2,114 matches
-
măreață, dar nu autoritară a tuturor celor ce refuză (iar cel care vorbește este un marxist, tocmai în această calitate a sa) noua putere consumistă care este complet ireligioasă, totalitară, violentă, fals tolerantă, ba chiar mai represivă ca niciodată, corupătoare, degradantă (niciodată nu au avut mai mult sens ca astăzi cuvintele lui Marx conform cărora capitalul transformă demnitatea umană în marfă de schimb). Acesta este refuzul simbolic pe care l-ar putea pronunța Biserica: reîntorcându-se la origini, adică la opoziție
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
academismul, oficialitatea etc. Ca partid care dă glas lumii țărănești și este supus (cel puțin formal, dar foarte formal, după cum s-a văzut ulterior) Vaticanului, Democrația creștină a trăit în cea mai înspăimântătoare absență a culturii, adică într-o totală, degradantă ignoranță. Codurile culturilor rurale specifice, valabile (așa cum am spus) fiecare în contextul propriu, devin ridicole și „provinciale”, dacă sunt înălțate la nivel național, și ajung să fie monstruoase, dacă sunt instrumenta lizate de către Biserică, dat fiind că religiozitatea lor nu
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
împiedicat probabil pe Ponente să citească o întreagă serie de poezii pe care eu le-am dedicat mamei mele, din 1942 și până astăzi. Îl provoc să demonstreze că sunt creațiile unui „mămos”, ca să folosesc definiția sa vulgară, conformistă și degradantă, de om oarecare, ce poate fi înlocuit cu orice retrograd, cu orice doritor să aparțină unei turme. Tocmai în acest sens aș vrea să declar public aici că nu am fost, nu sunt și nu voi fi niciodată un „tovarăș
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
făcut? „Sistemul” n-a căzut din cer, ci l-au creat oamenii; iar oamenii sunt, împotriva voinței lor, realiști. Să declari despre niște tineri deosebit de „devianți” că situația lor are un „caracter irecuperabil” este, într-adevăr, realist. Din cauza diversității lor „degradante”, ei au, în general, personalități foarte puternice și originale. Posedă un mecanism rafinat de reacții sentimentale și intelectuale. Inteligența lor are ceva demonic, la fel ca inteligența unui politician, a unui intelectual, a unui om de știință. Nici un politician, intelectual
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
erijându-se în purtătorul de cuvânt al unei astfel de majorități, s-a comportat ca un rasist desăvârșit. Homosexualul și homosexualitatea sunt văzute drept forme ale „Răului”: dar ale unui Rău refulat și transferat „Altundeva”. Adică unde devine monstruos, demonic, degradant. Nici nu se vorbește despre asta măcar: o relație homosexuală este văzută ca o amenințare apocaliptică, o condamnare definitivă ce schimbă radical natura condamnatului. Vechea sexofobie catolică se amestecă cu noul dispreț laic pentru cine nu știe să aprecieze binele
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
însăși, ajunsă între timp pianistă, neacceptând măritișul plănuit de tatăl ei, fuge de acasă și se angajează, în București, profesoară de pian la o școală catolică, unde superioara vrea să o călugărească. Evadează și de acolo, traversează un episod erotic degradant, din care, spre deosebire de Milly, reușește să iasă relativ teafără sufletește, spre a se consacra integral muzicii. Ceea ce ține romanul e descifrarea plauzibilă a proceselor sufletești străbătute de personajele feminine. Al doilea roman, Marele ospăț (1947), reeditat cu titlul Viața în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
ne mai facă nefericiți, ca în schimb să ne dea mai multe iluzii într-o cădere mai mare. Conchide: Nu e plăcut să fii creștin"61 Unamuno afirmă: "Cel care gândește organic își supune ideile și se eliberează astfel de degradanta lor tiranie"62. Cioran, ca și Sábato, crede că, dimpotrivă, pentru un scriitor, nu este atat de importanță bogăția de idei, cât aprofundarea lor, că tocmai acea "tiranie" de care se ferea Unamuno este balsamul scriitorului. O idee aprofundata devine
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
din el, recunoscând că nimic nu e mai misterios decât destinul unui corp, căci depindem de trup, e ca un destin, o fatalitate meschina și lamentabila căreia îi suntem supuși. Corpul e totul și nu e nimic, un mister aproape degradant, e totodată o forță fabuloasă, cu toate că, o dată ce ai devenit conștient de dependență produsă de el, e cu neputința să o uiți. Cioran a avut nevoie de un leac contra trupului sau șubred, a nervilor săi, al căror sclav a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
este aspru și aparent negativ, este, în orice caz, o mărturie a epocii sale, care cutremura conștiințele, le trezește ca să se confrunte cu marile dileme ale condiției umane. Unamuno spune că cel care își "supune ideile" se eliberează astfel de degradanta lor "tiranie". Cioran, ca și Sábato, crede că, pentru un scriitor, nu este atat de important să te eliberezi de idei, prin epuizare, ci, dimpotrivă, să le aprofundezi, iar acea "tiranie" de care se ferea Unamuno nu este decât o
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
transformare satirică", iar șarja la "imitație satirică". Iar dacă pastișa este imitație de stil, parodia strictă procedează la transformarea textului, deci va fi definită ca transformare semantică, "deturnare a textului cu modificare minimală" (în timp ce travestiul presupune "transformarea stilistică cu funcție degradantă", iar șarja se suprapune peste ideea de pastișă satirică, în genul À la manierè de..., spre deosebire de pastișă, care este o simplă imitație de stil fără funcție satirică). Clarificarea vine la pagina 111, unde aflăm că "pastișa este imitația în regim
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
stăteam la masă, fac o mică paranteză, soldații aveau câini lup și se aruncau oase în apă sau la marginea apei și dintre deținuți săreau ca nebunii să ia osul acela să-l roadă și să-l lingă, era ceva degradant. Militarii se distrau pe tema asta. Revenind, Andone zice: "Uite, dom'le, domnul deținut stă de vorbă cu sergentul Andone cu p...-n sus!" La care eu am spus: "Dacă te deranjează, lasă că mă întorc cu ea în jos
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
plâng (râdem). C. I.: Bănuiesc că asta se petrecea toamna, la strânsul recoltei, dar în general deținuții erau mai tot timpul înfometați. S.Ț.: Păi, haideți să vă povestesc cum se manifesta obsesia foamei printre deținuți! Este episodul cel mai degradant din câte mi-au fost date să trăiesc. Zic degradant cu privire la renunțarea la demnitatea umană din cauza disperării la care te aducea foamea. Eram la Stoenești, la câțiva km de Salcia. Dormeam în niște saivane de oi. Mai era stuf pe
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la strânsul recoltei, dar în general deținuții erau mai tot timpul înfometați. S.Ț.: Păi, haideți să vă povestesc cum se manifesta obsesia foamei printre deținuți! Este episodul cel mai degradant din câte mi-au fost date să trăiesc. Zic degradant cu privire la renunțarea la demnitatea umană din cauza disperării la care te aducea foamea. Eram la Stoenești, la câțiva km de Salcia. Dormeam în niște saivane de oi. Mai era stuf pe ici pe colo și în saivanele alea erau niște șobolani
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la Nisa, era aprobată Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în care drepturile fundamentale ale cetățenilor UE sunt împărțite în șase categorii: demnitate (dreptul la viață, dreptul la integritate fizică și psihică, dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentelor degradante sau servituții); libertăți (dreptul la respectarea vieții private și a domiciliului, dreptul la căsătorie, libertatea de gândire, de expresie, informare și a religiei, libertatea asocierii, dreptul de a munci, libertatea alegerii profesiei, dreptul la educație, dreptul la proprietate); egalitate (egalitatea
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
de maternitate bunăoară, sau a respectului filial, ajungîndu-se la o socializare artificioasă, lipsită de comuniune, de solidaritate, de etică. Structura socială nu se mai bazează pe un cod moral puternic, pe valori comune. Dragostea și căsătoria devin nonvalori prohibite și degradante. Oamenii trăiesc ca într-o rezervație, sau într-o imensă eprubetă, cu impresia fermă că aceasta e lumea, că așa arată ea dintotdeauna... Produsele "noii culturi" se impun în special prin media, prin filme și prin publicitate. Un adevărat bombardament
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
își manifestă propriul fanatism; sunt atei care venerează lucruri moarte (relicvele martirilor); sub aparența iubirii frățești, sunt în realitate violenți și imorali. De aceea, Iulian combate cu severitate influența creștinilor asupra vieții, culturii și religiei imperiului, considerând-o periculoasă și degradantă. Religiozitatea lui Iulian este profund marcată de neoplatonism, însă atitudinea sa critică față de creștinism depinde, așa cum s-a demonstrat, de tradiția polemică antiiudaică și de precedenții polemiști anticreștini, în primul rând de Discursul adevărat al lui Celsus (despre care cf.
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Aceasta se realizează prin mecanisme precum Comitetul asupra Torturii, care are însărcinarea specifică de a examina, prin vizite, tratamentul indivizilor lipsiți de drepturile lor, în ideea de a-i proteja, unde este cazul, de un tratament sau pedepse inumane sau degradante. Comitetul asupra Torturii funcționează pe baza ideii că violența statului împotriva supușilor săi este mai puternică dacă este ascunsă ochiului public, iar strategia sa generală poate fi descrisă ca expunerea publică sau democratizarea violenței camuflate. Deși Comitetul trebuie să anunțe
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
nici satisfacții sufletești. Din această categorie, care este și cea mai patetică, de anticomuniști, mai mult sau mai puțin camuflați, s-au recrutat noile/vechile cozi de topor ale regimului Voronin. Nu este o noutate că demisia morală, un ritual degradant fără îndoială, s-a banalizat la noi: îl consemnăm, dar nu-l marginalizăm, nu-l descalificăm printr-un tir concentrat, relevant, de presă. De ce avem o promiscuitate vinovată în zona păturilor mai culte? Răspunsul e simplu: pentru că nu am ales
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în condiții vitrege, o cultură apreciabilă. Această resursă îi transformă în veritabile „ciori albe” în mijlocul contingentului lor. Și dimpotrivă: avem destui tineri ce etalează un spirit bătrânicios, complăcându-se în formule estetice desuete și predispuși, unii dintre ei, compromisului politic degradant, tineri care ne ocolesc din complex, deși nu am exclus pe nimeni - până la proba contrarie, a textelor - din orizontul nostru de așteptare. E un timp al selecției, al decantărilor. În opinia mea, azi, mai mult ca oricând, după scurgerea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
direct, o întreagă rețea de scenarii și combinații misterioase (uneori de-a dreptul năstrușnice) pe care e bine să le intuiești, pentru a evita declanșarea lor aducătoare de neplăceri. Despre bârfă, delațiune (o specialitate a locului), despre bășcălia slinoasă, nivelatoare, degradantă nu mai pomenesc nimic - sunt refrene zilnice cu care te obișnuiești. Dar să revin la întrebarea pe care am ales-o drept pretext pentru acest text. Repet, nu mi-a pus-o nimeni la Chișinău în ultimul an. Încurcați în
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
poetul aspiră spre absolut, poezia devine un mod de cunoaștere a lumii. TEMELE BACOVIENE O sinteză a temelor bacoviene, întâlnite în diferite studii conturează mai bine figura spiritului creator: 1. Lumea orașului de provincie, a târgului sufocant, cu o umanitate degradantă fizic și psihic: a. Mahalaua cu lume în descompunere sub acțiunea intemperiilor (ploaie, zăpadă, vânt, ceață, frig, arșiță): "E-o noapte udă, grea, te-neci afară/ Prin ceață obosite, roșii fără zare,/ Ard afumate triste felinare"; b. Orașul în ruină
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
are teorii interesante: "O femeie cu care rămâi mai mult decât trebuie, te disprețuiește căutând neapărat pe un altul capabil s-o părăsească". În unele lucrări dramatice ale lui Camil Petrescu, "postura femeii tratate cu nedisimulat dispreț e penibilă și degradantă" (I. Negoițescu), un misoginism nejustificat. Portretul fizic: Alta este "o femeie de o frumusețe neliniștitoare, voinică dar mlădioasă, cu mișcările senzuale. Are ochii mari, în cearcăne vinete, care-i dau un aer de profundă melancolie când privește stăruitor fără să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nevoilor umane fundamentale, care pot fi fiziologice, ecologice, economice sau spirituale.521 Galtung distinge patru tipuri de violență în politica mondială. Primul tip este violența clasică și se referă la provocarea de suferință prin război, tortură sau pedepse inumane și degradante. Al doilea tip este sărăcia, înțeleasă ca lipsă a condițiilor materiale de viață, precum locuința, îmbrăcămintea, alimentele sau apa. În al treilea rând este vorba despre represiune, de pierderea libertății indivizilor de a alege sau a-și exprima propriile convingeri
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a munci înseamnă a fi slab și supus unui stăpân; este deci o marcă de inferioritate; în consecință, munca este văzută ca un lucru nedemn pentru un om împlinit. Această tradiție a făcut ca munca să fie văzută ca ceva degradant, iar ea nu s-a stins niciodată" [Veblen, 1899, reeditare 1970, p. 27]. Benedictinii au redat muncii o anumită valoare, sfințind acțiunea. Astăzi glorificată de cei care îi datorează tot ce au, munca rămâne totuși sursa de legitimare a parvenitului
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
sunt mai subțiri decât firele de cupru, mai multe fibre pot fi adunate într-un cablu de același diametru. Aceasta permite mai multe linii telefonice prin același cablu sau mai multe canale TV; cablul cu fibră optică este mai puțin degradant pentru semnal pierderea de semnal pe fibre optice este mai mică decât pierderea pe firele de cupru; cablul cu fibră optică este mai puțin susceptibil la interferențe, semnalele din fibră nu interferează cu celelalte fire din cablu. Aceasta înseamnă o
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]