14,316 matches
-
o predispoziție mai mare a unora înspre despărțirea de un partener și căutarea altuia. Din complexul factorial ce conduce la o mai mare probabilitate de divorț la familiile reconstituite, mai face parte și faptul că acestea sunt o instituție incomplet definită și susținută social. Nu există, de exemplu, reguli clare în legătură cu responsabilitățile tatălui vitreg față de copii (este prieten, tată, un fel de unchi?), nu sunt sedimentate social relațiile dintre fostul soț și cel actual (ar trebui să fie prieteni, rivali sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în competiție cu copilul pentru atenția și stima partenerului. Nu puține sunt cazurile în care părintele vitreg, în forme diferite, total sau parțial, este exclus din sistemul consolidat copil-părinte (biologic). • Rolurile și comportamentele părintelui vitreg sunt destul de ambiguu și confuz definite. Să fie autoritar, îngăduitor? Nimeni nu știe bine ce ar trebui să facă. De aceea, mulți părinți vitregi încearcă mai multe roluri și tipuri de conduite până când își găsesc poziția potrivită. • Foarte mulți copii sunt concomitent membri și ai familiei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care nu mai locuiește cu el. În plus, copilul poate face parte din două familii, întrucât custodia, prin lege, e biparentală sau comună. • Copiii din familiile vitrege câștigă noi bunici. Rolurile, atitudinile și comportamentele bunicilor „vitregi” sunt, de asemenea, vag definite. Cercetările arată însă că, în comparație cu părinții vitregi, bunicii se adaptează mai repede și mai bine la noul lor statut. Cercetătorii care s-au ocupat îndeaproape de familiile vitrege, între care se detașează net P. Papernow (1993), au desprins șapte stadii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a fi „prea fierbinți” încât să le dezvăluie părintelui biologic, cum ar fi cele legate de sex, droguri, religie, opțiuni școlare sau profesionale. În această fază se circumscriu clar rolurile părintelui vitreg, care, după cum s-a văzut, sunt destul de vag definite ca principiu. De altfel, rolurile ferm trasate pot fi, și sunt în considerabilă măsură, altele de la familie la familie. • Stadiul rezoluțional este cel de familie consolidată, în care problemele dificile au fost rezolvate, viața curge normal, fără a fi nevoie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
scurtă durată, stresorii pe termen lung pretind procese costisitoare de adaptare a familiei; stresori considerați normativi și stresori nesusținuți de normele sociale. Pentru cei normativi, cum ar fi încheierea unei căsătorii între un băiat și o fată, există norme sociale definite, comunitatea o susține și deci stresul e mai mult pozitiv, pe când o căsătorie între homosexuali, nefiind bazată pe norme sociale standardizate, este stresantă. Un factor cu mare încărcătură stresantă, dar furnizor și de o bucurie a solidarității familiale este îngrijirea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tip bovaric în propriul personaj se vede mai ales în romanul Platonia (1999), unde R. se transformă în apărător necondiționat al eroinei sale, a cărei idealizare excesivă atacă rezistența estetică a scrierii, dându-i o alură excesiv sentimentală și melodramatică. Definită ca o „Madame Bovary într-o societate totalitară”, Platonia este o fostă cântăreață de operă care încearcă să își vindece egoul ultragiat de câteva iubiri eșuate prin refugiul în muzică și în cele din urmă în moarte. În ficțiunea autobiografică
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
prezentă de Înaltă calitate a vieții printr-o echilibrare a producției și consumului uman cu abilitatea naturii de a recicla deșeurile și de a reîmprospăta resursele. O economie În stare staționară, bazată pe dezvoltare durabilă, este cu adevărat sfârșitul istoriei definite ca progress material nelimitat. Dacă visul european este sfârșitul unei istorii, el sugerează Începutul alteia. Ce devine important În noua viziune europeană a viitorului este transformarea personală și nu acumularea materială individuală. Noul vis se concentrează nu pe acumularea bogăției
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
jumătate dintre casele lucrătorilor s-au extins la trei, patru camere 20. Schimbările În aranjamentul casei au fost motivate de schimbări În viața familiei. Familia nucleară este o convenție relativ nouă. În timpurile medievale, ideea de familie era mai puțin definită. Dacă legătura conjugală dădea un sens al afilierii, trebuie să ne amintim că familiile erau instituții extinse și includeau bunici, mătuși, unchi și veri, În general trăind Împreună sau În imediata apropiere. Chiar ideea de copilărie nu era Încă bine
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Dacă legătura conjugală dădea un sens al afilierii, trebuie să ne amintim că familiile erau instituții extinse și includeau bunici, mătuși, unchi și veri, În general trăind Împreună sau În imediata apropiere. Chiar ideea de copilărie nu era Încă bine definită. Copiii erau văzuți ca niște mici adulți și erau apreciați pentru contribuția lor economică În gospodărie. Mulți erau trimiși În alte familii, ca ucenici, la vârsta de șapte-opt ani. Sofisticația și complexitatea crescândă a vieții economice și sociale În perioada
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și al XVIII-lea. Suntem obișnuiți privim proprietatea ca fiind dreptul de a-i exclude pe ceilalți de la a folosi sau a beneficia de ceva, spune MacPherson, Încât am pierdut din vedere ca În trecut, proprietatea a fost de asemenea definită ca fiind dreptul de a nu fi exclus de la folosirea sau dreptul de a se bucura de ceva. MacPherson reînvie vechiul sens al proprietății, dreptul de acces la proprietatea deținută În comun - dreptul de a naviga pe canale, de a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
teritorială. Cu toate că ea coordonează și reglementează activitățile care au loc În interiorul limitelor teritoriale ale statelor membre, nu are prețentii teritoriale și este, de fapt, o instituție guvernamentală extrateritorială. Aceasta face ca Uniunea Europeană să fie unică. Statele-națiune sunt instituții de guvernământ definite geografic, exercitând control asupra unui anumit teritoriu. Chiar dinastiile și imperiile au pretins control asupra teritoriului regatelor lor. Singura paralelă istorică posibilă este cu Sfântul Imperiu Roman, din secolul al VIII-lea și până la Începutul secolului al XIX-lea. În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
schema politică coordonarea Înlocuiește comenzile. Într-o eră tehnologică, În care spațiul devine un singur câmp global unificat, durata se reduce aproape la simultaneitate (totul fiind comprimat și accelerat), conștiința istorică este caracterizată de mari viziuni utopice, ideologii politice bine definite, proceduri birocratice bine stabilite și țeluri sociale pe termen lung, care cedează teren unei conștiințe terapeutice caracterizate de scenarii În continuă schimbare și opțiuni strategice rapide pe termen scurt. Uniunea Europeană este, așa cum am menționat anterior, o instituție politică postmodernă. Este
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
politică unificată de control a granițelor Uniunea Europeană și pentru a bloca fluxul de imigrație ilegală, Acordul Schengen, (menționat anterior), este urmărit cu scrupulozitate. Dacă pare puțin contradictoriu, chiar este. Uniunea Europeană este prinsă Între vechea politică a teritoriului cu hotare bine definite și noua politică a spațiului global. Încearcă să Împace noile realități politice și comerciale globale cu constrângerile impuse de membrii săi, a căror autonomie și legitimitate sunt legate de teritorialitate. Nu este de mirare că Jacques Delors, fostul președinte al
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Într-un loc sigur de trai. Fiecare nuvelă și film american western glorifică această poveste. Aceasta este ideea despre noi Înșine: oameni simpli, buni la suflet, care ne opunem răului și luptăm pentru dreptul fiecărei persoane de a fi liberă - definit ca autonomie și independență. De ce am urma o politica externă care să difere de concepția de bază despre noi Înșine? Chiar Înainte de atacurile teroriste de la turnurile WTC și Pentagon, Administrația George W. Bush Începuse să Îndrepte politica externă americană Înapoi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
înregistrate de elevi în însușirea noțiunilor morale, de la înțelegerea lor difuză, nediferențiată, concret-intuitivă (în clasele I-II), la apariția notelor esențiale, deși parțiale, în clasele III-IV, și evoluția lor, mai apoi, pe linia formării unor reprezentări/noțiuni tot mai bine definite. Convingerile și motivațiile urmează însă o cale mult mai anevoioasă și probabil că nu toți indivizii ating pe deplin faza imperativului moral interior. Piaget însuși arată că heteronomia și autonomia sunt nu numai două stadii ontogenetice, ci și două tipuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
relevanța atitudinii dau și gradul de accesibilitate, de preeminență a ei. Accesibilitatea s-ar putea defini ca ușurința cu care indivizii își reamintesc diferite atitudini și pot opera cu ele cognitiv (implicit, aceasta presupune și cât de bine sunt ele definite). Cercetările întreprinse arată că un indicator valid al accesibilității este timpul de răspuns al subiectului față de o atitudine a lui sau alta; cu cât e mai rapid răspunsul, cu atât e mai mare accesibilitatea. Importanța accesibilității în relația atitudine - comportament
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
predicțiile comportamentale pot fi făcute cu mai mare acuratețe prin cunoașterea situației decât prin cunoașterea diferențelor de personalitate. Între timp, lucrurile s-au nuanțat, evidențiindu-se, printre altele, că divergența atitudine/comportament este mult sporită atunci când cerințele situaționale sunt strict definite, iar încălcarea lor, prompt și destul de sever sancționată - chiar dacă nu legal. Cuiva, de pildă, nu-i place deloc să se îmbrace la costum și cravată, dar multe ocazii cer acest lucru. Prezența celorlalți, a semenilor - care pretind un anumit gen
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt entitățile infrastructurale cele mai importante ale spiritualității unei societăți sau unui grup, ele desemnând toate propozițiile ce se întind pe continuumurile abstract - concret, cert - probabil, descriere - evaluare (judecăți de constatare - judecăți de valoare, în termenii filosofiei clasice), difuz - bine definit. Și ele sunt, pe multiple dimensiuni, în strânsă conexiune unele cu altele, formând un sistem complex. Astfel, în sfera noțiunii „sistem de credințe” intră atât memoria colectivă și reprezentările sociale, cât și ideologia și știința, care înseamnă propoziții, raționamente și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
structuri comunicaționale se pot naște spontan, la modul natural, prin diferite mecanisme psihosociale, în care aspectele emoțional-afective au o mare importanță, dar, în mod obișnuit, cu deosebire în grupuri formale și organizații, ele sunt determinate de reguli și canale bine definite; există adică rețele impuse. Cum ușor se înțelege, configurația de rețea modelează strict structura comunicațională, de aceeași reprezentarea grafică este aproape identică. În manualele de specialitate sunt redate patru astfel de tipuri de rețele, considerate ca fiind cele mai frecvente
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
raționale: „Aș spune că o normă privind o acțiune specifică există atunci când dreptul social definit de control al acțiunii unui actor este deținut nu de către actorul însuși, ci de alții” (p. 243). Acest drept nu este atât un drept legal definit sau bazat pe reguli formale impuse de o personalitate autoritară, ci mai degrabă un drept definit informal, prin consens social. S-ar părea că definirea normelor sociale în felul de mai sus exclude normele internalizate. Ceea ce nu este cazul, analiștii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
control al acțiunii unui actor este deținut nu de către actorul însuși, ci de alții” (p. 243). Acest drept nu este atât un drept legal definit sau bazat pe reguli formale impuse de o personalitate autoritară, ci mai degrabă un drept definit informal, prin consens social. S-ar părea că definirea normelor sociale în felul de mai sus exclude normele internalizate. Ceea ce nu este cazul, analiștii TAR recurgând la următoarea stratagemă: individul care desfășoară o acțiune își aplică sancțiuni propriei acțiuni. El
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este acela al insuficientei utilizări a întregului potențial informațional al grupului. Grupul are tendința de a discuta și de a folosi în mai mare măsură informațiile cunoscute și împărtășite de toți membrii grupului și de a le neglija pe cele definite doar de unul sau de câțiva dintre ei, ceea ce e cunoscut și ca efectul cunoașterii comune (Baron et al., 1998). Nu e vorba deci de faptul că opinia majoritară sau consensul contează în decizia finală, ci că până în această fază
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
eficient/ineficient”, „realist/utopist”, „bun/rău”. Mai relevante mi se par a fi: lider formal și lider informal. Primul se referă la cel oficial, numit sau ales. Toate grupurile mari și organizațiile au un astfel de conducător, cu responsabilități bine definite, ele fiind înscrise, în societățile moderne, în documente oficiale. Dar, chiar acolo unde grupurile sunt informale, unde nu există organigrame, funcționează lideri, ei - ca și grupurile din care fac parte - având un caracter informal, neoficial, nescris. Grupul de prieteni este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
A. Fiedler (1981) a introdus o altă dimensiune, socotită de el foarte importantă, și anume gradul de control al situației de către lider. Când acesta are o înaltă putere legitimată și un înalt prestigiu în fața membrilor și când sarcina este bine definită și structurată, atunci gradul de control este ridicat, iar, în caz contrar, e scăzut. Cercetările empirice arată că liderul orientat spre sarcină este mai eficient deopotrivă în situațiile de control ridicat și de control scăzut și că acela orientat relațional
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
minimă organizare. E adevărat că, pe parcurs, ele pot deveni acțiuni colective, adică deliberative (planificate) și bine organizate. Altfel spus, există acțiuni sociale care debutează sub semnul celor două note caracteristice: (i) planificate și (ii) organizate, în vederea unui scop bine definit, și care nu sunt comportamente colective sui generis, și altele care se nasc ca acțiuni colective din forme difuze de manifestări agregative. Dar, dincolo de posibilele dispute terminologice - care cu ușurință pot aluneca în logomahie -, cert este că în cvasiunanimitatea formelor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]