27,244 matches
-
vreun cunoscut cu buchetul la purtător. Orice, numai asta nu. Dacă merg la o întâlnire și trebuie să ia autobuzul sau metroul, senzația de jenă se amplifică. Stau cu privirea în pământ, nu cumva să atragă atenția. Iar drumul până la destinatar, în asemenea clipe, pare mai lung decât călătoria lui Marco Polo până-n China. Bărbații care îl zăresc clatină din cap cu compătimire. - Ți-a venit și ție rândul, huh? Iar purtătorul de flori, dacă le-ntâlnește privirea, dă din cap
„- Aş dori un buchet de flori pentru prietena mea!” „- Ce-mi puteți spune despre ea?...” Despre ei, cei terorizați de buchetul pentru ea () [Corola-blog/BlogPost/338855_a_340184]
-
este extrem de util. Mai mult, există soluții tehnice care, în plus față de clasificare și restricționare acces, oferă posibilitatea de a retrage accesul la un document care conține date cu caracter personal în măsura în care din eroare documentul a ajuns la un alt destinatar decât cel intenționat. Îți recomandăm Sunt expus, dar mă tratez? Pregătiți-vă pentru ziua de 25 mai 2018, când intră în vigoare Regulamentul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal Agentul de vânzări revine în sucursală, se conectează în domeniu și
„- De unde aveți datele mele, pentru că nu am lucrat niciodată cu banca dvs.?” Ce pățește un agent de vânzări care „expune” datele personale ale clienților () [Corola-blog/BlogPost/338883_a_340212]
-
blocarea copierii datelor din sisteme de business în aplicații de uz personal. Mai mult, documentele și alte tipuri de informații pot fi protejate cu soluții de management a informației (RMS) care să facă informația inteligibilă numai pentru anumite categorii de destinatari. Revenind la agentul nostru de vânzări, după încă 3 luni, unul dintre clienții vizitați de acesta contactează banca și își exprimă nemulțumirea pentru faptul că datele lui sunt în posesia băncii, solicită ștergerea lor și confirmarea ștergerii lor de pe toate
„- De unde aveți datele mele, pentru că nu am lucrat niciodată cu banca dvs.?” Ce pățește un agent de vânzări care „expune” datele personale ale clienților () [Corola-blog/BlogPost/338883_a_340212]
-
Cum s-a întâmplat cu Ucraina și cu alte zone ale Europei se poate întâmpla și României, de ce nu? E iubită România? Un stat relativ mare, latin, în mijlocul unei zone atât de frământate... Văd pericole, evident că văd pericole. Principalul destinatar ar fi clasa politică? V.V.: Nu, domnu’, vă rog să nu răstălmăciți. Citiți cu atenție mesajul: e către autoritățile statului român, către clasa politică, către poporul român, către intelectuali. Citiți-l cu atenție. Noi nu facem selecție, ne adresăm tuturor
Academicienii către popor. Victor Voicu, secretar general al Academiei Române () [Corola-blog/BlogPost/338898_a_340227]
-
de stat și a treia a Biroului Federal de Investigații - FBI. Ultimul organ de cercetare nu intervine decât atunci când apare suspiciunea unui act criminal. Specialiștii ciberneticieni ai FBI-ului au reușit să recupereze documentele considerate distruse, au preluat de la alți destinatari copiile provenite de la cabinetul doamnei Clinton și au folosit și surse mai neobișnuite, inclusiv informațiile hacker-ului bucureștean Marcel Lazăr Lehei, poreclit Guccifer, care a devenit celebru peste noapte în lumea politică americană. Îți recomandăm „Un șofer român de taxi
Sondajele de săptămâna aceasta indică, pentru prima dată, o mare surpriză. Cu cine votează milenariștii? Femeile nu îl plac pe Trump, bărbații nu o plac pe Hillary () [Corola-blog/BlogPost/338505_a_339834]
-
OMV Petrom că „ascunde” anual milioane de tone din producția de țiței, pentru a nu plăti redevența corspunzătoare statului român. Publicăm integral scrisoarea ofițerului de informații și contrainformații economice: „Sunt col (r). prof. univ. dr. ing. Marian Rizea. Cei mai mulți dintre destinatarii acestui mesaj mă cunoașteți, cu bunele și mai puțin bunele lucruri pe care le-am făcut în cei 25 de ani ca ofițer de informații și contrainformații economice. Sunt inginer petrolist și mi-am dat doctoratul în 2001, după mai
DNA-ul tace chitic?!!! Jaful OMV Petrom, denunţat public de un ofiţer de contrainformaţii economice () [Corola-blog/BlogPost/340034_a_341363]
-
OMV Petrom că „ascunde” anual milioane de tone din producția de țiței, pentru a nu plăti redevența corspunzătoare statului român. Publicăm integral scrisoarea ofițerului de informații și contrainformații economice: „Sunt col (r). prof. univ. dr. ing. Marian Rizea. Cei mai mulți dintre destinatarii acestui mesaj mă cunoașteți, cu bunele și mai puțin bunele lucruri pe care le-am făcut în cei 25 de ani ca ofițer de informații și contrainformații economice. Sunt inginer petrolist și mi-am dat doctoratul în 2001, după mai
Jaful OMV [Corola-blog/BlogPost/340037_a_341366]
-
elemente ficționale”. Seducția Seducția este operația persuasivă cea mai inocentă, ea jucând în contul intuiției sub o mască de cogitație. “Pentru ca operația de seductie să fie fecundă, pentru ca în substanța sa persuasivă ea sa depună cuvinte și gânduri emoționale, pentru ca destinatarul să fie sedus sub presiunea acestora și într-o zi să devină obiect al unei veridictțuni ce constată efectul persuasiv, în aceste scopuri este necesar ca discursul rostit sa nu fie un discurs al adevărului decât în cazul unui adevăr
Mirela Teodorescu: Mecanisme ale persuasiunii practice () [Corola-blog/BlogPost/339476_a_340805]
-
a marketingului, social media depășește „omul unidimensional” și mass-media de unică focalizare și dublează, amplifică dimensiunea comunicațională. Mai mult, face ca procesul comunicațional să devină reflexiv, tranzitiv, reversibil, iar finalmente angajează într-o relație directă marca, produsul, brand-ul cu destinatarul, cu publicul cumpărător, cu clientul. Mesajul static de mass-media este populat în social media cu furnizarea ori absorbția de atitudini, percepții, poziții, opinii ori idei strict personale ori de grup. În opinia specialiștilor în social media, E. Constantinidos și Stefan
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339498_a_340827]
-
nu se produce la întâmplare. Constrângerile ce se iau în calcul în producerea informației vorbesc ele însele despre latura “conformistă” a produsului și producției, despre circulația căreia informația îi este destinată în vederea ajungerii în spațiul consumului: acela al receptorilor intenționați (destinatarii, arhireceptorii, observatorii vizați) și al receptorilor involuntari (observatori fără voința producătorului)” (pag.60). Pentru a fi tratată ca o știință, comunicarea/informația avea nevoie de reglementări, autorul ne explică acest aspect: “întotdeauna rostirile esențiale vor fi întâmpinate cu neîncredere și
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
caz prezența sa este recognoscibilă și se pot desprinde atributele lui esențiale în calitate de producător al discursului (înțeles ca producție de limbaj ce poartă ansamblul coerent și coeziv de semnificații numit mesaj); din presupozițiile logice și pragmatice pe care le realizează destinatarul la recepție și din elementele verbale prin care se explicitează pe sine ca subiect (sursă) al discursului, vorbește despre instanța discursului în parametri de context și co-text. Producător al discursului, el este totodată subiect al enunțării acestuia (persoana I). În raport cu
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
ierarhizează și totodată, se autodefinește, se autocomunică implicit sau explicit, își enunță propria poziție de locutor și definește situația de comunicare în care se găsește; el se situează (ca volum, timp, loc) și califică și rolul, statutul, timpul și locul destinatarului.Trebuie avut în vedere și modul în care comunicatorul se raportează la părerea despre el însuși (teoria autopercepției), modul în care reacționează la mesajele disonante (teoria disonanței cognitive) și cum își construiește reprezentarea cauzală a fiecărui eveniment pe care-l
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
conceptul relativ impropriu de „participants”, „participant” (Rogers E. M., Kincaid D. L., 1981, p. 63), (Kincaid D. L., 2009, p. 190). c) Alături de aceștia ca instanțe captatoare s-au definit și colocutorul, și supra-destinatarul. Mihail Bahtin identifică în comunicarea dialogală trei participanți: locutorul, destinatarul și supra-destinatarul (Apud Cosmescu A, 2012, p. 191). Supra-destinatarul este o instanță generică. În viziunea „emițătorului”, supra-destinatarul este destinatarul ideal. El constituie prototipul ideal al destinatarului către care se îndreaptă intenția de comunicare a emițătorului. Am zice că supra-destinatarul este
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
Alături de aceștia ca instanțe captatoare s-au definit și colocutorul, și supra-destinatarul. Mihail Bahtin identifică în comunicarea dialogală trei participanți: locutorul, destinatarul și supra-destinatarul (Apud Cosmescu A, 2012, p. 191). Supra-destinatarul este o instanță generică. În viziunea „emițătorului”, supra-destinatarul este destinatarul ideal. El constituie prototipul ideal al destinatarului către care se îndreaptă intenția de comunicare a emițătorului. Am zice că supra-destinatarul este prototipul destinatarului actului de comunicare. Către el se îndreaptă semnificațiile strict intenționale generate de emițător. d) Antoine Culioli introduce
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
definit și colocutorul, și supra-destinatarul. Mihail Bahtin identifică în comunicarea dialogală trei participanți: locutorul, destinatarul și supra-destinatarul (Apud Cosmescu A, 2012, p. 191). Supra-destinatarul este o instanță generică. În viziunea „emițătorului”, supra-destinatarul este destinatarul ideal. El constituie prototipul ideal al destinatarului către care se îndreaptă intenția de comunicare a emițătorului. Am zice că supra-destinatarul este prototipul destinatarului actului de comunicare. Către el se îndreaptă semnificațiile strict intenționale generate de emițător. d) Antoine Culioli introduce pentru destinatar apelativul de co-emițător. El înțelege
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
supra-destinatarul (Apud Cosmescu A, 2012, p. 191). Supra-destinatarul este o instanță generică. În viziunea „emițătorului”, supra-destinatarul este destinatarul ideal. El constituie prototipul ideal al destinatarului către care se îndreaptă intenția de comunicare a emițătorului. Am zice că supra-destinatarul este prototipul destinatarului actului de comunicare. Către el se îndreaptă semnificațiile strict intenționale generate de emițător. d) Antoine Culioli introduce pentru destinatar apelativul de co-emițător. El înțelege conceptul ca desemnând starea de comunicare a destinatarului care în timp ce emițătorul îi transmite un mesaj se
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
El constituie prototipul ideal al destinatarului către care se îndreaptă intenția de comunicare a emițătorului. Am zice că supra-destinatarul este prototipul destinatarului actului de comunicare. Către el se îndreaptă semnificațiile strict intenționale generate de emițător. d) Antoine Culioli introduce pentru destinatar apelativul de co-emițător. El înțelege conceptul ca desemnând starea de comunicare a destinatarului care în timp ce emițătorul îi transmite un mesaj se implică împreună cu acesta în a-l percepe cât mai bine (Culioli A., 1990, pp. 12-19). Am zice că co-emițător
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
a emițătorului. Am zice că supra-destinatarul este prototipul destinatarului actului de comunicare. Către el se îndreaptă semnificațiile strict intenționale generate de emițător. d) Antoine Culioli introduce pentru destinatar apelativul de co-emițător. El înțelege conceptul ca desemnând starea de comunicare a destinatarului care în timp ce emițătorul îi transmite un mesaj se implică împreună cu acesta în a-l percepe cât mai bine (Culioli A., 1990, pp. 12-19). Am zice că co-emițător este un destinatar binevoitor. e) Gerald R. Miller și Mark Steinberg sunt primii
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
co-emițător. El înțelege conceptul ca desemnând starea de comunicare a destinatarului care în timp ce emițătorul îi transmite un mesaj se implică împreună cu acesta în a-l percepe cât mai bine (Culioli A., 1990, pp. 12-19). Am zice că co-emițător este un destinatar binevoitor. e) Gerald R. Miller și Mark Steinberg sunt primii care întrebuințează conceptul de „transactant” cu un sensul de comunicator cu comportament anticipativ și „preprogrammed” (Miller G. R., Steinberg M., 1975, p. 304). Apoi, W. B. Gudykunst, L. P. Stewart
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
plutește” Ieudul fără ieșire - fundătura vorbirii noastre Porcec - „Peste drum de cârciuma unde stau și beau/e biserica. eu și părintele ne pândim de mulți ani/aș vrea să-l slujesc și eu pe Dumnezeu fixează un raport prietenos cu destinatarul/Astfel, se produce o complicitate conivența - o convenție tonul: grav, familiar? topos predilect - Varai „motiv central iradiant” poemele notează sau ipostaza de a fi eu alege eul liric - direct - narativ: int; even; descriptiv: ob, locuri totul aspiră la starea de
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
mică! Ține-mi, bre nene, și mie un loc la masă...” Admirabilă vibrație pentru meditația că atâta timp cât suntem pe drum să gândim ca niște călători. De altfel, însăși compoziția sub formă de scrisoare ce poate sau nu să ajungă la destinatar inscripționează nostalgia că suntem ființe trecătoare, fragile, ușor de lovit, perisabile și pieritoare. Dacă nu cumva implicarea noastră subiectivă ne deformează perspectiva, cea mai patetică și mai prietenoasă scrisoare se îndreaptă etern către Ion Zubașcu. Este și cea mai lungă
GEORGE STANCA: Stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339605_a_340934]
-
duc și către exerciții de stil, dar acestea sunt suferințe induse de dificultatea de a spune adevărul în față, verde în ochi. Schisma stilistică acoperă, orice s-ar zice, incertitudinea în legătură cu partea rea, dură, necruțătoare a adevărului. În timp ce-i scrie destinatarului, George Stanca își scrie și sieși. Sensibilizarea adresantului la realitatea propriei ființe îl face pe autor să-și asume eventuala eroare și să trăiască responsabil tragedia lumii: aceea de a nu avea dreptate când crezi că ai dreptate. Deosebita capacitate
GEORGE STANCA: Stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339605_a_340934]
-
indică. Astfel, el se profilează ca un „discurs de incitare la acțiune”. Cel care a observat și conceptualizat acest tip de discurs este profesorul Jean-Michel Adam. Printre trăsăturile specifice acestuia se enumeră: un contract implicit de încredere între emițător și destinatar, un lexic relativ specializat, prezintă o abundență specifică de verbe. J.-M. Adam arată că, prin contractul implicit, „se garantit au destinataire que, s’il se conforme à tout les recommandations et s’il respecte les procédures indiquées, il atteindra
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
care se simțea el însuși între ai săi, neștiindu-se prea limpede dacă nu cumva era și el țigan. Politică nu făcuse niciodată. Neizbutind să-l întâlnească, îi lăsă aparatul de radio mamei sale care îi trimise o confirmare a destinatarului, scrisă într-un stil cu adevărat de mânuitor dibaci al condeiului: „Măi tinere vecine de pământ al meu, îmi pare rău că n-am avut norocul...” (p.24-25). Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) () [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
nu se produce la întâmplare. Constrângerile ce se iau în calcul în producerea informației vorbesc ele însele despre latura “conformistă” a produsului și producției, despre circulația căreia informația îi este destinată în vederea ajungerii în spațiul consumului: acela al receptorilor intenționați (destinatarii, arhireceptorii, observatorii vizați) și al receptorilor involuntari (observatori fără voința producătorului)” (pag.60). Pentru a fi tratată ca o știință, comunicarea/informația avea nevoie de reglementări, autorul ne explică acest aspect: “întotdeauna rostirile esențiale vor fi întâmpinate cu neîncredere și
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]