6,256 matches
-
a managerului este maximizarea rezultatelor În favoarea proprietarilor legali ai firmei (residual claimants); responsabilitatea managerilor față de acționari ar aduce cu sine și creșterea beneficiilor sociale. Teoria „investitorilor” sau managementul revendicărilor multiple (stakeholder management) a fost formulată atât pentru a explica (caracter descriptiv), cât mai ales pentru a ghida (caracter instrumental), a Întemeia cognitiv, științific un anumit tip de comportament al organizațiilor ce ia În calcul impactele sociale mai generale. Teza este formulată În contextul estompării granițelor sectoriale Între public, privat și nonprofit
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fluxul de resurse În funcție de cel mai bun preț și, apelând la un mecanism economic - abandonul (exit) - ar crea premisele volatilității mediului organizațional, mai presus de controlul organizației. Donaldson și Preston (1995) argumentează că teoria investitorilor este invocată atât În sens descriptiv, instrumental, cât și normativ. În manieră descriptivă, teza este folosită pentru a descrie și elucida comportamentul organizațional, anume: natura firmei În opoziție cu modelul neoclasic, semnificațiile pe care managerii le atașează actului de conducere sau felului În care anumite corporații
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
preț și, apelând la un mecanism economic - abandonul (exit) - ar crea premisele volatilității mediului organizațional, mai presus de controlul organizației. Donaldson și Preston (1995) argumentează că teoria investitorilor este invocată atât În sens descriptiv, instrumental, cât și normativ. În manieră descriptivă, teza este folosită pentru a descrie și elucida comportamentul organizațional, anume: natura firmei În opoziție cu modelul neoclasic, semnificațiile pe care managerii le atașează actului de conducere sau felului În care anumite corporații sunt conduse În realitate (Clarkson, 1991). Din
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
să asigure egalitatexe "„egalitate"de tratament, cum poate să fie o puterexe "„putere" legitimă, ce drepturi și libertăți ar trebui să aibă oamenii, care este forma ideală sau măcar cea mai puțin rea formă de guvernarexe "„guvernare". b) Teorie politică descriptivă: vizează următoarele aspecte: cum se legitimează guvernarea, cum se exercită putereaxe "„putere", legea, autoritatea, decizia; se concentrează asupra felului în care funcționează instituțiile legislative, executive, judecătorești, partidele, facțiunile, grupurile de interese: pe cei ce guvernează sau sunt în competiție pentru
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
s-a născut într-o comunitate, într-un context sociocultural și are o identitatexe "„identitate" relațională. Suntem o parte a unei comunități și, în anumite limite, îi împărtășim scopurile (Sandelxe "„Sandel,Michael", 1984). Comunitatea trebuie înțeleasă, pe de o parte, descriptiv, în calitatea sa de context istorico-geografic în care trăiește un individ, iar pe de altă parte, normativ, în sensul că fiecare comunitate are anumite scopuri comune ce afectează viețile indivizilor. De exemplu, pentru noi, în 2004, contextul istorico-geografic este cel
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
1999, p. 39). Ideea de la care pleacă adeptele teoriei perspectivelor (diferențele contează substanțial) este aceea că, întrucât experiențele femeilor sunt diferite, și perspectiva lor asupra puterii pare să fie diferită. Această idee, care poate fi corectă din punct de vedere descriptiv, nu ne conduce însă în plan normativ la cultivarea în mod exclusiv a diferenței, fiindcă aceasta ar însemna riscuri în privința asumării ideii „ce este politic e personal”. Orice persoană tributară gândirii patriarhale nu poate decât să se bucure că femeile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
practice, și anume predicția și controlul, și vizează, în termenii autorului, „canalizarea așteptărilor, ghidarea acțiunilor, și, în general, se relaționează controlului mediului nostru”. În dimensiunea ei științifică, Teoria Alegerii Sociale pare, la prima vedere, să aibă mai puțin reprezentat aspectul descriptiv, însă acest lucru se datorează unei asocieri pe care o facem între ideea de descriere și aceea de fenomen natural. Atunci când, spre exemplu, descriem individul ca minimal rațional - în sensul că este capabil să ierarhizeze complet și aciclic o mulțime
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
vizuale, prezentați-vă, oferiți-vă ajutorul și, dacă este acceptat, oferiți-i elevului brațul. Spuneți-i dacă trebuie să urce sau să coboare, dacă ușa e la stânga sau la dreapta sa, avertizați-l asupra eventualelor riscuri, folosiți cuvinte cu rol descriptiv (de exemplu: drept Înainte, mai În față, la stânga etc.), În funcție de poziția corpului elevului. Fiți cât mai clari În indicații și evitați folosirea unor termeni care oferă informații inutile pentru elevi, cum ar fi: chiar acolo, aici, aceasta etc.; - pentru ambliopi
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
nontrivialității, adică să nu-și propună să testeze o realitate cu totul evidentă (vezi și ***, 1988). Din mai multe cauze, printre care se numără și varietatea, fluiditatea, inextricabilitatea socialului și umanului, sociologia și alte discipline socioumane n-au atins rigoarea descriptivă, explicativă și predictivă a științelor naturii și nu posedă nici valențele explicative ale acestora. Prin tipul de demers investigațional pe care-l practică (specificarea și operaționalizarea conceptelor și ipotezelor, culegerea de date concrete în condiții comparabile, prelucrări statistice etc.), ele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
teorie în sens „tare”), până la simple enunțuri care să nu fie în raport de contradicție. Puține sunt fragmentele de realitate sau aspecte ale ei care pot fi descrise și explicate prin teorii tari. În cele mai multe discipline științifice avem doar scheme descriptive și explicative, năzuința oamenilor de știință de factură nomotetică fiind aceea de a „coagula” aceste scheme în jurul unui nucleu de propoziții de bază (Rotariu, 1994). 2. Ca raport de temporalitate față de cercetarea empirică, teoria (în sensul ei tare sau mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
având în centru noțiunea de „capital informațional”, variabilă care nici ea nu e ușor de cuantificat. 6. Referitor la concretul empiric, teoriilor înalt formalizate (tari) - atâtea câte sunt în domeniul socioumanului - li se reproșează că sunt mai degrabă normative decât descriptive. Adică ele arată cum ar trebui să se comporte indivizii (raționali) într-o anumită situație și nu cum se comportă în realitate. În România, de pildă, se discută acum cu insistență cât de contraproductive sunt deciziile și acțiunile multor oameni
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
larg interes de public; astfel de probleme apar fie în dezbaterile mediatizate, fie în preocupările mai mult sau mai puțin mărturisite ale unor organisme, instituții politice, administrative, științifice etc. c. Sondajele de opinie sunt anchete sociologice cu un pronunțat caracter descriptiv. Ele nu numai că nu au ambiții explicative, dar, adeseori, însăși descrierea fenomenelor este realizată doar în linii foarte generale, fără detalieri și particularizări. d. Sondajele de opinie sunt anchete realizate într-un timp foarte scurt, cu chestionare simple și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de vedere al problematicii. Astfel, în loc să efectueze cheltuieli cu mai multe anchete, instituția respectivă rezolvă totul printr-o singură descindere pe teren. Lucrul este posibil, firește, dacă la nivelul aspectelor de urmărit se rămâne, în bună măsură, doar la faza descriptivă, folosind pentru explicație numai variabilele individuale de identificare și încă vreo câțiva factori simpli. În altă ordine de idei, trebuie să observăm că universul indicatorilor unui fenomen social nu are o existență bine determinată, în sensul că ar fi constituit
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mare de indicatori) și alta stilul de viață al studentului, care reclamă surprinderea unui număr însemnat de dimensiuni. Referitor la tipul cercetării, să spunem că adeseori se face distincție între studii „explorative” și studii „explicative”. Primele vizează mai curând aspectele descriptive ale fenomenului și deci nu pretind introducerea prea multor factori suplimentari în cercetare, efectuându-se, prin urmare, de obicei, cu chestionare mai simple. Orice cercetare se face cu un anume scop și se adresează unui „beneficiar”. În general, putem distinge
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau de altă natură), așa încât ea nu derivă în chip natural din preocupările sale științifice anterioare, venind deci ca o prelungire a acestora în scopul testării unor ipoteze cu rol explicativ pentru fenomenele anterior cercetate sau al detalierii unor cunoștințe descriptive deja utilizate. Sociologul este deseori chemat să răspundă solicitărilor din partea unor beneficiari ce-i pun în față o problemă descrisă în limbajul curent și în termeni foarte puțin preciși. Așa se face că prima lui sarcină este aceea de a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a tendinței mesajelor? Dacă da, cum? etc. 1.1.2. Stabilirea ipotezelor de lucru Ipotezele sunt fragmente ale modelului explicativ pe care-l adoptăm în legătură cu fenomenul menționat. Chiar dacă o anchetă - cum se întâmplă cu multe sondaje - are un caracter eminamente descriptiv, ea se întemeiază pe un sistem de relații ce sunt presupuse a guverna universul de fenomene cercetate. Așa se face că, practic, orice întrebare dintr-un chestionar se originează într-o astfel de supoziție asupra naturii complexului de fenomene cercetate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unor relații, comportamente sau atitudini. Poate părea paradoxal, dar realmente cercetările cucaracter explicativ sunt mai puțin „pretențioase” din punctul de vedere al reprezentativității (căci putem presupune că raporturile esențiale dintre fenomene se regăsesc în orice eșantion) decât cele cu caracter descriptiv, care încearcă să reproducă în proporții exacte toate tipurile de manifestări. Un exemplu în sprijinul ideii de mai sus îl găsim în anchetele care încearcă să reproducă schemele experimentale. Cel mai simplu caz de această natură este cel al așa-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
modele deterministe, adică de relații cauzal-condiționale între variabile. Fiecare dintre aceste trei clase de proceduri poate fi divizată, la rândul său, în două subclase, relativ distincte, în funcție de tipul variabilelor utilizate: cantitative sau calitative (categoriale). Tipologii. Construirea și utilizarea în scopuri descriptive și explicative a tipurilor sunt operații deosebit de frecvente în științele socioumane, dar nu numai. Clasificarea indivizilor într-un număr redus de clase este necesară pentru o mai clară înțelegere a diversității situațiilor reale și pentru detectarea unor regularități și similitudini
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mormînt se dezvelește, O fantomă-ncoronată din el iese... o zăresc... Iese... vine către țărmuri... stă... În preajma ei privește... RÎul Înapoi se trage... munții vîrful Își clătesc. Ascultați... ! marea fantomă face semn... dă o poruncă...” Acest „ascultați” cheamă la ordine imaginația descriptivă. Prologul s-a Încheiat. Urmează un alt fel de Împresurare a temei: pur didactică, oratorică, Întreruptă din loc În loc de judecăți morale: „Întreprinderea-ți fu dreaptă, a fost nobilă și mare.” După voiajul istoric, discursul revine la punctul de plecare. Împresurarea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
peisaj, peisajul Într-un tablou, tabloul Într-un spațiu care intră de mai multe ori și sub forme diferite În sfera imaginarului. Mijloacele de apropiere sînt mai variate (vizuale, auditive, olfactive, rareori tactile), dar că Alecsandri impune În lirica lui descriptivă un „stil senzorial”, cum s-a spus, este greu de susținut. Imaginile vizuale, olfactive... nu trec nici aici de o anumită limită de abstracțiune și stereotipie, rareori o pulsație, o nuanță, o repetiție indică un atașament involuntar pentru o categorie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ordonat. În ample paranteze epice, și ne este bine cunoscut modelul din Enigma Otiliei, roman prin excelență balzacian, se elaborează "fișele biografice" ale personajelor prin enumerarea unor trăsături (dominante caracterologice) și prin ilustrarea lor în cadrul unei demonstrații epice de tip descriptiv. Pe rând, Gonzalv Ionescu (obsesia carierei universitare), Bonifaciu Hagienuș (leit-motivul avariției și al cupidității enorme), Ermil Conțescu (ramificațiile particulare ale clanului), Panait Suflețel (parodierea unor însușiri prin hipertrofiere caricaturală) și Pomponescu (obsesia carierei politice falimentare, încheiate tragic) se întîlnesc în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
El este utilizat mai ales în medicină, de unde este "exportat" și în alte domenii (ca asistența socială, spre exemplu), pentru a indica rezultatul unei investigații de profunzime asupra unei probleme. Un diagnostic științific cuprinde, în fapt, două componente: un diagnostic descriptiv (diferențial) și un diagnostic explicativ (cauzal, etiologic). c. Observația experimentală urmărește verificarea unor ipoteze și aprofundarea cunoașterii fenomenului social vizat prin manipularea variabilelor și a factorilor procesului social în sensul construirii unui sistem controlabil de observat. Observația experimentală este utilizată
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Acestora li se atribuie atunci un caracter "etnologic", din moment ce îndeplinesc două condiții: se ocupă de mediile "populare", care sunt în continuare privite ca un fel de garant al culturilor locale; sunt utilizate pentru a colecta cu multă migală elemente precise, descriptive, de viață cotidiană, rituri, credințe, sărbători. Fracțiunea etnologiei consacrată altădată lumii rurale și folclorului s-a extins la cartierele muncitorești, așadar la lumea urbană. Tendința ei actuală este de a-și deplasa obiectele către periferiile și marginile sociale alogene. De la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mai mult sau mai puțin voită cu apelurile de ofertă sau cu o cerere socială, sub forma unei specializări subdisciplinare cu atât mai apte pentru constituirea unui spațiu de expertiză cu cât se prezintă drept orientată și, deci, îngustă. Practica descriptivă în care constă valoarea acesteia pe o piață a științei în proces de consolidare este subordonată atunci unei logici tehnocratice; absența unei atitudini critice și a unei încadrări metodologice a câmpului de anchetă duce la o repliere asupra categoriilor cognitive
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o tendință răspândită de a aborda cuplul alteritate / identitate într-un mod atât de relativizat, încât este ridicat la rangul de nouă dogmă speculativă: fațeta raporturilor sociale care îl desemnează se pretează de fapt, ca și altele, la o practică descriptivă care îl autonomizează și se inserează într-un proces științific de alterizare. Pentru a rezolva dilemele care rezultă de aici, noile incantații reflexive ale antropologiei nu sunt de prea mare ajutor, deoarece tind, pe de o parte, să fie utilizate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]