2,257 matches
-
rob pe câmpia putredă de oseminte" ("Întoarcerea poetului"). Se va defini și în raport cu generația menită să desțelenească pământul bătrân, o generație solidară la bine și la rău, cu un puternic spirit de sacrificiu și umanitarism: "Prietenii mei înjugați la plug/ desculți și însetați, și eu la coarne la fel/ însetat și desculț/ și cineva din univers cu o coardă de bou/ ne biciuie însetat pe rând". Ioan Alexandru nu este preocupat, organizat și programatic, asemenea lui Nichita Stănescu, să dea o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și în raport cu generația menită să desțelenească pământul bătrân, o generație solidară la bine și la rău, cu un puternic spirit de sacrificiu și umanitarism: "Prietenii mei înjugați la plug/ desculți și însetați, și eu la coarne la fel/ însetat și desculț/ și cineva din univers cu o coardă de bou/ ne biciuie însetat pe rând". Ioan Alexandru nu este preocupat, organizat și programatic, asemenea lui Nichita Stănescu, să dea o definiție poeziei. În spațiul poeziei lui, vine cu o problematică cunoscută
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
redescoperă teme cunoscute într-o anumită epocă și pe care le privește detașat, dar și cu un anume romantism revendicat de locul în care s-a născut și format. Structura volumului ne trimite la "Amintirile" lui Ion Creangă și la "Desculț" al lui Zaharia Stancu. Celula familiei, cu tot soiul de rubedenii, copleșită de implicațiile sărăciei, ale despărțirilor, ale morților, cu o morală simplă, fără interiorizări grave, se află la limita măsurii și a echilibrului. Pitorescul balcanic, zâmbetul duios, întâmplarea unită
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nici iapa albă în herghelie. (Gh.F.C.) Prin urechile copiilor se trece fir roșu contra deochiului. Tot pe fir roșu se atîrnă galbenii la urechile femeilor. (Gh.F.C.) Depănare Cînd te vei visa depănînd, ai să vezi ori ai să pățești ceva. Desculț La praznice nu-i bine a ieși afară desculț. Deșteptăciune Copiii cu fruntea despicată vertical sînt deștepți. Cînd facerea a fost ușoară, copilul născut va fi mintos. Copii mintoși sînt acei care se nasc dimineața, mai ales sărbă toarea. Cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se trece fir roșu contra deochiului. Tot pe fir roșu se atîrnă galbenii la urechile femeilor. (Gh.F.C.) Depănare Cînd te vei visa depănînd, ai să vezi ori ai să pățești ceva. Desculț La praznice nu-i bine a ieși afară desculț. Deșteptăciune Copiii cu fruntea despicată vertical sînt deștepți. Cînd facerea a fost ușoară, copilul născut va fi mintos. Copii mintoși sînt acei care se nasc dimineața, mai ales sărbă toarea. Cu cît un copil e înțărcat mai de timpuriu, cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
primească la dres o ciobotă desperecheată, că-i moare nevasta. Se crede că nu e bine a da mîna cu cineva peste prag sau cruciș, că la din contra, va muri unul dintr-înșii. Să nu umbli cu un picior desculț și cu unul încălțat, căci moare cineva din casă. Să nu treci peste piciorul cuiva, că moare mamă ta. Dacă ai greșit, întoarce-te înapoi pe unde ai trecut, ca s-o scapi. Cînd mor copiii cuiva, e bine a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
viilor, se închide ușa. (Gh.F.C.) Patul pe care a murit un om se aruncă cu așternut cu tot, că e necurat. (Gh.F.C.) Cei care nu primesc bani la înmormîntare nu vor avea cu ce plăti lun trașul și vor umbla desculți prin mărăcini în veac uitat. (Gh.F.C.) Rudele mortului se duc a doua zi după înmormîntare să tămîieze mormîntul, să-l stropească cu apă și să aprindă o lumînare, ca să-l îmblînzească pe cățelul-pămîntului, să nu-l latre pe nou venitul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nunta ta. Cînd treci peste picioarele cuiva din fugă, despășește-l*, că-i merge rău. Se crede că acela cui i se bate vîna la pulpa stîngă va dobîndi un prieten. Nu se umblă cu un picior încălțat și cu unul desculț, că umbli mult pînă te-nsori. Cînd ești căsătorit, nu umbla cu un picior desculț și unul încălțat, că tragi a văduvie. Cînd un copil începe să meargă întîi în picioare, locul de unde se ridică în sus se taie împrejur
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că acela cui i se bate vîna la pulpa stîngă va dobîndi un prieten. Nu se umblă cu un picior încălțat și cu unul desculț, că umbli mult pînă te-nsori. Cînd ești căsătorit, nu umbla cu un picior desculț și unul încălțat, că tragi a văduvie. Cînd un copil începe să meargă întîi în picioare, locul de unde se ridică în sus se taie împrejur ca un cerc, ca să taie piedica copilului, să poată merge ușor. Să nu calci în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nuia de alun omori șerpele, că alunu-i e naș. Șerpele prins în luna lui mart e bun de leac. Dacă calci în os de șerpe, faci bătături. Pe șerpe nu se pune mîna, că ți se jupoaie palmele. Cînd umbli desculț, să te păzești să nu calci în oase de șerpe, că de-ți va intra, de pildă, în călcîi, după cîtăva vreme are să iasă prin vîrful capului. Să nu pomenești șerpele în ziua de Alexie, că te mușcă vara. în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noroc la paseri. Cînd ies furnicile în vatra focului nu-i bine. Mireasa cînd intră în casa mirelui, dacă se uită în vatră, va avea copii frumoși. Văduvie Cînd te vei la miercurea, ai să rămîi vadană. Cînd cineva umblă desculț de un picior, atîția ani are să stea văduvă cîți pași a făcut. Se crede că nu e bine a umbla numai cu un picior încălțat, căci va umbla și în viață fără pă reche, adică va rămînea văduv sau nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la școală, cu pălăria tatălui pe cap, dar premiant evidențiază contrastul dintre sărăcia în care trăia și inteligența lui: "cu obrajii negri-galbeni de friguri, cu capul mare, peste care pusese pălăria destul de veche a tatălui, în cămașă și cu picioarele desculțe și pline de zgârieturi". Cei din casă nu-i înțelegeau dorința de a merge la școală. Umbla cu oile, era terorizat de alți copii și învăța să se bată cu ciomagul, asculta cu încântare povestirile tatălui său. Doar mama încerca
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pește. Ea este "muiere mare, spătoasă, greoaie și cu obrajii bătuți de soare, de ploi și de vânt"; aprigă, demnă, vrea să scape de sărăcie și să-și crească cei doi copii, pe Trică și Persida. Copiii umblă "zdențăroși și desculți", dar sunt "sănătoși și rumeni, voinici și plini de viață, deștepți și frumoși", încât Mara îi privește cu încântare: "Tot n-are nimeni copii ca mine!" Pe fată vrea s-o căsătorească cu un preot, iar pe băiat vrea să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se găsesc în toată zona Trotușului, de la izvoare la vărsare în Siret: Albena, Bahna, Bobeica, Cascada, Corbu, Dumbrava, Grind, Lunca, Ostrov, Rediu, Salcia, Viișoara (se observă lesne că cele feminine apar cu articol definit proclitic) - Beciuri, Brazi, Ciungi, Cișmele, Coșere, Desculți, Funduri, Gropi, Iazurile, Nisipuri, Poduri ș.a. Cu privire la declinare, trebuie menționate două situații: a) genitivul cu articol proclitic (mai ales la masculine), dar și enclitic ; b) acuzativul cu prepoziție - cu, de, în, la, pe, spre. Iată exemple, selectiv, pentru situațiile menționate
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
principalul indicator al creșterii somatice și așa cum este cunoscut, acest indice este condiționat genetic. Înălțimea a fost măsurată în poziția stând. Pe un perete am fixat o vergea gradată din centimetru în centimetru până la înălțimea de 2,5 m Copilul, desculț, s-a lipit cu spatele, ceafa și călcâiele de linia gradată. Cu ajutorul unui echer dreptunghiular așezat cu o latură ( catetă) pe vergea și cu cealaltă latură (catetă) pe creștetul capului, s-a citit numărul de centimetri de pe vergea. b) Greutatea
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
ideea de sfâșiere, de ruptură permanentă dintr-un sine căruia nu îi este străină alteritatea interioară, perceperea străinului ostil ce încearcă evadarea dintr-un sine multiplu, dar egal zbuciumat, este construit poemul Non plus ultra: "eu vin/ pornind de la zero/ desculț/ vin îmbrăcat simbolic// în coastele veacului/ însângerat de un sfârșit/ enigmatic// acesta-i cuvântul/ strigătul verde/ oblic pe cer/ drept în Ocean/ pe obraz trăgând linii sângerânde/ neverosimile/ soarele ca o tipsie încinsă pe creier/ nevoile fiziologice ale trupului/ în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia același cuvânt este prezent într-o succesiune de elemente descriptive ce conturează chipul naturii indiferente față de ființă umană, reprezentată de silueta sugestiva a bătrânul cărunt, rătăcitor: Albit de ani moșneagul, / șubred, desculț, în zdrențe, / purtând de vreascuri grea povară în spate, / prin locuri neumblate, / prin munți și vai, hătișuri, prund și pietre, pe vânt, furtună, ger sau zăpușeala, / se chinuie să meargă. (Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia, vv. 21-28
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de sfințenie (evocându-l pe sfântul Francisc d'Assisi, care s-a dus cu mâinile goale, în căutarea lupului feroce) și paralizează spiritul critic al citiorilor. Personajul liric, din poezia Anei Blandiana este o fată îmbrăcată în alb, fără podoabe, desculță, care vorbește simplu și cu un fel de resemnare tragică"95. De asemenea, conchide același critic literar că nici măcar "cunoașterea nu-i dă Anei Blandiana acea trufie care ne repugnă la alți autori, ca un însemn al parvenitismului în lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
postromantic: "Din apă, ieșeau trupuri albe de plopi/ Cu forme somnoroase și suave./ Adolescenți frumoși sau doar femei./ Dulce confuze, pletele jilave/ Nu îndrăzneau dorința s-o ascundă./ Apa era fără sfârșit rotundă,/ Luna turna pe luciul ei/ Ulei.// Pășeam desculți și limpezi/ Îmi simțeam degetele adormite în mâna ta,/ Era atâta dragoste pe ape,/ că nu ne puteam scufunda,/ Era atâta liniște, că timpul/ Nu îndrăznea să spună vreo secundă,/ Cerul nu rostea niciun nor./ Apa nu-ngăima nicio undă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de sfințenie (evocându-l pe sfântul Francisc d'Assisi, care s-a dus cu mâinile goale, în căutarea lupului feroce) și paralizează spiritul critic al citiorilor. Personajul liric, din poezia Anei Blandiana este o fată îmbrăcată în alb, fără podoabe, desculță, care vorbește simplu și cu un fel de resemnare tragică"186. Cenzurată în perioada comunistă, Ileana Mălăncioiu a fost obligată să-și reediteze volumul Urcarea muntelui, volum decimat de cenzură, la vremea respectivă, din cauza apetitului ei pentru adevăr și din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lua pe urma lui Novalis, Pot fi luntrașii de pe Rin... Și, vai, Cum pier privind spre stânci la Lorelei! Goethe (supărat): Plecați! v-am spus. Voi judecați poeții? Dar cine oare suferă ca ei Când se trezesc în roua dimineții Desculți, damnați, dar murmurând idei De fericire, de mister, de-o altă Minune a iubirii, mai înaltă! Deși nu se cuvine, îi întrerup, le strig: - îndemnurile toate sunt foc aprins ori frig! Cât soarele-și mai joacă amurgul în ferești, Suflet
Poezii by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/8723_a_10048]
-
mă întrebați unde a fost scânteia inițială, ea a fost în povestea cu bivolii. Aș mai vrea să fac un film despre un fost coleg de liceu. Mi-l amintesc cum el, băiat de țăran din împrejurimile Turdei, a venit desculț la admiterea în clasa a VIII-a, având cămașa plină de scaieți. Când l-am întrebat de ce nu are pantofi, mi-a spus că are, dar tatăl lui i-a ascuns, ca să nu meargă la examen. De multe ori a
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
ă grea „misie” a nat I. Iacobovi scriind în raportul său următoarele: „...suntem informați că populația din comuna Tansa Vaslui, este nemulțumită pe motiv că li se ridică pieile porcilor pe care îi taie pentru consum în familie. Au copiii desculți, din care cauză nu-i pot trimite la școală și nu au bani să le cumpere încălțăminte”. Noul regim instaurat după 6 martie 1945 și întărit după alegerile „libere” din noiembrie 1946, dar și prin cele absolut inutile din martie
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se adaugă și figuri memorabile ca Mariuca Dringeanu divina țață, femeile din casa Arnotenilor adevărații Arnoteni și Pena Corcodușa complet decăzută din glorioasa apropiere de prințul Serghie "bătrînă și veștezită, cu capul dezbrobodit și numai zdrențe toată, cu un picior desculț [...]. Beată moartă, vărsase pe ea și o trecuse neputința..." Mateiu aduce din veacul romantic acea "atracție specială pentru excepțiile morale. Pe el îl interesează tocmai acea umanitate care iese din clarificații, și arta lui e a artificialității somptuoase" (Ov. S.
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
o carte foarte groasă în care arată cum s-a înființat literatura română și ce scriitori au lucrat la origini." "Răscoala de la Bobîlna a început pe un deal și s-a terminat în 1438." "Zaharia Stancu a scris un roman desculț. A fost și șef de birou la scriitori." "La sesizarea lui Hamlet, un control inopinat a constatat că e ceva putred în Danemarca." "Soldatul Ionescu avea o misiune importantă: belea ochii la avioane." "Tunarul ochi bine și lovi avionul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]