2,277 matches
-
surse proprii. 7. Achiziționarea și distribuirea gratuită societăților culturale românești din afara granițelor, centrelor culturale românești, românilor din afara granițelor țării, a unor lucrări de istorie, literatura română, clasică și contemporană, albume și a unor publicații cum sunt "Magazin istoric", "Getica", "Lumină", "Datina" etc. 8. Realizarea unor studii privind drepturile minorităților românești din statele vecine, situația demografică, socială și instituțională a libertății de folosire a limbii, de păstrare a tradițiilor religioase. 9. Acțiuni social-culturale prin intermediul unor instituții publice, asociații, alte persoane juridice din
HOTĂRÎRE Nr. 748 din 22 septembrie 1995 privind modul de repartizare şi utilizare a unor fonduri alocate, potrivit art. 42 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 1995 nr. 22/1995, Secretariatului General al Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113311_a_114640]
-
sau consumarea de băuturi alcoolice și droguri în șantier. Articolul 4.5* Contractantul (antreprenorul) nu va permite introducerea, vinderea sau portul ilegal de arma și muniții în șantier. Articolul 4.6* Contractantul (antreprenorul) va tine seama de sărbătorile legale și datinile religioase în toate acțiunile sale în care folosește forța de muncă angajată de el. Articolul 4.7* La apariția unei boli de natura epidemică, contractantul (antreprenorul) se va conformă și va executa dispozițiile, regulamentele și măsurile ce pot fi luate
NORME METODOLOGICE din 9 septembrie 1996 privind conţinutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113713_a_115042]
-
sau consumarea de băuturi alcoolice și droguri în șantier. Articolul 4.5* Contractantul (antreprenorul) nu va permite introducerea, vinderea sau portul ilegal de arma și muniții în șantier. Articolul 4.6* Contractantul (antreprenorul) va tine seama de sărbătorile legale și datinile religioase în toate acțiunile sale în care folosește forța de muncă angajată de el. Articolul 4.7* La apariția unei boli de natura epidemică, contractantul (antreprenorul) se va conformă și va executa dispozițiile, regulamentele și măsurile ce pot fi luate
NORMĂ din 9 septembrie 1996 privind conţinutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113715_a_115044]
-
stă alături. Așa ne pregătim noi în fiecare an pentru slujba de Înviere. Sărbătorile din sat, spun bătrânii, înseamnă renunțare și rugăciune. La fel ca și în alți ani, și acum am ales să mergem la mănăstiri pentru a urma datinile. Acolo, stând de vorbă cu oamenii, mă încarc cu bogăția sufletească a țăranului simplu” (Sîrghi, 2011 : 28). Revista Tarom Insight, disponibilă la bordul curselor de linie ale companiei aviatice TAROM, destinație turistică de primăvară, „în prag de Paște”, orașul Salonic
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu Vasile Lovinescu (fratele dramaturgului Horia), am reținut părerea că Ionică Fluieraș este o lucrare reușită, ce se apropie ca nivel de realizare, de nemuritorul Ion Creangă. 318 logofeții și duceau o viață mai prosperă, respectând cu sfințenie toate obiceiurile, datinile de unde au plecat. Deci o viață spirituală bogată și nealterată. Ba, îmi permit a susține că aici viața folclorică era mai înfloritoare, căci s-au îmbinat datorii felurite, produse specifice, care aparțineau atâtor localități de unde proveneau ei. Și lucru(l
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ca proba de foc să ne găsească la alt stadiu de pregătire, la altă altitudine spirituală. În Ajun de Crăciun, copiii au organizat o serbare cu obiceiurile tradiționale românești. Raț, normalist la Deva în ultimul an, a vorbit despre frumoasele datini și obiceiuri tradiționale românești legate de Nașterea Domnului Iisus Hristos și Anul Nou. Au urmat colinde și recitări. Milițienii asistau la ferestre, desfătându-se și ei cu jocul Caprei, al Călușarilor și Brezei. Ziua Crăciunului s-a scurs cu o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
așteptate de toți, cu interes pentru unii, fiind și un mod de a consuma timpul; mai ales problemele de istorie, literatură, artă și teologie, erau așteptate. La jumătatea Postului, șezătoarea a cuprins mai întâi o prezentare sumară a obiceiurilor și datinilor din tradiția românească, în legătură cu Floriile și Învierea, după care s-au recitat: Paști, de Vasile Alecsandri, Iisus, de Panait Cerna, și Iisus, de Alexandru Vlahuță, încheind cu versurile instigatoare împotriva morții materiale și spirituale: Voi, cei ce-ați stat în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sau în nevoie: „Ziceți: cu ce te-aș putea ajuta este corban (adică dăruit Templului) și lipsiți astfel pe părinții voștri de ajutorul de care au nevoie”. Mântuitorul mustră acel formalism talmudic pe care îl impusese sinedriul și care devenise datină, în ceea ce privește curățenia, spălarea mâinilor și blidelor și celelalte. Deci nu Legea (Thora) - ca operă revelată de Dumnezeu lui Moise și imortalizată în scris - o alterează acești conducători iudei, ci înțelesul ei, printr-o interpretare sui generis, iar înțelesul alterat îl
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Hristos și sinedriu. Cele două împărății, lumească și cerească, intră în conflict. Iisus Hristos devine pentru sinedriu cel mai mare pericol spiritual: „S-a făcut pe Sine Fiul lui Dumnezeu”, cel mai mare pericol moral: „Dezleagă sâmbăta și nu respectă datina”, cel mai mare pericol social: „Mănâncă cu vameșii și păcătoșii”, cel mai mare pericol politic: „Intrăm în conflict cu Romanii; ne iau țara și ne distrug poporul fiindcă se numește pe Sine Împărat”. De aceea: „Este mai de folos pentru
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a apărut ca bisăptămînal, apoi a devenit cotidian, hebdomadar și din nou cotidian. Dar editarea propriului său ziar nu era suficient pentru Iorga. În 1908 (vrînd să evite dificultățile de publicare anterioare), a achiziționat o tipografie. Și-a numit editura Datina română și multe din cărțile lui vor purta pe frontispiciu acest nume. Jurnalistica sa politică era o legătură între istoric și politician. Ziarele și jurnalistica din Europa răsăriteană și de sud-est se aflau prin tradiție sub standardele occidentale. Avînd în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
românii "de dincolo" să vină la cursuri 216. După 1908, Universitatea de Vară și-a desfășurat activitatea în fiecare vară, cu excepția anului 1913 și a perioadei de după 1914. Pe la 1922, ea a devenit "Universitatea Populară Nicolae Iorga". Editura lui Iorga, Datina românească funcționa neîntrerupt. Oamenii de știință străini care vizitau România făceau pelerinaje rituale acolo. Prestigiul lui Iorga constituia o garanție a faptului că profesorii erau de calitate, iar materialele includeau istoria, istoria culturii, literatura, geografia, economia națională și chiar și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
vor sprijini colaborarea sub diverse forme între instituțiile lor centrale și locale de arhivistica. Articolul 10 Părțile vor stimula colaborarea dintre instituțiile din domeniul conservării și valorificării patrimoniului comun al culturii românești, inclusiv al creației populare, pentru renașterea obiceiurilor și datinilor tradiționale. Articolul 11 Părțile vor încuraja și sprijini colaborarea sub diferite forme între uniunile de creație (scriitori, arhitecți, artiști plastici, compozitori și muzicologi, oameni de teatru etc.) în baza unor programe, protocoale sau a altor documente de lucru. Articolul 12
ACORD din 19 mai 1992 privind colaborarea în domeniile ştiinţei, învăţămîntului şi culturii între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137112_a_138441]
-
specialiștii trimiși să fie obligați: a) să contribuie, după posibilitățile lor, în cadrul înțelegerilor stabilite cu privire la activitatea lor, la realizarea obiectivelor prevăzute în prezentul acord; ... b) să nu se amestece în treburile interne ale României; ... c) să respecte legile României, precum și datinile și obiceiurile țării; ... d) să nu exercite nici o altă activitate economică decît cea pentru care au primit însărcinarea; ... e) să conlucreze, pe bază de încredere, cu organele oficiale ale României. ... (2) Guvernul Republicii Federale Germania are grijă că, înaintea trimiterii
ACORD din 6 mai 1994 dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnica, semnat la Bucureşti la 6 mai 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139431_a_140760]
-
din cărți literare/neliterare, ziare și reviste germanofone. 3. TEME DE COMUNICARE ORALĂ/SCRISĂ Temele pentru monologuri sau eseuri sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența umană în general: elemente de cultură și civilizație, datini, obiceiuri, relații în familie, locuința, modă, mâncăruri, băuturi, descoperiri, invenții, viața spirituală, profesiuni, automobile, sport, mediu ambiant, problemele vieții cotidiene, droguri, vicii (alcool, fumat), AIDS (virusul HIV)..., conflicte între generații, trecutul și prezentul, război și pace, viața personalităților culturii germane
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
din Ordonanță, pe durata de executare a contractului, clădirea: a) care este dobândită în baza unui contract ce conține clauză de întreținere pe durata întregii vieți a persoanei care înstrăinează clădirea respectivă și la deces noul proprietar asigura înmormântarea după datina; ... b) care este dobândită în baza unui contract de rentă viageră, în condițiile art. 1639 din următoarele din Codul civil; ... c) asupra căreia s-a constituit dreptul de uzufruct sau abitație viageră, în condițiile art. 517 și următoarele, respectiv art.
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
donarea, catre societățile culturale românești din afara granițelor, centrele culturale și lectoratele românești din străinătate, școlile, bibliotecile și personalitățile marcante, a unor lucrări de istorie, literatura română, clasică și contemporană, albume, partituri muzicale și a unor publicații ("Magazin istoric", "Getica", "Lumină", "Datini", "Ariel", "Universul copiilor", "Vocea României", "Monitorul Oficial al României" etc.). 12. Sprijinirea financiară în vederea realizării unor studii privind drepturile populației românești din statele vecine, situația demografică, socială, culturală și instituțională, a libertății de folosire a limbii, de păstrare a credinței
HOTĂRÎRE Nr. 420 din 4 iunie 1996 privind modul de repartizare a unor fonduri aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 1996 nr. 29/1996 , în vederea sprijinirii activităţii românilor din afară graniţelor de către Consiliul pentru Problemele Românilor de Pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115341_a_116670]
-
mănăstirile din Bucovina, Moldova și nordul Olteniei; bisericile de lemn din Maramureș; creațiile lui Eminescu, Brâncuși, Enescu; arhitectura și arta populară, reflectate în rețeaua de muzee răspândite pe tot teritoriul țării. La toate acestea putem adăuga bogăția de obiceiuri și datini, folclorul, portul popular, limba, ospitalitatea poporului român. În concluzie, turismul rural este reprezentat de așezările rurale pitorești, situate într-un mediu nepoluant, păstrătoare de tradiții și cu un bogat trecut istoric, care în afara funcțiilor administrative, economice și culturale proprii, îndeplinesc
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
rural, menționăm următoarele avantaje: • Turismul rural dispune de un mediu real , caracterizat prin frumusețe, puritate, un climat deosebit și grad redus de poluare; • Turismul rural oferă posibilitatea cunoașterii directe a particularităților diferitelor zone ale țării , evidențiind cu pregnanță obiceiurile, tradițiile, datinile; • Turismul rural înlesnește întoarcerea la locurile de origine ale populației urbane, prilejuind amintiri și stări emoționale deosebite; • România dispune de o diversitate de sate turistice : peisagistice și climaterice, balneare, pentru practicarea sporturilor, pescărești, de interes vânătoresc, cu monumente istorice, de
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
folcloric de mare originalitate și autenticitate reprezentativ pentru zonele etnofolclorice, respectiv zestrea creației populare și spirituale a României. Acest potențial, valorificat parțial, constituie o atracție turistică de rezonanță în turismul internațional, inclusiv în cel rural și agroturism. Valorile culturale (obiceiuri, datini, creație populară, folclor și port popular etc.), gastronomia specifică zonelor etnofolclorice și satelor, în general, permit realizarea unor produse turistice originale și personalizate fiecărui sat sau pensiune agroturistică. - zestrea etnofolclorică a satului romănesc se completează în mod fericit cu numeroase
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
putemic al tradițiilor milenare, o multitudine de noi forme și expresii artistice. Trăsăturile fundamentale ale culturii populare românești sunt autenticitatea, originalitatea, unitatea în varietate a fenomenelor, continuitatea ce se împletește strâns cu inventivitatea, reflectate în creații de civilizație materială, în datini și obiceiuri, în creația literară orală, în cântecul și dansul popular. Un potențial turistic etnografic și folcloric bogat și variat, cu note de specifîcitate se află și astăzi nu numai în muzeele și expozițiile de profil ci, și în toate
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
piese de mobilier, crestate sau decorate, de instrumente muzicale populare, obiecte și vase din lemn simple sau decorate; - textile și port popular; - broderia pe pieptare și cojoace, broderia pe sumane; - prelucrarea artistică a pietrei, metalului, osului, comului; - confecționarea măștilor populare; - datini și obiceiuri străvechi; - manifestări populare, culturale, religioase etc. Tezaurul etnofolcloric al unei zone se regăsește în așezările rurale din cuprinsul acesteia și care, prin amenajarea ca "sate turistice" constituie "suportul material și spiritual" în organizarea și promovarea turismului rural și
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
Formele de plural intervin în limbajul popular:„I-am văzut pe Ionești la film.” sau în alte stiluri (științific sau beletristic), cu sensul de familie: „Rămâneți în umbră sfântă, Basarabi și voi Mușatini,/Descălecători de țară, dătători de legi și datini.” (M. Eminescu, I, 149) În realizarea opoziției cazuale, substantivele proprii masculine și substantivele proprii feminine invariabile dezinențial exprimă genitiv-dativul prin morfemul lui proclitic: G.D.: (al) lui Andrei/lui Gabi. Observații: În limbajul popular, modalitatea aceasta intervine și în flexiunea substantivelor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantic al termenului dependent, rămân indiferente (sau relativ indiferente) la conținutul lexical câteva din prepozițiile simple, cele mai abstracte: de, în, la etc.: „Mă simt legat prin sete de vietatea care a murit La ceas oprit de lege și de datini...” (N. Labiș) „Afară ninge prăpădind / Iubita cântă la clavir.” (G. Bacovia) „De-un veac el șede astfel de moarte-uitat, bolnav.” (M. Eminescu) Cele mai multe prepoziții, însă, și mai ales locuțiunile prepoziționale, caracterizate printr-un plan semantic mai puțin abstract, chiar dacă aproape
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
192) • pronume (adjective) relative, precedate sau nu de prepoziții; forma cazuală a pronumelui relativ și prezența prepoziției depind de - funcția sintactică a pronumelui în interiorul atributivei: „Mă simt legat de vietatea care a murit La ceas oprit de lege și de datini.” (N. Labiș, 39), „Mi-e silă să mă cert cu oameni pe care nu-i stimez.” (G.M. Zamfirescu, 319), „Și mă leagă în această clipă o fraternitate hăituită de statuile oarbe prin fața cărora am trecut prea grăbit.” (O. Paler, Caminante
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
regiuni ale țării, mai ales în Depresiunea Transilvaniei, se cresc și bivoli. Creșterea ovinelor. Cu un efectiv de circa 9 milioane de capete, împreună cu caprinele, creșterea oilor constituie o activitate tradițională în viața poporului român, care a dat naștere unor datini legate de urcatul și coborâtul de la munte, de plecarea și înapoierea din lungile drumuri la câmpie (transhumanța) etc. Multă vreme, oile au fost crescute mai ales în zonele înalte, montane și colinare, dar în ultimele decenii ale secolului al XXlea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]