5,794 matches
-
simbolism cu note „socialiste”, așa-numitul „simbolism proletar” (reprezentat sporadic de Bacovia, Traian Demetrescu, Mihail Cruceanu, Andrei Naum, A. Toma), un postromantism heinian, baladesc și folclorizant, cu elemente „secesioniste” (Șt. O. Iosif) ș.a.m.d. Un simbolism „snob”, exterior și decorativ al cafenelei bucureștene, dar și un simbolism nevrotic, interiorizat al Provinciei moldave. Nostalgia față de „vechea lume care dispare” se asociază cu expectația febrilă a unui viitor utopic, cu respingerea „cercului strîmt” al mediocrității mic-burgheze și cu execrarea subproducțiilor ruralist-populiste. Gazetari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
noutății reformatoare (donquijotesc la Macedonski, cabotin la Minulescu), printr-o alienare cu substrat ontologic-existențial (la Bacovia), prin refugiul în „paradisuri artificiale” morbide, exotice, extravagante și rafinate ale artei pentru artă (la mai toți reprezentanții curentului), prin reverii culturaliste, neoclasice și decorative (la majoritatea reprezentanților „academiști” ai Vieții noi), prin înnobilarea estetică a trecutului patriarhal și a nostalgiei după „boierimea ce se duce” (la D. Anghel sau Mateiu Caragiale). „O anume febră insurgentă a sufletelor crescute în micile tîrguri moldave și exasperate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mai curînd clovneriile triste ale lui Jules Laforgue, estetismul crud al lui Baudelaire, onirismul fantast al lui Aloysius Bertrand din „Gaspard de la Nuit“, ironia estetă a lui Tristan Corbière și naivitatea studiată a lui Max Jacob. Un fantezism ironic și decorativ, mimînd primitivismul și refuzînd cu grație anecdoticul în favoarea stilizărilor expresioniste. A devenit un loc comun al criticii apropierea dintre „Balada spînzuratului“ a lui Maniu, „Visul spînzuratului“ de Ion Vinea și „Se spînzură un om“ al primului Tzara. Desprinsă parcă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
confluențe moderne decît de iradieri. Contribuția sa majoră ține în special de domeniul artelor plastice. Numeroase expoziții interne de plastică nouă, expoziții artistice internaționale, serate „sincretice” cu performance-uri poetice, teatrale și muzicale de avangardă, inovații arhitecturale sau în domeniul artelor decorative au avut loc sub egida sa. Iar „motorul” acestor realizări a fost pictorul, decoratorul și arhitectul Marcel Iancu. Ca și în cazurile Simbolului și al primei serii din Chemarea (1915), revista își datorează apariția sprijinului financiar al acestuia. Întors, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cinematograf ar fi, prin urmare, una între „uman” și „mecanic”, între „tridimensional” și „bidimensional”; tehnicile scenodinamice futuriste sînt invocate în sprijinul acestei „tridimensionalități” necesare, specifice actului teatral pur: „Interpretarea măestrită multicolor și biomecanic pentru epuizarea unei tridimensionalități absente cinematografului”. Arte decorative. Numărul 53 al revistei (consacrat lui Constantin Brâncuși) salută inițiativa dr. Fischer-Galați și a artistului plastic Andrei Vespremie prin care Academia de Arte Decorative „se solidarizează cu ideile Contimporanului” și cu tendințele europene vizînd „coborîrea” artistului în societate și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
specifice actului teatral pur: „Interpretarea măestrită multicolor și biomecanic pentru epuizarea unei tridimensionalități absente cinematografului”. Arte decorative. Numărul 53 al revistei (consacrat lui Constantin Brâncuși) salută inițiativa dr. Fischer-Galați și a artistului plastic Andrei Vespremie prin care Academia de Arte Decorative „se solidarizează cu ideile Contimporanului” și cu tendințele europene vizînd „coborîrea” artistului în societate și a „experiențelor artei în viață”. Din nou, publicația lui Vinea și Iancu își afirmă rolul inițiator și precursoratul. Mai mult însă decît Contimporanul, o preocupare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui M.H. Maxy, Victor Brauner și Corneliu Mihăilescu — executa „decoruri interioare, mobilă, covoare, ceramică, decoruri și costume teatrale, construcții scenice, afișe teatrale și cinematice” (cf. nr. 1). În numărul 9 al aceleiași reviste este anunțată și prezentată expoziția Academiei Artelor Decorative din Str. Cîmpineanu, subintitulată „Salon permanent de artă decorativă pentru interiorul modern”. Alături de o listă a „cursurilor permanente” ale Academiei, intrate deja în al treilea an de existență, sînt amintite lucrările („schițele”) expuse de A. Vespremie (obiecte în metal, cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
decoruri interioare, mobilă, covoare, ceramică, decoruri și costume teatrale, construcții scenice, afișe teatrale și cinematice” (cf. nr. 1). În numărul 9 al aceleiași reviste este anunțată și prezentată expoziția Academiei Artelor Decorative din Str. Cîmpineanu, subintitulată „Salon permanent de artă decorativă pentru interiorul modern”. Alături de o listă a „cursurilor permanente” ale Academiei, intrate deja în al treilea an de existență, sînt amintite lucrările („schițele”) expuse de A. Vespremie (obiecte în metal, cărți legate, lămpi, lucrări în fildeș) și M.H. Maxy („mobilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
expuse de A. Vespremie (obiecte în metal, cărți legate, lămpi, lucrări în fildeș) și M.H. Maxy („mobilă modernă de boudoir”, perne, covoare). Obiectele artistice expuse sînt dintre cele mai diverse: pictură, litografie, gravuri în lemn, sculptură, desen, obiecte de artă decorativă, cristaluri, ceramică modernă ș.a.m.d. Indiferent de modelul asumat (Bauhaus-ul german, realismul și productivismul rus, „purismul” francez al lui Ozenfant și Jeanneret, De Stijl ș.a.), avangarda constructivistă europeană își are cîmpul predilect de manifestare în arhitectură și sculptură (prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din perioada 1924-1927, o dominantă constructivistă, abstracționistă și nonfigurativă, trebuie să subliniem totodată ponderea masivă - cel puțin egală cu aceea a literaturii - pe care au avut-o în economia revistei artele vizuale: arhitectura, sculptura, pictura modernă, teatrul și filmul, artele decorative. Acest constructivism hibrid, impur, impregnat de futurism și afin expresionismului, aliat, împotriva realismului și naturalismului, unor curente moderniste mai moderate (unele chiar cu iz tradiționalist), nu era totuși asumat ca program explicit, ci subordonat unei formule sintetice, prea generoase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ostil pamfletarului...), reproducerea declarației din 27 ianuarie 1925 a grupului suprarealist francez, versurile lui Tristan Tzara (Port, în limba franceză), în fine - un articol urmuzian al lui Jacques G. Costin despre muzică și literatură („Criza sacîzului“). Informațiile cu privire la domeniul artelor decorative sînt totuși numeroase la Contimporanul. În nr. 73 este prezentată o convorbire a lui Marcel Iancu cu pictorul și decoratorul cubist Robert Delaunay. În nr. 77, este rîndul Miliței Petrașcu să o prezinte pe soția acestuia, creatoarea de modă Sonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al acesteia în rîndul publicului. Bilanțul expozițiilor personale și colective (al „realizărilor” grupării) pune în evidență faptul că influența novatoare a Contimporanului nu s-a manifestat atît în plan literar, cît mai ales în artele vizuale (pictură, sculptură, arhitectură, artă decorativă). De altfel, principalul teoretician, animator și organizator al grupării nu a fost un scriitor (boem și risipitor, Ion Vinea era, totuși, departe de a-și asuma cu adevărat un asemenea rol, implicînd rigoare și coerență organizatorică), ci artistul plastic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
activistă. Director Scarlat Callimachi. Spectacol de teatru nou (regia Sandu Eliad). În acest an Contimporanul activează pentru propagarea ideilor noi în toate artele. 1926. Prima realizare a unei construcții moderne în București de către Marcel Iancu (Str. Negustori). Academia de arte decorative adoptă oficial vederile grupării noastre recurgînd la colaborarea din care rezultă clasa de artă decorativă, pictură, desen. Prima expoziție colectivă a grupului. Apare Integral, revistă satelită sub conducerea lui M.H. Maxy. 1927. Expoziția de artă colectivă Contimporanul. Schimb de colaborări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
activează pentru propagarea ideilor noi în toate artele. 1926. Prima realizare a unei construcții moderne în București de către Marcel Iancu (Str. Negustori). Academia de arte decorative adoptă oficial vederile grupării noastre recurgînd la colaborarea din care rezultă clasa de artă decorativă, pictură, desen. Prima expoziție colectivă a grupului. Apare Integral, revistă satelită sub conducerea lui M.H. Maxy. 1927. Expoziția de artă colectivă Contimporanul. Schimb de colaborări cu reviste similare din străinătate. Contimporanul impune noile concepții, stilul nou în toate artele devenind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
reviste similare din străinătate. Contimporanul impune noile concepții, stilul nou în toate artele devenind caetele oficiale ale mișcării de acum recunoscute. 1928. Apare unu de prozelitism. Expoziția colectivă Contimporanul culege aprobări unanime. Publicul timid se apropie, începe să înțeleagă. Artele decorative și arhitectura inițiate de mișcarea de la Contimporanul formează acum gustul public și realizează succese practice. 1929. 1 aprilie. Expoziția colectivă M. Iancu, M. Petrașcu, Al. Brătășanu, C. Mihăilescu, M. Râmniceanu, Henry Daniel, C. Babic Daniel, V. Brauner, M.H. Maxy, Mattis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mișcarea de la Contimporanul formează acum gustul public și realizează succese practice. 1929. 1 aprilie. Expoziția colectivă M. Iancu, M. Petrașcu, Al. Brătășanu, C. Mihăilescu, M. Râmniceanu, Henry Daniel, C. Babic Daniel, V. Brauner, M.H. Maxy, Mattis Teutsch în sala „Arte Decorative”. 1930. Vizita lui F.T. Marinetti. Conferințe, noi aderări. Apariția volumelor Joc secund de Ion Barbu și Paradisul suspinelor de Ion Vinea. Se anunță apariția volumului de succes al lui Jacques G. Costin, Exerciții pentru mîna dreaptă și Don Quijote. Expoziție colectivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Teresa Zarnowerowna, mai cuprinde material de Breniewski, Brunar Jasienski, J. Hempel, M. Ivanov și cîteva pagini din scrisul lui Szczuka și reproduceri după planurile și construcțiile sale”. În numărul 78, articolul „Arhitectura“ al lui Marcel Iancu înregistrează — după expoziția artelor decorative de la Paris și expoziția de arhitectură de la Stuttgart — „expoziția de proiecte și modele de arhitectură nouă din Varșovia, unde a precumpănit conducerea ideei puriste rusești cu acel gust de uzină proletară în orice casă sau palat urban”. Contimporanul va reveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
trei scene: una centrală și două adiacente mai mici, una la dreapta, cealaltă la stînga, permițînd desvoltarea fie a acțiunilor concomitente, fie a conexiunilor contrastante sau chiar a corelațiilor invizibile. E contra Music-hallului fiind contra confusiei genurilor și a teatrului decorativ. Scopul: Synopsia scenică practicată de Greci și de Ev-mediul creștin”. La rubrica de „Note, cărți și reviste” a nr. 60, o semnalare a revistei franceze Le Donjon din Lyon indică o „întîlnire” de preocupări dramatice cu Contimporanul: „Teatrul de avantgardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
spirit clasicizant, conservator, tradiționalist și academist percepe cel mai acut abaterile moderne de la idealul perfecțiunii armonice, al „sănătății” organice, al unității și clarității formelor. Capitolul despre poetica anarhică identifică drept erezii „adjectivismul paradoxal și inestetic”, metaforismul excesiv, predilecția pentru metafora decorativă în detrimentul celei organice, eliminarea verbului în favoarea substantivului, predilecția pentru verbul la infinitiv și pentru numeral, „interjecții onomatopoetice”. „Disoluția gîndirii” - scopul poeților anarhici - „începe cu disoluția sintaxei” și cu „incoherența ca postulat artistic”, scrie Const. I. Emilian, care sancționează astfel eliptismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
inclusiv a... „anarhiei spirituale” autentice: „Toată stilizarea devine o poză grotescă”. Fără a adera la opiniile pozitive ale majorității criticilor moderniști privind „capodopera” Ulise, autorul reia aprecierile lui E. Lovinescu din Istoria literaturii române contemporane referitoare la caracterul „static” și „decorativ” al acestei formule poetice; chiar dacă „imaginația prolifică” și „preocupările constante de artă” ale lui Voronca n-ar duce la creații care să intre „în cadrele artei”, ele „ar însemna totuși o pitorească și amuzantă derivație”. Altfel, „virtuozitatea scriitorului se anulează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Înainte de ceremonie, au băut o cafea la bufetul din holul de primire al spitalului; la masa vecină, un țigan sub perfuzie discuta despre mașini cu doi ciraci veniți să-l viziteze. Lumina era slabă - câteva aplice pe tavan, printre elemente decorative anoste, evocând dopuri de plută enorme. Ieșiră afară, la soare. Clădirea crematoriului era aproape de spital, În același complex. Camera de incinerare era un cub mare din beton alb, În centrul unei esplanade de un alb uniform; reverberația era orbitoare. În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
n.tr.) Terminal cu date video comercializat de PTT-ul francez. (n.tr.) Organizație feministă, numită astfel prin aluzie la Marie-Claire, revistă pentru femei cu articole convenționale despre viața cuplului, cu rețete de bucătărie și sfaturi practice. (n.tr.) Motiv decorativ format din trei brațe Încovoiate În același sens, pornind din centrul figurii. (n.tr.) Baba cool, mișcare din anii 70-80, caracterizată prin interesul pentru spiritualitatea hindusă (baba Înseamnă În sanscrită Înțelept) și lumea a treia, derivată din mișcarea hippy și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Eram o pereche foarte sociabilă, veselă și de buni patrioți. Oamenii ne spuneau că-i înseninăm și că-i facem să vrea să meargă înainte. Și pe de altă parte Helga n-a trecut prin război ca o simplă prezență decorativă. A dat spectacole pe front pentru trupe, adesea în zgomotul făcut de gloanțele inamicului. Ale inamicului? Ale cuiva, ce contează. Așa am pierdut-o. Dădea spectacole pentru trupele din Crimeea și rușii au luat înapoi Crimeea. Helga mea a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
nu vă grăbiți... - Îți dai seama, continuă bătrânul, ca și cum nu-l auzise. Katy, așa cum era ea, o recrutaseră deja. Mi-a spus clar un prieten, pictor mare pă vreme aia, Condrat Focan. Poate-ai auzit. A ajuns apoi șef la „Decorativa“ de aici. Avea și atelier, pe Maior Părăluță, parcă. Sau Soldat fruntaș erou Pațughelu. Pe unde-a fost înainte ICRAL-ul, de-i acuma firma de salubritate a lui Brandaburlea. A fost adjunct și la pensionari, până după Revoluția de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
nu mă mai temeam, că mă beliseră destul, dar ea nu, că-i era frică, zicea instituție, că m-aruncă pă geam, nu știa că-i casa mea, mai să mă omoare, era un cuțit pă televizor, unul vânătoresc, de decorativa, și să-l bage în mine, a trebuit să-i arăt contractul de la ICRAL, că era casa pe numele meu, până s-a liniștit, chiar am râs cu ea odată când ne-am întâlnit la Wintris, venise și ea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]