1,946 matches
-
apare și ideea de destin individual și colectiv legat de timp și sărbătoare. Simion Fl. Marian este autorul unor studii de referință în cultura populară românească. Lucrarea sa, Descântece poporane române. Vrăji, farmece și desfaceri reprezintă o reeditare a lucrărilor Descântece poporane române (apărută pentru prima dată la Suceava, în 1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (publicată în "Analele Academiei Române", Tom XV, "Memoriile Secțiunii Literare", București, 1893). O altă lucrare a lui Pamfile , Mitologie românească, este alcătuită din trei secțiuni: Dușmani
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
înfățișa fenomenul mitologiei românești în contextul unei sinteze de folclor comparat, cu aspect teoretic. Soarta își găsește loc semnificativ în construcția cărții alături de alte puncte de interes precum: Facerea lumii, Sărbători agrare, obiceiuri, vrăji, Moartea și înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat în volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat în volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse în Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din trilogia lui Sim. Fl. Marian, însă autorul tratează subiectul plasându-l în temporaneitate. Cartea Credințe și superstiții românești, după
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care aduc sănătate celor din casă, spor muncii lor și "norocul pe curte", adică binele animalelor și al păsărilor gospodăriei. Unele obiecte furate aduc în casă chiar "sporul casei" de unde sunt furate. Mihail Canianu oferă o contribuție majoră asupra cercetării descântecelor, farmecelor și vrăjilor. Descântecele apar astfel clasificate după natura bolii; importante sunt definițiile date deochiului și descântecelor-rugăciune. Autorul recurge la metoda comparativă pentru a încadra în context universal descântecul românesc, lucru recunoscut de Ovidiu Bârlea în Istoria folcloristicii românești. Amalia
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
din casă, spor muncii lor și "norocul pe curte", adică binele animalelor și al păsărilor gospodăriei. Unele obiecte furate aduc în casă chiar "sporul casei" de unde sunt furate. Mihail Canianu oferă o contribuție majoră asupra cercetării descântecelor, farmecelor și vrăjilor. Descântecele apar astfel clasificate după natura bolii; importante sunt definițiile date deochiului și descântecelor-rugăciune. Autorul recurge la metoda comparativă pentru a încadra în context universal descântecul românesc, lucru recunoscut de Ovidiu Bârlea în Istoria folcloristicii românești. Amalia Pavelescu, cu studiul său
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de unde sunt furate. Mihail Canianu oferă o contribuție majoră asupra cercetării descântecelor, farmecelor și vrăjilor. Descântecele apar astfel clasificate după natura bolii; importante sunt definițiile date deochiului și descântecelor-rugăciune. Autorul recurge la metoda comparativă pentru a încadra în context universal descântecul românesc, lucru recunoscut de Ovidiu Bârlea în Istoria folcloristicii românești. Amalia Pavelescu, cu studiul său Poezia de ritual și ceremonial din Mărginimea Sibiului, se înscrie în preocuparea mai largă a Școlii clujene de folclor de a reface unitatea culturii populare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
după naștere etc. Volumul Cum s-a stins țara Vrancei. Nereju-sat din Vrancea (Materiale publicate și comentate de Paul H. Stahl) cuprinde mai multe studii de o importanță deosebită pentru cunoașterea vieții sociale a țării noastre: Nunta, Orații despre nuntă, Descântece, farmece, Descântece și boli de animale, Credințe, întâmplări. Autor a numeroase studii de profil complex, etnologic și lingvistic, Petru Caraman a abordat din perspectivă comparată, în tradiția școlii comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
etc. Volumul Cum s-a stins țara Vrancei. Nereju-sat din Vrancea (Materiale publicate și comentate de Paul H. Stahl) cuprinde mai multe studii de o importanță deosebită pentru cunoașterea vieții sociale a țării noastre: Nunta, Orații despre nuntă, Descântece, farmece, Descântece și boli de animale, Credințe, întâmplări. Autor a numeroase studii de profil complex, etnologic și lingvistic, Petru Caraman a abordat din perspectivă comparată, în tradiția școlii comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov. Densusianu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ales pe tânăr). Studiile Antoanetei Olteanu aduc în discuție un material documentar extrem de vast. Autoarea a cercetat lucrările de specialitate apărute în limbile română, rusă, bulgară, ucraineană și face mereu trimiteri la ele. De asemenea, căutând practici, credințe, vrăji și descântece, ea oferă exemple și din literatura de autor: I. L. Caragiale, V. Voiculescu, M. Sadoveanu. Dan Horia Mazilu scrie un studiu intitulat O istorie a blestemului, în care face mai întâi o incursiune printre mitologii (Omul a fost apăsat de blestem
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Ivan Evseev, în Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale și în Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, aprofundează și îmbogățește latura folclorică și mitologică a simbolurilor fundamentale din cultura populară românească, acordând larg spațiu articolelor despre noroc, ursitoare, deochi, descântec, Ceasul Rău, Dragostele, iarba fiarelor, magia, mana, moroiul, Numerele, șarpele casei etc. La fel, Germina Comănici, în Cercul vieții. Roluri și performanță în obiceiurile populare, abordează întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (în care esențială rămâne funcția
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pretendent la viață. "În tradiția românească, o atenție deosebită i s-a acordat plânsului copilului, mai ales plânsului excesiv în timpul nopții, deoarece se considera că acesta este trimis de duhuri rele. Pentru a preîntâmpina sau opri acest plâns existau numeroase descântece și vrăji: se punea fașa pe drum ca să treacă oile peste ea [ ... Plânsul copilului era considerat "un fel de morb", care se numea plânsori (plânsoare) și era personificat în textele descântecelor. " În basmul mitic Fecioru dă-mpărat și Mortu [Hoțopan
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Pentru a preîntâmpina sau opri acest plâns existau numeroase descântece și vrăji: se punea fașa pe drum ca să treacă oile peste ea [ ... Plânsul copilului era considerat "un fel de morb", care se numea plânsori (plânsoare) și era personificat în textele descântecelor. " În basmul mitic Fecioru dă-mpărat și Mortu [Hoțopan] întâlnim o situație mai rară, "embrionul plângând în uter", un tip care are numai variante maghiare. Împărăteasa rămâne însărcinată; la trei luni, "grăiește copilul din foale": ,,- Mamă, - zâce -, oi mere și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
varză, un sac cu mălai și un porc gras". Împăratul le promite "camioane întregi" cu tot ce vor ele. Astfel, ele "au rupt trei crengi din rai", au bătut-o "pe burtă de trei ori" pe gravidă, au rostit un descântec; pentru a se naște, i se promite copilului ,,cucoana lui Șaităr Împărat". Femeia naște un copil de 9 ani care și-a luat dimineața ghiozdanul în mână si a plecat la scoală. Unei nașteri atipice, îi corespunde ulterior o evoluție
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fiicei craiului de Baia-Mare în ce constă toată puterea sa, și anume, într-o încărcătură miraculoasă de pușcă, în care, între multe alte elemente, se aflau puse si trei sau nouă fire de piper." Piperul se întrebuințează la vrăji și descântece; el este simbolul "urei, certei, dezbinării, răzbunării și a nefericirii [ ... Subclasa următoare se referă la măr, un element pomenit adeseori în basme ca declanșator al nașterii, ce apare în mai multe sintagme: mărul Discordiei, atribuit lui Paris; merele de aur
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un purcel înnămolit în lac. Noaptea, purcelul se transforma într-un Făt-Frumos, întrucât era năzdrăvan; fusese fermecat să rămână purcel trei ani de zile. e. Prezența elementului magic Intervențiile unor sfătuitori, ale unor elemente cu puteri magice (blestemul, vrăjile și descântecele) ori chiar păcatele înfăptuite de părinți în existența lor, participă la proiectarea unui copil. În basmul Viteazul cu mâna de aur [Teodorescu] apare o situație excepțională. Craiul și crăiasa, după ani lungi de așteptare începură să-și jelească feciorii. Într-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Zburătorul ("un fel de zmeu, care intră noaptea pe coș în casele oamenilor, sub formă de șerpe cu pară de foc, și chinuiește pe femei, care din pricina asta zac de boala numită lipitură, de care se poate scăpa prin anumit descântec"); face femeile însărcinate să nască înainte de vreme copii morți), Baba Coaja ("care omoară copiii cei nebotezați și ascunde sufletele lor într-un soc, unde petrec până ce putrezește trupul, din care pricină românii nu prea strică socul"). Artur Gorovei arată în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un instrument de luptă împotriva demonicului. Amintim și faptul că miezul zilei și miezul nopții sunt conotate negativ în credințele românești; la miezul nopții, bântuie duhurile rele. Cojile de ou și broasca fiartă cu smântână par a fi ingredientele unor descântece. Un alt caz prezentat de aceeași Niculiță-Voronca se referă la un fecior schimbat, pe nume Cocotea, căruia îi plăcea dulceața. El ajunsese bărbat voinic în partea superioară a corpului ("cu ochi albaștri, barbă și mustăți roșii"), care a învățat carte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și povești populare englezești], când o vrăjitoare, care se-ndeletnicea cu răpirea și uciderea pruncilor abia născuți, a încercat să-l omoare și pe fiul prințului din Coventry. Profitând de moartea mamei în durerile facerii și de lipsa tatălui, prin descântece și farmece, ea a reușit să fure pruncul din brațele doicilor neatente. Dar chiar în clipa nașterii sale, copilul fusese sortit să îndeplinească fapte de vitejie, "căci pe pieptul lui firav se distingea imaginea vie a unui balaur, pe brațul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
trei frați, cărora le venise vremea de însurătoare si nu știau de ce nu erau acceptați de părinții fetelor dorite. Apelează la un vrăjitor vestit, apoi la vrăjitoarea Hârca, pentru a dezlega acest mister. Sfaturile babei par desprinse din structura unui descântec: să se ducă acasă să dea la confecționat o cămașă, în care să intre toți trei frații; după ce se vor îmbrăca cu ea toți deodată, să dea cu "sulițele în sus" și în locul în care vor ajunge sulițele, acolo se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
familia celui care le aprinde și le veghează. Nerespectarea unei sărbători precum Foca poate abate asupra familiei, sau a comunității, o seamă de pericole: incendii, grindină, trăsnet etc. Regăsim focul ca element principal și într-o seamă de ritualuri magice, descântece, vrăji, la nivelul obiceiurilor și superstițiilor. Cert este că în jurul acestui element, atât de puternic, s-a construit un întreg păienjeniș de credințe și mituri menit să-i sublinieze puterea și misterul. Printre cele mai cunoscute rămâne, fără îndoială, mitul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fel nu se află doar în lucrările de etnografie și etnologie, ci sunt confirmate și de subiecții intervievați de noi. Hidromanția presupune și folosirea altor lichide, cum ar fi uleiul sau vinul. Amestecul uleiului cu apa poate genera, în urma unor descântece, forme bizare ale acestei combinații. Aparent imposibile, ele vin să contrazică adevăruri deja cunoscute, de pildă că apa, fiind mai grea, se va lăsa întotdeauna la fund. Unii magicieni au demonstrat însă că este posibilă combinarea lor prin ritualuri speciale
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
rar folosit. Mulți preferă să-și spună "vrăjitori". Poate nu întâmplător vrăjitoria mai este numită forma populară a magiei. Sunt convinsă că este un fapt ereditar... Bunica mea, care este moartă acum, a fost și ea vrăjitoare. Cunoștea foarte multe descântece, vrăji și de mică am urmărit-o fiind foarte atrasă de ceea ce făcea. După multe discuții am ajuns amândouă la concluzia că cel mai bine ar fi să studiez psihologia. Am intrat la Facultatea de Psihologie. Aici am citit foarte
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de noi și care are legătură cu această profesie este turnatul cositorului. Aceasta presupune interpretarea formelor pe care le ia cositorul (topit și descântat) și apoi turnat în apă sfințită. Mai mult, o mare parte dintre ustensilele vrăjitoarelor folosite în descântece și farmece sunt confecționate din metal (cuțit, potcoavă, clește, vătrai etc.), în urma unui ritual precis. 9.1.3. Croitorul Acesta este cel care vine în contact cu trupul. El vede și cunoaște ceea ce se ascunde în spatele aparențelor și este interzis
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
rețete magice. Ghicitul în cărți, în palmă, în ghioc, în bobi, pietre sau foc sunt doar câteva dintre formele practicate de aceștia. Aproape că nu există țigan care să nu cunoască o formă de ghicit sau să nu știe un descântec. Din nefericire, multe dintre aceste practici sunt transformate în escrocherii, mizându-se mult pe credulitatea, naivitatea și ignoranța clientului. Am putea spune că țiganii au creat o întreagă industrie în acest sens, oferind servicii care îi ajută să acumuleze sume
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o categorie aparte. Cei mai mulți refuză să se numească vrăjitori sau magicieni, termenii fiind socotiți de mulți ca având conotații malefice. Deși nu reușesc să facă o delimitare clară a fenomenelor (dovadă că mulți dintre cei chestionați practică divinația urmată de descântece sau vrăji), ei se consideră a fi aleși, principala lor funcție fiind aceea de diagnosticare și prognosticare. "Eu spun omului ce văd și ce-l așteaptă, nimic în plus...". Acest lucru este demonstrat și de alte cercetări, întreprinse în spațiul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]