3,586 matches
-
o coaliție internațională (Ariel Sharon, 2005), un Iran nuclear fiind, deopotrivă, o amenințare și pentru celelalte state ale lumii. Nuclearul revine, de altfel, și în atenția publică, prin controversele pe care le provoacă între cei doi mari actori nucleari, programele defensive de tipul scutului antirachetă, controverse care trimit la motivații doctrinare puțin interesante azi. Este încă neclar, sub aspect strategic, care dintre presupozițiile perioadei de confruntare bipolară au supraviețuit și care au fost sau sunt pe cale a fi alterate. Simplificând analiza
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
În acest sens, tratatul ABM (privind apărarea antirachetă) din 1972 codifica "echilibrul terorii" prin aceea că Statele Unite și Rusia își interziceau, reciproc, orice sistem de protecție împotriva rachetelor nucleare ale celeilalte. Suspiciuni cu privire la intențiile celeilalte părți de a construi capacități defensive care ar altera echilibrul au existat chiar de la semnarea tratatului. Dacă în anii de început ele vizau intențiile URSS de a construi sisteme defensive anti-rachetă, în prezent situația s-a inversat: Statele Unite sunt pe cale de a construi un sistem defensiv
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de protecție împotriva rachetelor nucleare ale celeilalte. Suspiciuni cu privire la intențiile celeilalte părți de a construi capacități defensive care ar altera echilibrul au existat chiar de la semnarea tratatului. Dacă în anii de început ele vizau intențiile URSS de a construi sisteme defensive anti-rachetă, în prezent situația s-a inversat: Statele Unite sunt pe cale de a construi un sistem defensiv, pornind de la argumente strategice suplimentare, și anume alterarea echilibrului strategic de existența unor state nucleare noi, iraționale, cu intenții ofensive, care complică echilibrul central
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
defensive care ar altera echilibrul au existat chiar de la semnarea tratatului. Dacă în anii de început ele vizau intențiile URSS de a construi sisteme defensive anti-rachetă, în prezent situația s-a inversat: Statele Unite sunt pe cale de a construi un sistem defensiv, pornind de la argumente strategice suplimentare, și anume alterarea echilibrului strategic de existența unor state nucleare noi, iraționale, cu intenții ofensive, care complică echilibrul central și nu acționează potrivit MAD. MAD de altfel, potrivit lui Henry Kissinger, a devenit, odată cu sfârșitul Războiului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
că descurajarea derivată din capacitatea nucleară cuplată cu voința politică 2 a funcționat, în prezent analiza strategică pornește de la un alt raționament: riscurile provenite din iraționalitatea unor actori (state paria sau teroriști). Iraționalitatea unor noi state nucleare ar explica proiectele defensive ABM, care, la rândul lor, complică logica descurajării clasice, căreia îi scad credibilitatea. Autorul explorează mai întâi doctrinele nucleare clasice ale celor două superputeri în perioada Războiului Rece, văzute prin intermediul celor două mari abordări în relațiile internaționale, realistă și liberală
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
să facă referire la realismul politic clasic sau la teoriile realiste în general. În cadrul (neo)realismului se disting două viziuni asupra statelor: agresive, axate pe obținerea puterii și dominației prin expansiune (realism ofensiv) sau preocupate de asigurarea propriei securități (realism defensiv). Totodată, tendințele expansioniste ale unor state pot fi moderate doar de puteri opozante, ceea ce duce la tensionarea relațiilor dintre state și la dilema securității, conform căreia, maximizarea securității poate determina creșterea instabilității în sistem, pe măsură ce adversarul adoptă măsuri similare ca
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
limitare, și dau naștere echilibrului de putere. Echilibrarea puterii în sistemul internațional se poate face intern, prin creștere economică sau extinderea cheltuielilor militare, sau extern, prin intrarea în alianțe formate din state puternice.23 Realismul lui Waltz are un caracter defensiv, în sensul că anarhia internațională încurajează statele să urmărească menținerea echilibrului de putere. Odată cu încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, URSS va adopta realismul defensiv, încercând să egaleze performanțele înregistrate de SUA în domeniul armamentului nuclear. Detonarea de către URSS
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
intrarea în alianțe formate din state puternice.23 Realismul lui Waltz are un caracter defensiv, în sensul că anarhia internațională încurajează statele să urmărească menținerea echilibrului de putere. Odată cu încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, URSS va adopta realismul defensiv, încercând să egaleze performanțele înregistrate de SUA în domeniul armamentului nuclear. Detonarea de către URSS a primei bombe nucleare în 1949 provoacă o reacție în lanț: cursa înarmării. În funcție de modul în care cele două superputeri percep pericolul sau își estimează șansele
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
strategică a distrugerii reciproc asigurate spune, în esență, că nimeni nu poate iniția un război nuclear fără să știe că va fi el însuși distrus și pentru ca această convingere să fie clară, ambele părți au acceptat să renunțe la instalații defensive 24. În cea ce privește evoluțiile posibile ale sistemului internațional, Robert Gilpin este cel care propune introducerea în discuție a modelului schimbării sistemice la nivelul relațiilor internaționale 25. Exponent al realismului ofensiv, John Mearsheimer, consideră că statele sunt actori raționali
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
diferite, ceea ce a creat consecințe nedorite la nivelul politicilor: preemptive war (războaiele inițiate atunci cînd adversarul este clar gata să atace) și preventive war (războaiele declanșate de unele state împotriva altora); promovarea interdicției cu forța, a loviturilor preemptive și rachetelor defensive ca modalități de a contracara proliferarea armelor de distrugere în masă, precum și minimalizarea sprijinului tradițional american pentru tratatele de neproliferare; utilizarea forței pentru producerea schimbărilor de regim în rogue states, în dauna unor negocieri cu acestea; preferința pentru ad-hoc coalitions
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ad-hoc coalitions of the willing și ignorarea alianțelor permanente 142. Odată cu elaborarea doctrinei, președintele Bush și-a exprimat susținerea față de sistemul antirachetă, considerând că acesta nu reprezintă o amenințare la adresa securității celorlalte state, întrucât scopul său este de apărare, pur defensiv, pentru a intercepta rachetele care amenință teritoriul Statelor Unite sau pentru a interveni în cazul în care state ca Iranul, de exemplu, ar declanșa un atac cu arme nucleare asupra Israelului. Au fost întreprinse demersuri pentru dezvoltarea unei noi generații de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nu se baza pe identificarea unei amenințări ce trebuie contracarată, ci pe necesitatea existenței unei capacități de apărare împotriva inamicului, oricare ar fi el. Un document al Pentagonului din aceeași perioadă explica faptul că o combinație de capacități ofensive și defensive, nucleare și non-nucleare, este esențială pentru a răspunde cerințelor de intimidare ale secolului XXI146. Strategia de Securitate Națională a SUA, din 16 martie 2006, se dezvoltă, în principal, pe coordonatele strategiei din 2002, aducând, în plus, explicații ale modului de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
puteri (Rusia). Conceptul fundamental care stă la baza doctrinei din 2007, de apărare activă, este accentuat prin rolul forțelor nucleare strategice, iar Rusia propune ca sistemul internațional să fie împărțit în sfere de responsabilitate între NATO și OTSC, două alianțe defensive 149. În ceea ce privește relația cu NATO, Strategia de Securitate Națională din 2009, precizează că se va ține cont de un factor determinant și anume insatisfacția Rusiei față de planurile de dezvoltare a infrastructurii militare a Alianței la granițele sale și încercarea de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
opinia URSS a fost subminat, ulterior, de războiul stelelor. Celălalt acord bilateral, Tratatul ABM (Antiballistic Missile Treaty), intrat în vigoare pe 3 octombrie 1972, a reprezentat o formă de echilibru, care descuraja executarea primei lovituri nucleare. Tratatul ABM, privea armele defensive, proiectilele antibalistice, fiind destinat prevenirii situației în care una dintre părți ar fi putut deține un avantaj strategic substanțial asupra celeilalte prin dezvoltarea unui sistem de apărare antibalistică. Tratatul nu interzice dezvoltarea sistemelor antirachetă, ci doar limitează operaționalizarea acestora. Conform
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
armament strategic ofensiv pe teritoriul unor terțe țări, iar preambulul textului stipulează o interdependență între scutul antirachetă american și START 2, asupra căreia au insistat negociatorii ruși. În opinia președintelui rus, Dmitri Medvedev, relația între armamentul strategic ofensiv și armamentul defensiv a fost cel mai dificil aspect al negocierilor privind noul tratat START, dar formularea aleasă este satisfăcătoare pentru ambele părți 192. În plus, s-a convenit extinderea discuțiilor asupra sistemului defensiv antirachetă, schimburi regulate de informații și evaluări, în final
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Dmitri Medvedev, relația între armamentul strategic ofensiv și armamentul defensiv a fost cel mai dificil aspect al negocierilor privind noul tratat START, dar formularea aleasă este satisfăcătoare pentru ambele părți 192. În plus, s-a convenit extinderea discuțiilor asupra sistemului defensiv antirachetă, schimburi regulate de informații și evaluări, în final lansarea unui dialog serios despre cooperarea ruso-americană în ceea ce privește sistemul defensiv antirachetă. Argumentul în favoarea acestui sistem este acela că armele nucleare nu reprezintă o problemă doar pentru Statele Unite și Rusia; ele amenință
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
noul tratat START, dar formularea aleasă este satisfăcătoare pentru ambele părți 192. În plus, s-a convenit extinderea discuțiilor asupra sistemului defensiv antirachetă, schimburi regulate de informații și evaluări, în final lansarea unui dialog serios despre cooperarea ruso-americană în ceea ce privește sistemul defensiv antirachetă. Argumentul în favoarea acestui sistem este acela că armele nucleare nu reprezintă o problemă doar pentru Statele Unite și Rusia; ele amenință securitatea tuturor națiunilor. O armă nucleară, în mâinile teroriștilor, reprezintă un pericol pentru oamenii de pretutindeni, de la Moscova până la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
să intre în vigoare, dar asupra căruia încă se discută, și cu un START care încă ridică probleme, pe fondul concepțiilor din doctrinele nucleare americană și rusă și al controverselor dintre Moscova și Washington referitoare la sistemele strategice ofensive și defensive, oportunitatea apărării antirachetă în Europa, se poate spune că urmează o perioadă esențială pentru luarea unor decizii referitoare la dacă și cum se va contura viziunea americană a lumii lipsite de arme nucleare. Politica nucleară, preocupare a comunității de securitate
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
angajat să furnizeze combustibilul necesar, în același timp cu recuperarea sa după folosință, pentru a reduce riscurile unor diseminări de plutoniu, substanță conținută în deșeuri . Chiar dacă raționamentul programului nuclear iranian s-a schimbat de-a lungul timpului, de la o strategie defensivă, la credința că armele nucleare pot furniza o modalitate de intimidare a posibililor rivali și de proiectare a puterii în Orientul Mijlociu, deocamdată, atitudinea internațională față de acțiunile Iranului oscilează, ca și până acum, între discuții diplomatice, sancțiuni economice sau atac preventiv
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
interceptoare suplimentare într-o zonă potențială de conflict. Ambele sisteme au întâmpinat critici din partea experților militari, fiind considerate limitate în ceea ce privește eficacitatea generală împotriva rachetelor: un număr mare de rachete sau utilizarea unor ținte false ar putea copleși sau distruge sistemul defensiv. Primele programe dedicate apărării antirachetă Către sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, apariția unui nou tip de armă, rachetele germane V-2 (Vergeltungswaffe Zwei), determină experții militari ai Forțelor Terestre SUA să recunoască necesitatea dezvoltării unui sistem de apărare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și chiar nebunie. Cu toate acestea, sovieticii s-au întors la convorbirile privind controlul armamentelor, întrerupte din cauza deciziei de amplasare a rachetelor cu rază medie de acțiune 318. Inițiativa de apărare strategică făcea distincția între armele nucleare ofensive și cele defensive și consta în propuneri vizând apărarea împotriva unui atac nuclear prin care, pe cât posibil, să fie distruse rachetele nucleare după ce au fost lansate spre obiectiv, oferindu-se, astfel, invulnerabilitatea în fața unui prim atac al adversarului, urmând să înlocuiască strategia de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
rachetele de teatru cu rază scurtă de acțiune, în condițiile proliferării tehnologiei rachetelor balistice și armelor de distrugere în masă322. Se producea o schimbare de paradigmă strategică, o schimbare de accent de la dezvoltarea de capacități ofensive la dezvoltarea unor capacități defensive. În august 1990, Saddam Hussein invada Kuwaitul, iar în ianuarie 1991, SUA și aliații săi au inițiat operațiunea Furtună în Deșert, Irakul răspunzând cu atacuri de rachete SCUD împotriva unor ținte din Israel și Arabia Saudită, ceea ce este considerat un reper
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
la aproximativ 200; concepția de dezvoltare a sistemului de apărare permite evoluția acestuia dincolo de nivelul C3332. În 2002, s-a luat decizia restructurării dispozitivului nuclear american, noua strategie vizând deplasarea accentului de la descurajarea nucleară, de la capacitățile nucleare ofensive la capacitățile defensive, cu prioritate convenționale, în acest context înscriindu-se și inițiativa de realizare a apărării americane antirachetă în Europa. După retragerea din Tratatul ABM, administrația Bush a continuat testele destinate dezvoltării unui sistem de apărare împotriva rachetelor cu rază lungă de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
prin folosirea unor nave maritime dotate cu sisteme antirachetă Aegis și a unor interceptori SM-3 Block IA. Această primă fază va include și un radar avanpost, destinat să furnizeze date timpurii, atât pentru apărarea Europei, cât și pentru sporirea capacității defensive a teritoriului american alături de bazele din Alaska și California. În Faza a 2-a (până în 2015), capacitățile vor fi consolidate prin folosirea unui interceptor mai avansat (SM-3 Block IB) și a unor senzori adiționali. Faza a 2-a va include
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
la Inițiativa de Apărare Strategică, visul președintelui Ronald Reagan de a face SUA impenetrabilă la un atac masiv cu rachete inamice. În 1996, președintele Camerei Reprezentanților, Newt Gingrich, și liderul majorității din Senat, Bob Dole, au propus realizarea unui sistem defensiv eficient până în anul 2003, capabil să protejeze cele 50 de state americane de orice lovitură dată de vreo dictatură roșie sau de vreun terorist dotat cu câteva rachete. Ulterior, ministrul american al Apărării, William Cohen, avea să avertizeze că amenințarea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]