2,957 matches
-
privind sintagmele partitive În sintagmele partitive, nominalul cuantificat (N2) este definit. Acest lucru nu este "vizibil" (exprimat) din cauza regulii că, în limba română, după prepoziție nominalele nu sunt articulate decât dacă au modificatori care impun articularea. Prin urmare, nominalul cuantificat denotă un set cunoscut, precizat, delimitat, individualizat. N2 poate fi numărabil sau nonnumărabil, denotând entități atomice non-divizibile63 (scaun, masă), entități atomice divizibile (guvern, echipă) sau entități nonatomice, masive (unt, lapte), singular sau plural: (18) a. O parte din scaun a putrezit
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu este "vizibil" (exprimat) din cauza regulii că, în limba română, după prepoziție nominalele nu sunt articulate decât dacă au modificatori care impun articularea. Prin urmare, nominalul cuantificat denotă un set cunoscut, precizat, delimitat, individualizat. N2 poate fi numărabil sau nonnumărabil, denotând entități atomice non-divizibile63 (scaun, masă), entități atomice divizibile (guvern, echipă) sau entități nonatomice, masive (unt, lapte), singular sau plural: (18) a. O parte din scaun a putrezit. b. O parte din guvern a demisionat. c. O parte din unt s-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
b. *fiecare dintre nisip, *fiecare dintre aur, *fiecare dintre lapte Aceste sintagme sunt imposibile deoarece cuantificatorul distributiv nu se poate combina semantic decât cu entități ce pot fi individualizate, astfel încât să poată fi selectată o singură entitate. Substantivele masive nu denotă indivizi sau seturi de indivizi și nu se pot delimita unități în interiorul lor. Ele sunt omogene și continue. Cuantificatorii non-distributivi exprimă relații de tip parte - întreg, deci pot fi numiți cuantificatori partitivi: (21) a. o parte dintre..., (o) jumătate dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un lichid se aplică apei, în general, nu doar unei părți) Predicatele din enunțurile de la (30) trebuie să se aplice întregului, nu se pot aplica unei părți. Cele din enunțurile de la (29) se pot aplica doar unei părți din entitatea denotată de nominalul cuantificat. Diferența dintre aceste două tipuri de predicate poate fi captată mai bine prin regula Constrângerii de omogenitate (engl. Homogeneity Constraint), care a fost propusă de Lønning (1987) pentru predicatele ce se pot combina cu substantivele masive și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în sine o referință cumulativă (de exemplu, substantivele numărabile la singular 65), ele schimbă tipul de referință a nominalului: aceasta devine cumulativă, obținută prin suma părților minimale din denotația substantivului. Sintagmele partitive tot scaunul, tot guvernul, tot Bucureștiul, toată apa denotă suma părților din care sunt alcătuite scaunul, guvernul, Bucureștiul, respectiv apa. Dintre aceste patru entități, doar entitatea colectivă guvern are unități minimale de tip atomic (individ) în denotația sa, mai precis, miniștrii. 1.4. Acordul sintagmelor partitive Acordul verbului predicat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în general. Înțelegând care este referința sintagmelor partitive, putem înțelege de ce se poate face acordul la plural când nominalul cuantificat este un colectiv sau un substantiv numărabil la plural. Cuantificatorul partitiv schimbă tipul de denotație al colectivului: acesta nu mai denotă un grup, ci o sumă. Denotația de tip grup este specifică substantivelor colective la singular (guvern, echipă), iar cea de tip sumă caracterizează substantivele numărabile la plural (scaune, mere, copii etc.)66. Substantivele colective au în denotația lor entități atomice
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
voi nu sunteți vinovați. = "Voi nu sunteți vinovați niciunul". (iv) Oricare Alături de acordul la persoana a III-a singular, în limba vorbită se întâlnește și acordul la plural. Acesta are o bază semantică: predicatul se aplică întregului ansamblu de entități denotate de sintagma partitivă, nu doar uneia singure. Oricare subliniază lectura distributivă a predicatului: (50) a. Oricare dintre ei au responsabilități diferite, de aceea comparații corecte se fac numai în cadrul aceluiași grup. (www.cotidianul.ro) b. Oricare dintre ei au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un medic veterinar care să aibă "cazierul" curat. (http://chow.ro/forums/) Trebuie să facem distincția între două tipuri semantice de oricare: unul inclusiv și celălalt exclusiv. Când este utilizat oricare inclusiv, predicatul se aplică în mod cumulativ tuturor entităților denotate de sintagma partitivă, ca în exemplele de mai sus. Acest tip semantic permite acordul la plural. Propozițiile din (50) sunt sinonime cu propozițiile cu cuantificatorul universal tot din (51): (51) a. Toți au responsabilități diferite. (cf. Oricare dintre ei au
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tot din (51): (51) a. Toți au responsabilități diferite. (cf. Oricare dintre ei au responsabilități diferite.) b. Toți au făcut greșeli. (cf. Oricare dintre ei au făcut greșeli.) Când este utilizat oricare exclusiv, predicatul se aplică doar uneia dintre entitățile denotate de sintagma partitivă, iar acordul la plural este mai puțin acceptabil: (52) Oricare dintre candidați poate ajunge / *pot ajunge președinte. (v) Fiecare În propozițiile cu fiecare acordul se face la persoana a III-a singular, în limba literară. În limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nota 10. = "Toți studenții din grupa 3 au primit nota 10" Acordul la plural este semantic: predicatul se aplică unui ansamblu de indivizi, nu doar unuia singur. Prezența cuantificatorului fiecare subliniază lectura distributivă a predicatului, faptul că fiecare dintre entitățile denotate de sintagma partitivă verifică valoarea de adevăr a propoziției. Dacă pronumele cuantificator fiecare se combină cu un nominal la singular, chiar dacă din context reiese faptul că este vorba de mai multe entități, acordul la plural nu este posibil: (55) a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
singular sau plural) ori pronume. Dacă N2 este un pronume personal de persoana I sau a II-a, la plural, acordul în persoană al verbului poate să reflecte distincția inclusiv vs non-inclusiv. Dacă locutorul sau interlocutorul este inclus în setul denotat de sintagma partitivă, acordul se face la persoana I plural, respectiv a II-a plural, ca în (57). Dacă locutorul sau interlocutorul nu este inclus, acordul se face la persoana a III-a plural, ca în (58). Acordul la singular
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a venit. b. *O parte din voi a venit. Nu întotdeauna acordul la persoana I sau a II-a vs la persoana a III-a reflectă clar distincția inclusiv vs non-inclusiv. În enunțul din (60) sunt două seturi de persoane, denotate de pronumele indefinit, iar acordul este inclusiv în ambele propoziții. Acest acord inclusiv este mai degrabă de tip pragmatic, el reflectă o includere sau o implicare afectivă a vorbitorului: (60) Ne-am împărțit sarcinile. Unii am participat la decorarea sălii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
weekend din 2010 (www.businessmagazin.ro) Pentru a explica acordul la plural în astfel de enunțuri, se poate presupune că avem a face cu un acord prin atracție, dar mai importantă este explicația semantică. Sintagma unul din + N2 la plural denotă mai multe entități, nu o singură entitate. Această denotație +plural a sintagmelor cu unul, una este proprie doar contextelor statistice. Unul nu are sens referențial, ci partitiv: (83) a. În România, unul din trei copii... - GPrep în România delimitează setul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagmelor cu unul, una este proprie doar contextelor statistice. Unul nu are sens referențial, ci partitiv: (83) a. În România, unul din trei copii... - GPrep în România delimitează setul maxim: "copii din România" b. Unul din zece bucureșteni... - substantivul bucureșteni denotă setul maxim "bucureștenii" Acordul la plural este justificat semantic, iar acordul la singular are baze formale. În sintagmele de tipul fiecare + numeral ordinal + N, acordul la plural nu este acceptabil, în niciun registru de limbă: (84) a. Fiecare al 20
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tot o partiție, ca și sintagma partitivă: (88) a. un kilogram de mere - b. un kilogram din mere De fapt, nominalul cuantificator din sintagma pseudopartitivă (N1) nu exprimă partiția unui set (spre deosebire de (88)b), ci cantitatea sau măsura. N2 nu denotă un set delimitat, ci exprimă o proprietate. În construcțiile partitive, N2 este determinat, iar în cele pseudopartitive, nedeterminat. Acest lucru nu este foarte "vizibil" în limba română, din cauză că după majoritatea prepozițiilor, substantivul neînsoțit de modificatori este nearticulat. Este mai clară
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cantitative, predicatul abstract ar putea încoda conținutul, consideră Tănase-Dogaru (2007: 97), ca în: (97) XP 3 NP1 X' vin 3 Xo NP2/ClasP Ø sticlă CONȚINUT (cf. Tănase-Dogaru, 2007: 97) Relațiile predicative dintre termenii sintagmelor pseudopredicative sunt destul de variate. Unele denotă conținutul, unele denotă cantitatea, iar altele se bazează pe comparație: (98) a. o sticlă de vin - "vinul este într-o sticlă" (conținutul) b. un vârf de sare - "sare cât un vârf" (cantitatea) c. o armată de furnici - "furnicile sunt ca
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ar putea încoda conținutul, consideră Tănase-Dogaru (2007: 97), ca în: (97) XP 3 NP1 X' vin 3 Xo NP2/ClasP Ø sticlă CONȚINUT (cf. Tănase-Dogaru, 2007: 97) Relațiile predicative dintre termenii sintagmelor pseudopredicative sunt destul de variate. Unele denotă conținutul, unele denotă cantitatea, iar altele se bazează pe comparație: (98) a. o sticlă de vin - "vinul este într-o sticlă" (conținutul) b. un vârf de sare - "sare cât un vârf" (cantitatea) c. o armată de furnici - "furnicile sunt ca o armată" (comparație
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
clasificare pentru limba greacă, ținând cont de gradul de pierdere a sensului lexical al numelui: (a) substantive cardinale: o sută de copii, o duzină de trandafiri (b) substantive cuantificatoare: o pereche de mănuși, un număr de probleme (c) substantive care denotă conținutul: o cutie de bomboane, o sticlă de lapte (engl. container nouns) (d) substantive colective sau de grup: o mulțime de ocazii, o grămadă de cărți (e) substantive "materiale sau de consistență": un buchet de flori (engl. consistive / material nouns
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de mai sus, această categorie este foarte diversă semantic. Ea cuprinde și substantive care se folosesc cu nume abstracte în poziția N2 (gelozie, voință, milă, sinceritate), substantive care se folosesc cu nume N2 concrete (usturoi, mobilă, sare, lapte), substantive care denotă partiția (felie de șuncă) sau conținutul (cutie de lapte), substantive care creează o unitate de măsură pentru substantive masive sau abstracte, ce nu denotă entități delimitate (articol de îmbrăcăminte, gest de omenie, gură de aer, fir de nisip, praf de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
milă, sinceritate), substantive care se folosesc cu nume N2 concrete (usturoi, mobilă, sare, lapte), substantive care denotă partiția (felie de șuncă) sau conținutul (cutie de lapte), substantive care creează o unitate de măsură pentru substantive masive sau abstracte, ce nu denotă entități delimitate (articol de îmbrăcăminte, gest de omenie, gură de aer, fir de nisip, praf de sare). (b) substantive care denumesc conținutul (engl. container nouns): un butoi de țuică, o cană de lapte, o canistră de benzină, un car de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
căpiță de fân, o vadră de vin, o damigeană de vin, o palmă de pământ etc. Se încadrează aici și unitățile de măsură standardizate (kilogram, litru), și cele aproximative sau subiective (căpiță, vârf de cuțit, palmă). (d) substantive cardinale (care denotă un număr precis): o duzină de trandafiri, un miliard de stele, o pereche de tineri îndrăgostiți. (e) substantive cantitative generice: un număr de exemple, o serie de probleme, o cantitate de petrol. (f) substantive care denumesc recipientul și, prin extensie
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Entitățile nedelimitate sunt desemnate prin substantive masive (ex. lapte, sare, unt - un litru de lapte, un praf de sare, un pachet de unt). Substantivele cuantificatoare au rolul de a număra sau de a crea unități de măsură (numărabile) pentru entitățile denotate de N2. Pe scurt, ele au rolul clasificatorilor din limbi fără plural morfologic cum este chineza, având un statut sintactic de termeni semilexicali. Conform lui Tănase-Dogaru (2007: 85 și urm.), parțiala desemantizare a substantivelor clasificatori ar fi una dintre trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ochelari, pantaloni, care au formă de plural și înțeles de singular, pentru că denumesc obiecte compuse din două părți. Pantaloni are și formă de singular, pantalon, însă ochelari are doar formă de plural. Dată fiind ambiguitatea formei de plural, care poate denota o unitate sau mai multe, pentru a exprima neechivoc singularul se folosește substantivul cantitativ cardinal pereche. Nu se poate folosi numeralul un pentru a exprima singularul, din motive sintactice: între numeral și substantiv trebuie să se stabilească o relație de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la singular (un kilogram de mere), ambele nominale din sintagma pseudopartitivă pot impune acordul. 4. Sintagmele generice Sintagmele generice (sau clasificatoare) au structura N1 de N2, la fel ca sintagmele pseudopartitive. N1 este un nominal generic sau clasificator, iar N2 denotă entitatea clasificată. Prin nominal clasificator se înțelege un substantiv care exprimă semantic clasa, în mod generic: clasă, fel, gamă, gen, soi, sort, tip. N1 poate avea determinanți definiți sau indefiniți: (139) o clasă de mamifere, un fel de mamifere, această
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
6. Sintagmele superlative cu genitiv (N1 N2Genitiv) Sintagmele superlative cu genitiv sunt grupuri nominale de tipul fruncea hotelurilor, mândrețea hotelurilor, având structura N1 N2Gen, în care primul nominal exprimă o calificare cu valoare superlativă a uneia dintre entitățile din setul denotat de N2: (155) a. fruncea hotelurilor - "hotelul care este fruncea între hoteluri" b. mândrețea flăcăilor - "flăcăul cel mai mândru între flăcăi" Valoarea superlativă se poate exprima și prin sintagma calificativă N1 de N2, în care N1 este un substantiv derivat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]