4,073 matches
-
ADOLESCENTULUI DEPRIMAT Cei mai mulți autori subliniază faptul că depresia adolescentului se caracterizează prin tendința puternică a acesteia de a recidiva, prin existența unui risc în ceea ce privește evoluția spre o tulburare bipolară și, în general, printr-o morbiditate crescută la vârsta adultă. RECIDIVELE DEPRESIVE ȘI RELAȚIA ACESTORA CU DEPRESIA ADULTULUI Pentru majoritatea autorilor, dacă evoluția pe termen scurt este în general favorabilă, riscul unei recidive este în schimb ridicat. Astfel, Posnanski și colab. (1976), într-un studiu făcut pe un grup de zece adolescenți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ȘI RELAȚIA ACESTORA CU DEPRESIA ADULTULUI Pentru majoritatea autorilor, dacă evoluția pe termen scurt este în general favorabilă, riscul unei recidive este în schimb ridicat. Astfel, Posnanski și colab. (1976), într-un studiu făcut pe un grup de zece adolescenți depresivi, au constatat manifestări depresive durabile după 6 ani într-o proporție mai mare decât unu din doi. Mai recent, într-un studiu prospectiv asupra a optzeci de copii și adolescenți deprimați urmăriți timp de 18 ani, Harrington și colab. (1990
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
DEPRESIA ADULTULUI Pentru majoritatea autorilor, dacă evoluția pe termen scurt este în general favorabilă, riscul unei recidive este în schimb ridicat. Astfel, Posnanski și colab. (1976), într-un studiu făcut pe un grup de zece adolescenți depresivi, au constatat manifestări depresive durabile după 6 ani într-o proporție mai mare decât unu din doi. Mai recent, într-un studiu prospectiv asupra a optzeci de copii și adolescenți deprimați urmăriți timp de 18 ani, Harrington și colab. (1990) evaluează procentul de recidive
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și adolescenți deprimați urmăriți timp de 18 ani, Harrington și colab. (1990) evaluează procentul de recidive la 60%, aceste recidive survenind în general la puțin timp după primul episod. Acest risc de recidivare este ridicat, mai ales atunci când primul episod depresiv major survine după pubertate. Doar un singur copil pre-puber deprimat din cinci (20%) va prezenta la vârsta adultă un nou episod depresiv major, în vreme ce după pubertate această proporție depășește 60%. În schimb, comparația cu un grup de control pune în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
general la puțin timp după primul episod. Acest risc de recidivare este ridicat, mai ales atunci când primul episod depresiv major survine după pubertate. Doar un singur copil pre-puber deprimat din cinci (20%) va prezenta la vârsta adultă un nou episod depresiv major, în vreme ce după pubertate această proporție depășește 60%. În schimb, comparația cu un grup de control pune în evidență un risc mai ridicat de morbiditate psihiatrică la vârsta adultă, manifestat prin spitalizări la psihiatrie, administrare de medicamente psihotrope, supravegheri psihiatrice
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
69,2% de recidive, dar și 26,9% evoluții spre o tulburare distimică și 19% tulburări bipolare (cf. cele ce urmează). Ei semnalează faptul că recidivele sunt asociate cu o sarcină sau o naștere precoce: 35% dintre subiecții cu recidivă depresivă au devenit părinți în timpul studiilor (adică înainte de vârsta de 24 ani) contra a 4% dintre subiecții din grupul de control. În studiul lor, singurul factor predictiv în ceea ce privește recidiva este nivelul socio-economic scăzut. Emslie și colab. (1997) pun în evidență alți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Printre pacienții cu recidivă, aproape toți erau sub tratament medicamentos la ieșirea din spital, însă doar 44% îl continuau în momentul recidivei. Ei subliniază că această situație justifică supravegherea ambulatorie regulată timp de unu până la doi ani după un episod depresiv major al adolescentului. Aceste recidive amplifică efectul depresiei asupra vieții sociale a acestor adolescenți. Kandel și colab., în studiul lor din 1986 privind impactul simptomatologiei depresive manifestate în adolescență asupra tinerilor adulți, constată tulburări de dispoziție și de comportament și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
situație justifică supravegherea ambulatorie regulată timp de unu până la doi ani după un episod depresiv major al adolescentului. Aceste recidive amplifică efectul depresiei asupra vieții sociale a acestor adolescenți. Kandel și colab., în studiul lor din 1986 privind impactul simptomatologiei depresive manifestate în adolescență asupra tinerilor adulți, constată tulburări de dispoziție și de comportament și distorsiuni în organizarea capacităților de relaționare. Pentru aceștia, depresia acționează ca un impact traumatic, distrugând armonia dezvoltării psiho-cognitive ce se va traduce ulterior prin disfuncții sociale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
afective la vârsta adultă. De asemenea, Rao și colab. (1999) constată că adolescenții deprimați funcționează mai puțin bine la vârsta adultă în planul relațiilor afective și performanțelor academice. Această lentoare ar fi cu atât mai importantă cu cât durata episodului depresiv a fost mai lungă. Într-o lucrare precedentă (1995), aceeași autori precizează că lentoarea este legată de recidiva episoadelor depresive: în absența recidivei la vârsta adultă, viața socială ulterioară a acestor adolescenți n-ar fi perturbată. CONCLUZIE Constatarea unei continuități
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adultă în planul relațiilor afective și performanțelor academice. Această lentoare ar fi cu atât mai importantă cu cât durata episodului depresiv a fost mai lungă. Într-o lucrare precedentă (1995), aceeași autori precizează că lentoarea este legată de recidiva episoadelor depresive: în absența recidivei la vârsta adultă, viața socială ulterioară a acestor adolescenți n-ar fi perturbată. CONCLUZIE Constatarea unei continuități între depresia adolescentului și depresia adultului poate fi înțeleasă în maniere diferite. Pentru unii autori, ea exprimă apariția unei tulburări
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unei tulburări unipolare; este vorba în acest caz despre o singură afecțiune care s-ar exprima la diferite vârste. Pentru alții, această continuitate corespunde mai degrabă persistenței în jurul subiectului a unor factori de mediu negativi care favorizează apariția unor episoade depresive distincte unele de altele. EVOLUȚIE SPRE O AFECȚIUNE BIPOLARĂ (vezi de asemenea capitolul 7) Pentru Strober și Carlson (1982), 20% dintre adolescenții care au prezentat un episod depresiv vor evolua spre o tulburare timică bipolară. În afara antecedentelor de bipolaritate familială
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
subiectului a unor factori de mediu negativi care favorizează apariția unor episoade depresive distincte unele de altele. EVOLUȚIE SPRE O AFECȚIUNE BIPOLARĂ (vezi de asemenea capitolul 7) Pentru Strober și Carlson (1982), 20% dintre adolescenții care au prezentat un episod depresiv vor evolua spre o tulburare timică bipolară. În afara antecedentelor de bipolaritate familială, autorii consideră că factorii defavorabili predictivi sunt brutalitatea cu care s-a instalat episodul inițial, însoțit de lentoarea psihomotorie cât și asocierea cu elemente psihotice, halucinații, delir. Kovacs
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
consideră că factorii defavorabili predictivi sunt brutalitatea cu care s-a instalat episodul inițial, însoțit de lentoarea psihomotorie cât și asocierea cu elemente psihotice, halucinații, delir. Kovacs și colab. (1984) insistă asupra modalității principale de recidivă sub forma unui episod depresiv major la subiecții care au prezentat deja accese depresive sau tulburări timice. Rao și colab. (1995) constată un risc similar de 19,2% de evoluții spre o tulburare bipolară la șapte ani după un prim episod depresiv în adolescență. Ei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
s-a instalat episodul inițial, însoțit de lentoarea psihomotorie cât și asocierea cu elemente psihotice, halucinații, delir. Kovacs și colab. (1984) insistă asupra modalității principale de recidivă sub forma unui episod depresiv major la subiecții care au prezentat deja accese depresive sau tulburări timice. Rao și colab. (1995) constată un risc similar de 19,2% de evoluții spre o tulburare bipolară la șapte ani după un prim episod depresiv în adolescență. Ei remarcă faptul că apariția de tulburări anxioase anunță adesea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
forma unui episod depresiv major la subiecții care au prezentat deja accese depresive sau tulburări timice. Rao și colab. (1995) constată un risc similar de 19,2% de evoluții spre o tulburare bipolară la șapte ani după un prim episod depresiv în adolescență. Ei remarcă faptul că apariția de tulburări anxioase anunță adesea o tulburare bipolară: în studiul lor, 50% dintre adolescenții deprimați diagnosticați la prima evaluare și prezentând o tulburare anxioasă pe perioada studiilor au primit un diagnostic de tulburare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tulburare anxioasă pe perioada studiilor au primit un diagnostic de tulburare bipolară la cea de a doua evaluare. Studiul lui Harrington și colab. citat deja stabilește că riscul în ceea ce privește evoluția spre o afecțiune bipolară este mai mic atunci când primul episod depresiv apare înaintea pubertății: în eșantionul lor, nici un subiect deprimat în perioada prepubertară nu prezintă tulburare bipolară la vârsta adultă, în timp ce acest lucru se întâmplă la cinci subiecți din douăzeci și doi din grupul de deprimați post-pubertari. Importanța practică a determinării
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
grupul de deprimați post-pubertari. Importanța practică a determinării factorilor predictivi ai afecțiunii bipolare la adolescență este susținută de mai multe considerente: - studiile epidemiologice (Loranger, 1978; Perris, 1966; Winokur și colab., 1969) indică faptul că 35% dintre adulții bipolari descriu episoade depresive din timpul adolescenței; - referirile asupra existenței unei simptomatologii depresive care precede o fază maniacală sunt prezente în mod frecvent în literatură; - debutul unei tulburări bipolare în prima adolescență constituie un factor defavorabil cu mare incidență suicidară, cu oscilații frecvente ale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
predictivi ai afecțiunii bipolare la adolescență este susținută de mai multe considerente: - studiile epidemiologice (Loranger, 1978; Perris, 1966; Winokur și colab., 1969) indică faptul că 35% dintre adulții bipolari descriu episoade depresive din timpul adolescenței; - referirile asupra existenței unei simptomatologii depresive care precede o fază maniacală sunt prezente în mod frecvent în literatură; - debutul unei tulburări bipolare în prima adolescență constituie un factor defavorabil cu mare incidență suicidară, cu oscilații frecvente ale dispoziției cu efecte necontrolabile asupra dezvoltării afective și cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
bună înțelegere a evenimentelor psihice legate de problematica depresiei sau a adolescentului. Dar putem, de asemenea, să regretăm acest mod de abordare dacă acesta ne conduce spre o proastă înțelegere a nevoilor terapeutice specifice celor care suferă de o stare depresivă, de care nu numai că nu se vor vindeca spontan ci, din contra, va împiedica desfășurarea normală a procesului psihic al adolescentului. Această comparație între doliu și adolescență va fi reluată de mai mulți autori, unii dintre ei folosind chiar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
procesului adolescenței și nu despre o descriere clinică a unei stări patologice particulare. Din acest punct de vedere, problematica depresiei în adolescență ia la început aceeași direcție ca și depresia la copil, cu ipoteza teoretică prealabilă în legătură cu existența unei „situații depresive” (Klein, 1934) înainte chiar ca o descriere clinică a depresiei la copil să fie propusă. Nu este imposibil ca această preexistență a unui cadru teoretic prezentat ca atare să fi jenat clinicienii în tentativa lor de a studia depresia la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescenței reprezintă un factor de risc pentru depresie? Psihopatologia adolescentului deprimat prezintă particularități (în comparație cu psihopatologia depresiei la adult)? Dacă ținem cont de prima întrebare, aceasta implică o concepție dimensională a depresiei în care relația dintre trăsătură de personalitate și problematică depresivă se înscrie de-a lungul unui continuum cantitativ. Dacă ținem cont de a doua întrebare, aceasta presupune existența unui punct de vedere mai categorial, chiar dacă abordarea psihopatologică este mai degrabă orientată spre prima perspectivă. Acest preambul pare cu atât mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în copilărie. Adolescentul este fie bărbat, fie femeie: nu poate fi cei doi în același timp. Exemplul clinic al pacienților cu anorexie mentală arată foarte bine cum această transformare pubertară amenință sentimentul subiacent de omnipotență și măsura în care afectele depresive sunt gata să se manifeste atunci când adolescentul începe să renunțe la această omnipotență. Transformarea relației oedipiene Adolescentul trebuie să se desprindă de relația cu obiectele oedipiene din copilărie. Blos a descris acest proces „de individuare”: „ceea ce în copilărie este ruperea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în camera sa alungit în pat, nu se interesează de nimic, modalitate de a nu se confrunta cu această nevoie pulsională care îi produce teamă. Este evident că această inhibiție, această repliere, această pasivitate pot deschide calea spre o stare depresivă mai mult sau mai puțin evidentă (Marcelli, 1991). MODIFICAREA ECHILIBRULUI DINTRE INVESTIȚIILE NARCISIACE ȘI OBIECTALE Modificarea echilibrului dintre investițiile obiectale-investițiile narcisiace este foarte importantă. Replierea spre sine însuși provine din nevoia ruperii de nevoile și investițiile din copilărie și din
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ale dispoziției sale și putem defini această perioadă ca fiind aceea a unei veritabile disfuncții fiziologice a timiei, ceea ce noi vom numi: disforie pubertară”. În afara manifestărilor clinice amintite mai sus, semnele epidemiologice ale acestei „disforii pubertare” se regăsesc în cadrul „ambianței depresive” bine scoase în evidență în studiile epidemiologice care utilizează instrumente de evaluare dimensionale. Pentru a răspunde la prima noastră întrebare, pare legitim să considerăm adolescența ca fiind o perioadă cu risc de patologie depresivă datorită în special acestei „disforii pubertare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
disforii pubertare” se regăsesc în cadrul „ambianței depresive” bine scoase în evidență în studiile epidemiologice care utilizează instrumente de evaluare dimensionale. Pentru a răspunde la prima noastră întrebare, pare legitim să considerăm adolescența ca fiind o perioadă cu risc de patologie depresivă datorită în special acestei „disforii pubertare”, consecință a travaliului psihic propriu adolescenței. Într-adevăr, „disforia pubertară” care, în mod obișnuit, păstrează un aspect labil și tranzitoriu se poate transforma într-o distimie pubertară atunci când se acumulează unele evenimente de viață
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]