găsește o rezolvare firească când materialul dramatic e integrat în semnele de întrebare și tentativele de răspuns ale viului. Tinerii regizori montează piesele lui Ștefan Caraman, Radu Macrinici și Valentin Nicolau fără să li se dea indicații de la minister și spectacolele Anei Mărgineanu (Vii și morți), a lui Radu Afrim (îngerul electric) și Alexandru Berceanu (Uzina de plăceri S.A.) au o certă adresă polemică, o vibrație stenică a nemulțumirii care nu poate să nu impresioneze, dincolo de
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]
-
oare cărților care m-au format, celor pe care le consider fundamentale pentru cultura lumii sau unora cu care, pur și simplu, îmi place să mă laud. Am făcut, recunosc, efortul de a nu-mi falsifica preferințele. Subliniez cuvîntul. Am dat o listă de preferințe strict personale. Nu una care să rezulte neapărat din judecata criticului literar. Și cu atît mai puțin una de cărți pe care criticul le consideră inevitabile dintr-o istorie a literaturilor. Cu precizarea că am avut
Biblioteca de zece cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14422_a_15747]
-
a provocat spectaculos. A reușit să-i fie atribuit titlul de "rege neîncoronat al boemei artistice românești". Atrage luarea aminte, totodată, asupra arbitrariului care s-ar instala dacă s-ar insista pe presupunerea că Dimitrie Stelaru ar fi ținut să dea textului său De doi bani planeta sau Zeii prind șoareci, cronologia exactă și amănunțită a propriei sale existențe, amănuntul biografic, în stare să atragă după sine judecăți unilaterale, substituite riscului interpretativ în pagina de literatură. Atât Victor Corcheș, cât și
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
Lavastine este doar ultimul rechizitoriu. Tribunal și proces Filosofilor existenței le plăcea să insufle o semnificație filosofică cuvintelor limbajului cotidian. Îmi este dificil să pronunț cuvintele angoasă sau flecăreală, fără să mă gândesc la sensul pe care li l-a dat Heidegger. În acest punct, romancierii i-au precedat pe filosofi. Examinând situațiile personajelor lor, ei elaborează propriul vocabular, adesea cu cuvinte-cheie care au caracterul unui concept și depășesc semnificația atribuită de dicționare. Astfel, Crebillon-fiul folosește cuvântul moment în calitate de cuvânt-concept al
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
la dispoziție, ca să le utilizăm, să le gândim și regândim în funcție de propriile experiențe. Tribunalul: nu e vorba de instituția juridică destinată să-i pedepsească pe cei care au transgresat legile unui stat; tribunalul în sensul pe care i l-a dat Kafka este o forță care judecă și care judecă fiindcă e o forță; doar forța și nimic altceva îi conferă tribunalului legitimitatea; când îi vede pe cei doi intruși intrând în camera sa, K. recunoaște această forță din primul moment
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]