3,354 matches
-
o situație statistică făcută de conducerea Comunității din Dorohoi către Secretariatul general al Centralei evreilor. Este o recapitulație referitoare la situația evreilor deportați în 1941, care include și evreii evacuați din comunele urbane și rurale ale județului supuși măsurii de deportare, în luna iunie 1941. Potrivit statisticii aflăm că, în Dorohoi se aflau 5598 de evrei din comunele urbane din județ: din Darabani erau 1922 evrei; din Săveni 1936 de evrei; din Mihăileni 1035 evrei; Rădăuți 705 evrei. Din orașul Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dispărut. Avem informații că s-ar fi ascuns la rudele din Botoșani”1087. Ne reține atenția și faptul că, în situațiile raportate de șeful Poliției Dorohoi, se spune despre cetățeni români care au ajutat pe evrei să se sustragă de la deportare, pentru care, organele de poliție au „dresat acte de trimitere în lagăr”. În iulie 1942, șeful Poliției Dorohoi trimite o situație a indivizilor internați în lagărul de la Sadagura pentru că „au ajutat evrei să se sustragă de la deportare”. Este vorba de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
se sustragă de la deportare, pentru care, organele de poliție au „dresat acte de trimitere în lagăr”. În iulie 1942, șeful Poliției Dorohoi trimite o situație a indivizilor internați în lagărul de la Sadagura pentru că „au ajutat evrei să se sustragă de la deportare”. Este vorba de doi bărbați: Piliuță și Gradu și o femeie Magdalena 1088. Evreii din Dorohoi au fost deportați, în special, la Moghilev. Despre situația lor găsim potrivit să redăm textul unui raport întocmit la 26 ianuarie 1944 cu nr.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
În situația înaintată Centrului Național de Românizare sunt trecute un număr de 479 de imobile dar se face precizarea că inventarierea imobilelor evreiești nu este încheiată din cauza lipsei de personal 1096. O situație dramatică au avut evreii care, la momentul deportărilor se aflau în detașamente de muncă obligatorie. Mulți dintre aceștia au făcut demersuri pentru repatrierea unor membri ai familiilor deportate în anii 1941 și 1942 în Transnistria. De soluționarea cererilor privind repatrierea evreilor se ocupa Centrala Evreilor, care le trimitea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Titus Dragoș, subsecretar de stat al românizării, general Arhip subșef la Marele Stat major, dr.Băcescu, secretar general la Ministerul muncii (înlocuia pe Dănulescu, plecat în Moldova), colonel Dumitrescu, Serviciul de Sigranță, Radu Lecca, împuternicitul guvernului pentru problemele evreilor. Problema deportării evreilor în Transnistria a fost discutată în cadrul celei de-a 5-a conferințe interministeială din 30 noiembrie 19421115. În această ședință generalul Vasiliu spune despre situația evreior deportați din Basarabia și Bucovina: „Din cei 82000 evrei, aproape toți sunt cei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cei expulzați colectiv sunt și cei individuale, executate din ordinul ministerului de interne pentru evreii comuniști din lagărul de la Târgu-Jiu, iar apoi pentru evreii care au fost găsiți în listele de repatriere găsite la legația rusă. Au mai fost executate deportări din ordinul Marelui Stat Major pentru evreii care s-au sustras de la muncă obligatorie sau au încălcat instrucțiunile nr. 55500/1942 Marelui Stat major, impuse evreilor care fac această muncă. Au mai fost diferite deportări la cererea Președinției Consiliului de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
rusă. Au mai fost executate deportări din ordinul Marelui Stat Major pentru evreii care s-au sustras de la muncă obligatorie sau au încălcat instrucțiunile nr. 55500/1942 Marelui Stat major, impuse evreilor care fac această muncă. Au mai fost diferite deportări la cererea Președinției Consiliului de Miniștri, sau a diferitelor instituții publice”. Având în vedere cazuri când s-ar fi putut face abuzuri din partea organelor de poliție precum și, din severitatea instrucțiunilor în ceea ce privește executarea muncii obligatorii a evreilor, ministru Marinescu, președintele comisiei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și Marele Stat Major. Important este că se hotărăște să nu se mai facă nici o 1113 Ibidem, f.138 și 546. 1114 Ibidem, f.79. 1115 DNASB, Fond PCM. Cabinet civil Mihai Antonescu, ds.458/1942 1943, f.45-47. 312 deportare de evrei în Transnistria „fără ca această comisie să cerceteze și să avizeze”. Se cere întocmirea unor tablouri complete a evreilor deportați de Ministrerul Afacerilor Interne și de către Marele Stat Major. Deci decizia privind deportarea evreilor nu era un apanaj al
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
458/1942 1943, f.45-47. 312 deportare de evrei în Transnistria „fără ca această comisie să cerceteze și să avizeze”. Se cere întocmirea unor tablouri complete a evreilor deportați de Ministrerul Afacerilor Interne și de către Marele Stat Major. Deci decizia privind deportarea evreilor nu era un apanaj al Conducătorului statului ci, o aveau în virtutea legilor existente și alte instituții. La 5 ianuarie 1942, Oficiul Județean Dorohoi se adresează Centralei evreilor din București pentru repatrierea evreilor din Dorohoi. În răspunsul Centralei se spune
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în localitate constituie un pericol datorită proastei cazări și îngrijiri igienice, care poate fi fatal și populației românești din localitate. Din punct de vedere economic, alimentele care vin în oraș sunt acaparate la prețuri mari tot de evrei”1124. Încetarea deportărilor a fost hotărâtă în ședința Consiliului de Miniștri din data de 13 octombrie 1942, fiind în legătură cu schimbarea situației de pe front. Pe de altă parte a fost și rezultatul înțelegerii că, deportarea evreilor ca soluție pentru rezolvarea „problemei evreiești” a fost
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
acaparate la prețuri mari tot de evrei”1124. Încetarea deportărilor a fost hotărâtă în ședința Consiliului de Miniștri din data de 13 octombrie 1942, fiind în legătură cu schimbarea situației de pe front. Pe de altă parte a fost și rezultatul înțelegerii că, deportarea evreilor ca soluție pentru rezolvarea „problemei evreiești” a fost un eșec, marcat de jertfe inutile, abuzuri, inumană în accepțiunea de azi și moderată pentru timpul de atunci. 1122 Idem, Fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, ds.37/1944, f.127. 1123
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
-o evreilor din teritoriul aflat sub influența sa, a influențat evoluția „problemei evreiești” din perspectiva rezolvării ei în condițiile de oportunitate, pe care le deschidea disponibilitatea unui spațiu din răsărit pentru stabilirea acestora. Măsurile de evacuare a evreilor și de deportare a acestora, însemnau măsuri excepționale justificate în timp de război, dar motivația acestora prin „vinovățiile evreilor”, prin redobândirea drepturilor uzurpate ale românilor, demonstrează că adevărata cauza trebuie căutată în evoluția de fapt a „problemei naționale” din secolul XX. Concluzia noastră
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
factori agravanți care țineau de comunitățile evreiești oarecum ferite de atâta duritate legislativă și constrângeri politice, trebuiau luate măsuri sporite de contracarare a eventualelor răbufniri rasiale și interetnice și una din instrucțiunile de la „centrală” fusese redactată astfel: „(...) 2) Pentru comemorarea deportărilor În Auschwitz. În orașele din Ardealul de Nord, unde În zilele de 3-6 Mai se Împlinesc 5 ani dela deportarea totală a populației evreești (de care s-au făcut răspunzători ungurul Miklos Horthy și camarila sa fascistă, n.n.), se va
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de contracarare a eventualelor răbufniri rasiale și interetnice și una din instrucțiunile de la „centrală” fusese redactată astfel: „(...) 2) Pentru comemorarea deportărilor În Auschwitz. În orașele din Ardealul de Nord, unde În zilele de 3-6 Mai se Împlinesc 5 ani dela deportarea totală a populației evreești (de care s-au făcut răspunzători ungurul Miklos Horthy și camarila sa fascistă, n.n.), se va comemora În cadru intern (subl.ns.), fie Într’o sală Închisă, fie pe locul fostelor ghettouri, fără Însă a face
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Năsăud, unde Eugen a terminat cursurile liceale. În anul 1940, pe timpul ocupației sovietice, sorocenii s-au convins în scurt timp de adevărata față a orânduirii sovietice și de politica de rusificare a populației autohtone. Eugen a fost martor al masivelor deportări în primă ordine a intelectualității, condițiile inumane în vagoanele cu destinația Siberia, pe care se inscripționase: „voluntari spre pământuri nedesțelenite”. În plânsetele celor înghesuiți în vagoane de vite, la fiecare gară mai mare în drum spre Siberia, fanfara militară și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
care prezintă tabloul vieții politice, sociale și culturale din România antebelică, autorul este dominat de resentimente față de contemporani, primele șase volume constituie creație de prestigiu. Paginile care prezintă copilăria și adolescența lui Vania Răutu, activitatea lui în rândurile organizației narodnice, deportarea spre ghețurile nordice, mai cu seamă zugrăvirea acelei imense închisori a Rusiei țariste, înghețata Siberie, sunt cu totul remarcabile. Marele talent al lui C. Stere stă în puterea de evocare a anilor îndepărtați ai tinereții sale aventuroase în pagini de
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
dou) fete s-au aflat printre sutele de oameni forțați s) dezgroape cadavrele În putrefacție și s) le arunce În fl)c)ri. Sora mai mic) s-a Îmboln)vit și a murit. Verii noștri europeni care au cunoscut arestul, deportarea, masacrul și r)zboiul sunt bucuroși c) pot duce o viat) normal). E curios c) au mai mult) liniște sufleteasc) decât rudele lor din America; se bucur) de mai puțin) sigurant), dar sunt și mai puțin art)goși. Observând firea
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
din îndepărtata copilărie pot avea valoare explicativă. Umilința îndurată de bunic, bătut de jandarmi, l-a putut marca definitiv pe copil. Deși folosindu-se voit de exagerare, Valeriu Cristea are dreptate să scrie: „... o simplă palmă poate traumatiza cât o deportare” (334). Drama la care mă refer se înscrie în paradoxul artistului. Omul ar trebui ferit de suferință, însă artistul are nevoie de ea. Excepționala sensibilitate a lui Valeriu Cristea, profunda lui vulnerabilitate, susceptibilitatea, complexitatea sufletească l-au „creat” ca artist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și în viață fiind, mămăica era o forță. Înaltă, voinică, autoritară, dintr-o bucată, nu lipsită de o anume aroganță de fostă mare negustoreasă, necazurile (moartea prematură, tragică a unicului ei copil, mama Doinei, anii de detenție, de canal, de deportare) nu izbutiseră s-o frângă. O marcaseră însă, lăsaseră urme vizibile, îi zdruncinaseră sănătatea. Suferea de tensiune, de inimă, de bolile cardio-vasculare, făcuse pare-se un cheag de sânge. Murise, de altfel, la doar 64 de ani, în spital, refuzând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
incinta gării orașului, rătăcire disperată, în căutarea unui cât de mic semn (un nume sau o literă săpată în coaja sau în carnea lemnului) care să le arate că pictorul Sandro, soțul și tatăl mult iubit, mai trăiește undeva, în deportare ori în vreun lagăr, căutare din start mai lipsită de șansă decât chiar aceea a unui ac într-un car cu fân, dar care totuși se desfășoară la dubla tensiune a nădejdii / deznădejdii, alcătuind scena de cea mai largă respirație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
vorbește enorm despre ea și despre ele; apoi: mi se pare inadecvat a judeca fapte ce se referă la demnitatea omului dintr-o perspectivă strict materială, fizic. Din acest punct de vedere, într-adevăr, ce e o palmă pe lângă o deportare? Însă din punct de vedere psihologic și moral o „simplă” palmă poate traumatiza cât o deportare. Sau chiar mai mult! Depinde de împrejurări și de natura factorului uman. Într-o secvență de neuitat din filmul Mondo cane, un anormal cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
se referă la demnitatea omului dintr-o perspectivă strict materială, fizic. Din acest punct de vedere, într-adevăr, ce e o palmă pe lângă o deportare? Însă din punct de vedere psihologic și moral o „simplă” palmă poate traumatiza cât o deportare. Sau chiar mai mult! Depinde de împrejurări și de natura factorului uman. Într-o secvență de neuitat din filmul Mondo cane, un anormal cu bani (sau un anormal angajat de un alt anormal cu bani) executa o rapsodie de Liszt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
prieten Nicu Radu mi-a spus că Steluța și copiii se află la familia Bielinschi, primar, aflat și el în casa fostului primar, Petre Mincioagă, deportat cu toată familia în Siberia. Stătea aici fiind cumnat cu cel aflat în suferința deportării. Acasă, alături de ai mei se afla familia Uzunov, fiindcă un descreierat de comandant de jandarmi, plutonierul major Bucșă, semănase teroare printre oameni. El ordonase, între altele, împușcarea armonistului Iașa din Câșlița fiindcă, probabil, nu voise să-i cânte la comandă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
naționale a fost exclusă din sistemul funcțional al statului. În locul celor repudiați, români, devenise firesc să fie instalată populația neimplicată În războiul de reîntregire, respectiv cea alogenă. Au urmat deblocări masive din armată, arestări și procese sumare, condamnări, Închisori, lagăre, deportări. După moartea lui Stalin opresiunea a prins să se atenuieze iar după 1965 au Încetat arestările abuzive, discriminarea socială, s-a respectat prezumția de nevinovăție, s-a acceptat promovarea valorilor. Oamenii de știință, artă, cercetătorii reușeau să se afirme iar
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
teritoriilor ocupate ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov era reamintită În variate Împrejurări. În țară se aflau refugiați 700.000 basarabeni și bucovineni victime ale Pactului și aceștia, firesc, purtau sentimentul unei datorii. Generația Unirii din 1918 care supraviețuise lagărelor și deportărilor era o prezență activă: Pan Halippa, E. Sinicliu, Vlad și Grigore Cazactiu, Anton Crihau, I. Păscăluță, Vasile Harea ș.a. Poeții și scriitorii refugiați, prin scrisul lor dar și prin simpla prezență a lor aduceau o discretă afirmare: Pr. P. Țepordei
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]