3,808 matches
-
limba a unei populații creștine familia afro-asiatică, ramura omotică de sud; tonala; aglutinanta; nu are plural; nu are articol nehotărît, dar are articol hotărît; postpoziții; SOV latină și etiopiana 2. abază OR Rusia (R. Karaceaevo-Cerkesă) / N Turcia, Iordania; considerată și dialect al limbii abhaze; că majoritatea limbilor N-V caucaziene, bogat inventar consonantic (63 de foneme) și foarte sărac inventar vocalic (2 foneme) familia caucaziana de nord-vest, ramura abhazo-adîghei, grupul circasian; aglutinanta; ergativă; SOV; adj. - subst. chirilica (Rusia), latină (Turcia) 3
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nu trebuie confundată cu aja, familia nilo-sahariană (Sudanul de Sud) familia nigero-congoleză, ramura kwa, grupul gbe; plural clitic; postpoziții; SOV/SVO latină cu semne și caractere speciale 9. akan LN Ghana / N Coasta de Fildeș, Surinam, Jamaica (America de Sud și Centrală); dialecte: akan, asante, fante, twi; în America limba a ajuns datorită sclavilor africani familia nigero-congoleză, ramura kwa, grupul tano central; armonie vocalica de tip încrucișat; tonala; SVO transcriere latină 10. akkadiana (asiro-babiloniană) LM; Regatul Mesopotamiei (mîl. IV-mil. I i.C.); cea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba a ajuns datorită sclavilor africani familia nigero-congoleză, ramura kwa, grupul tano central; armonie vocalica de tip încrucișat; tonala; SVO transcriere latină 10. akkadiana (asiro-babiloniană) LM; Regatul Mesopotamiei (mîl. IV-mil. I i.C.); cea mai veche limba semitica cunoscută; două dialecte: babiloniana și asiriana; în mileniul III i.C. akkadiana a fost limba vernaculara a popoarelor semite ale Mesopotamiei; în prima jumătate a sec. al II-lea i.C. akkadina devine o limbă internațională, scrisă în întregul Orient-Apropiat, din Anatolia în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
origine sumeriana; cca 600 de semne cu referință semantica și uneori silabica și care notează și vocalele 11. albaneză O Albania, Kosovo (republică recunoscută doar de o parte a comunității internaționale), Macedonia / N Grecia, Turcia, Italia, Șerbia, Muntenegru, România; două dialecte: gheg (la nord de rîul Shkumbi) și tosc la sud; elemente de vocabular (cîteva zeci de cuvinte) comune cu română, explicabile printr-un substrat comun sau printr-un vechi contact lingvistic; articolul hotărît enclitic, ca în română familia indo-europeană, limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Libia, Maroc, Mauritania, Oman, Qatar, Siria, Somalia, Sudan, Tunisia, Yemen; e vorba de arabă standard modernă, bazată pe limbă Coranului; limba liturgica a religiei islamice; diglosia limbii arabe cuprinde arabă literară (arabă clasică și arabă standard modernă) și arabă dialectala (dialectele magrebit, egiptean, siro-palestinian, irakian, dialectele peninsulare etc.); unii lingviști afirmă că dialectele arabe sînt de fapt limbi de sine stătătoare, ca în cazul limbilor romanice, descendente din latină familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; flexionara; VSO arabă abjad, derivată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Siria, Somalia, Sudan, Tunisia, Yemen; e vorba de arabă standard modernă, bazată pe limbă Coranului; limba liturgica a religiei islamice; diglosia limbii arabe cuprinde arabă literară (arabă clasică și arabă standard modernă) și arabă dialectala (dialectele magrebit, egiptean, siro-palestinian, irakian, dialectele peninsulare etc.); unii lingviști afirmă că dialectele arabe sînt de fapt limbi de sine stătătoare, ca în cazul limbilor romanice, descendente din latină familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; flexionara; VSO arabă abjad, derivată din alfabetul fenician; notează doar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de arabă standard modernă, bazată pe limbă Coranului; limba liturgica a religiei islamice; diglosia limbii arabe cuprinde arabă literară (arabă clasică și arabă standard modernă) și arabă dialectala (dialectele magrebit, egiptean, siro-palestinian, irakian, dialectele peninsulare etc.); unii lingviști afirmă că dialectele arabe sînt de fapt limbi de sine stătătoare, ca în cazul limbilor romanice, descendente din latină familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; flexionara; VSO arabă abjad, derivată din alfabetul fenician; notează doar consoanele; semne diacritice hamza și cifre arabe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbilor romanice, descendente din latină familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; flexionara; VSO arabă abjad, derivată din alfabetul fenician; notează doar consoanele; semne diacritice hamza și cifre arabe; se scrie de la dreapta la stînga 16. aragoneza O Aragon (Spania); dialect spaniol vorbit în provinciile Aragon și Huesca; statut controversat: unii lingviști îl considera limba romanica independența; asemănări cu mozaraba, catalana și occitana (dialectul gascon) familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic (după unii lingviști: occitano-romanic) latină 17. arameica (aramaica) N Armenia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
semne diacritice hamza și cifre arabe; se scrie de la dreapta la stînga 16. aragoneza O Aragon (Spania); dialect spaniol vorbit în provinciile Aragon și Huesca; statut controversat: unii lingviști îl considera limba romanica independența; asemănări cu mozaraba, catalana și occitana (dialectul gascon) familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic (după unii lingviști: occitano-romanic) latină 17. arameica (aramaica) N Armenia, Azerbaidjan, Iran, Irak, Istrael, Georgia, Liban, Rusia, Siria, Turcia, Eritreea, Suedia. Puternică diaspora în Europa, America, Australia. Unul dintre puținele popoare apatride ale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba sintetică flexionara în faza veche a devenit analitică și aglutinanta, apropiindu-se de limbile turcice siriacă, greacă, persana (în trecut); armeana, scriere proprie cu 36 de semne, scrisă de la dreapta la stînga 20. asiriana LM Asiria antică; ramură sau dialect al limbii akkadiene; neoasiriana este limba Imperiului Asirian care domină Orientul-Apropiat din 911 pînă în 612 i.C. familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; SOV cuneiforma de origine sumeriana; semne gravate pe tăblițe de argilă 21. assameză O Assam
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Imperiului Asirian care domină Orientul-Apropiat din 911 pînă în 612 i.C. familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; SOV cuneiforma de origine sumeriana; semne gravate pe tăblițe de argilă 21. assameză O Assam (India) / N Bangladesh, Bhutan; considerată și dialect bengali familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian oriental (asamezo-bengalez); SOV asameză, provenită din scrierea gupta 22. avar N / Daghestan (Rusia), Azerbaidjan, Kazakhstan, Turcia familia caucaziana de nord-est, grupul avar-andic; armonie vocalica; ergativă; SOV; adj. - subst. arabă modificată, latină modificată, chirilica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
indicații ritualice mai recente familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian (apropiată de vedica), flexionara comparabilă cu greacă clasică și sanscrita avestica, provenită din alfabetul pahlevi 24. awadhi N / India, Nepal familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian est central; considerată și dialect hindi devanagari, kaithi 25. aymara O Bolivia, Peru / N Argentina, Chile; patru persoane gramaticale; "concepție inversă" a timpului: trecutul, cunoscut și vizibil se găsește în fața locutorului, în timp ce viitorul, necunoscut și invizibil se găsește în spatele lui (la fel pentru quechua și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
construcții fonetice); latină (introdusă de spanioli) 29. babiloniana LM Vorbită în Babilon începînd cu prima jumătate a mileniului ÎI i.C. Pînă în a doua jumătate a mîl. I i.C. a fost limba literară și diplomatică a Orientului Apropiat. dialect al limbii akkadiene. Familia afro-asiatică, grupul semitic cuneiforma 30. badaga N India (Tamil Nadu); considerată și dialect kannada familia dravidiana, ramura de sud, grupul tamil-kannada; SOV; adj. - subst. tamil 31. bagheli N India (Madhya Pradesh); considerată și dialect hindi familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mileniului ÎI i.C. Pînă în a doua jumătate a mîl. I i.C. a fost limba literară și diplomatică a Orientului Apropiat. dialect al limbii akkadiene. Familia afro-asiatică, grupul semitic cuneiforma 30. badaga N India (Tamil Nadu); considerată și dialect kannada familia dravidiana, ramura de sud, grupul tamil-kannada; SOV; adj. - subst. tamil 31. bagheli N India (Madhya Pradesh); considerată și dialect hindi familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; SOV devanagari 32. băli (balineză) N Indonezia (Băli, Nusa Penida, Lombok
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Orientului Apropiat. dialect al limbii akkadiene. Familia afro-asiatică, grupul semitic cuneiforma 30. badaga N India (Tamil Nadu); considerată și dialect kannada familia dravidiana, ramura de sud, grupul tamil-kannada; SOV; adj. - subst. tamil 31. bagheli N India (Madhya Pradesh); considerată și dialect hindi familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; SOV devanagari 32. băli (balineză) N Indonezia (Băli, Nusa Penida, Lombok, Java); limba a unei vechi culturi; puternică influență sanscrita; trei niveluri stilistice; stilistica respectului este extrem de elaborată familia austroneziana, ramura malayo-polineziană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
benue-congoleză, grupul bantu meridional transcriere latină 36. bariba (baatonum) N Benin, Nigeria familia nigero-congoleză, ramura gur; sistem tonal complex latină cu caractere speciale 37. basca (euskeră, euskară) CO Țară Bascilor și Navarra (Spania) / N Franța; traducerea Noului Testament (1541); cinci dialecte, greu inteligibile între ele; majoritatea vorbitorilor sînt bilingvi (vorbesc și spaniolă sau franceză); basca unificată (euskara batua) - limba literară contemporană Limba nu este indo-europeană și are o genealogie controversată. Două opinii dominante: 1. Veche limba iberica, vorbită aici încă înaintea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Uzbekistan familia altaica, ramura turcica, grupul kipchak de nord; armonie vocalica; aglutinanta; SOV; adj. - subst. arabă, latină (în trecut), chirilica cu noua litere suplimentare 39. batak N Indonezia (Sumatra de nord); puternică influență lexicala sanscrita; limbaj special al riturilor funerare; dialecte (limbi) doar parțial reciproc inteligibile: batak de nord (pak-pak dairi, karo, alas), de sud (simalungun), tobaic de sud (angkola, batak toba, batak mandailing) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul sumatran; VSO "scriere" cu combinații de obiecte, cu valoare simbolică; abugida batak
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nagari orientala; provenită dintr-o scriere brahmică 42. berbera (tamazight) O Maroc / Națională: Mali, Niger, Algeria / N Mauritania, Senagal, Tunisia, Libia, Egipt; se vorbește în nordul Africii, în zona Magreb-Sahara-Sahel; două ramuri principale: limbi berbere de nord și de sud; dialecte (limbi) principale: tashelhit, kabyl, tamazight, rif, shilha, shawiya, tuareg, shenwa, mozabit, zenaga, teggargrent, siwi; puternic fenomen de arabizare familia afro-asiatică, ramura semito-hamitică, grupul berber; izolanta tifinagh (libico-berberă), latină, arabă 43. bhili N India (Ahmedabad) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul occidental
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tashelhit, kabyl, tamazight, rif, shilha, shawiya, tuareg, shenwa, mozabit, zenaga, teggargrent, siwi; puternic fenomen de arabizare familia afro-asiatică, ramura semito-hamitică, grupul berber; izolanta tifinagh (libico-berberă), latină, arabă 43. bhili N India (Ahmedabad) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul occidental; considerată și dialect gujarati devanagari 44. bihari (bhojpuri, maithili) O Bihar, Uttar Pradesh, Bengal (India) / N Nepal (Terai), Mauritius familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental; considerată și dialect hindi; SOV kaithi , nasta'liq (persana), devanagari 45. bielorusa (belarusa) O Belarus / N Polonia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
arabă 43. bhili N India (Ahmedabad) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul occidental; considerată și dialect gujarati devanagari 44. bihari (bhojpuri, maithili) O Bihar, Uttar Pradesh, Bengal (India) / N Nepal (Terai), Mauritius familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental; considerată și dialect hindi; SOV kaithi , nasta'liq (persana), devanagari 45. bielorusa (belarusa) O Belarus / N Polonia Se constituie că limba diferită de rusă în sec. al XV-lea (traducerea Bibliei, cca. 1490). familia indo-europeană, ramura slavă, grupul oriental; sintetică și, în mai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mică măsură, analitică; SVO chirilica, cu două semne suplimentare 46. bikol OR Filipine; este de fapt o macro-limbă (un grup de limbi intercomprehensibile, printre care bikol sau bikolano central) vorbită mai ales în regiunea Bicol; limba standard are la bază dialectul naga familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez central silabară de origine indiană, latină 47. birmana (myanmasa) O Myanmar (Birmania); cea mai veche inscripție pe un stîlp din stupa Mya Zedi de la Bagan (sec. XII) familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul lolo-birman
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
locuitori, care au încetat să-și vorbească limba de origine varietate de creola cu baza lexicala engleză latină 50. bosniacă (sîrbo-croată) O Bosnia și Herțegovina / N Muntenegru, Șerbia, Albania, Kosovo; bosniacă nu este o limbă separată, ci are la bază dialectul štokavian al limbii sîrbo-croate familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; SVO + ordine liberă latină, chirilica, arabă; actualmente latină 51. boșimana (șan) N Botswana, Namibia, Africa de Sud, Angola, Zimbabwe, Lesotho, Mozambic, Swaziland; popor nomad, boșimanii (< neerlandezul bosjesman = "oamenii tufișurilor") sînt considerați cei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ai Africii australe (≈ 20.000 i.C.); azi trăiesc în deșertul Kalahari; 70% din cuvinte încep printr-un clic (ingresiv cînd aerul pătrunde în gură și egresiv cînd iese din gură); există șase clicuri cu valoare fonologica; patru grupe de dialecte; cinci tonuri, teme monosilabice, trei numere (singular, plural, dual), numeralul are numai formele 1 și 2, pentru restul folosindu-se cuvîntul mult; structura verbului este extrem de complexă și arhaica familia khoi-san, ramura sud-africană; alții o considera limba izolată, ca și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
paleoslava, slavă bisericească), limba celor mai vechi texte slave. Frații Chiril și Metodie, călugări greci, traduc în a doua jumătate a sec. al IX-lea texte din Vechiul și Noul Testament și alte lucrări de cult din limba greacă într-un dialect vechi bulgar. Ei folosesc un alfabet propriu, numit glagolitic, creat de Chiril pe baza scrierii grecești cu minuscule cursive, completat cu o serie de semne pentru foneme specific bulgare. Slavă veche are particularități arhaice care o apropie de slavă comună
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
are particularități arhaice care o apropie de slavă comună. Răspîndită prin scris, slavă veche a dus la formarea unor variante locale slavone (printre care și slavona românească), utilizate, cîteva secole, ca limbi de cult sau limbi oficiale. Două grupe de dialecte, de est (stă la baza limbii literare) și de vest; lingviștii bulgari consideră macedoneană un dialect bulgar familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; accentuala, flexionara, SVO; articol hotărît enclitic (că în română și albaneză); sistemul cazual a disparut (cu exceptia vocativului
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]