2,549 matches
-
resemnificare a structurii S P, cea proprie analiticii, rămâne, în esența sa, formală; cea de-a doua, proprie dialecticii, este mai degrabă aplicativă. De aceea, analitica este, înainte de toate, un corpus de reglementări cu privire la folosirea diferitelor operații ale gândirii, în vreme ce dialectica, "interpretând" termenii S și P, apare, înainte de toate, ca o aplicație a analiticii. Această situare a celor două discipline judicative nu corespunde decât unui sens inițial pe care îl putem sesiza la o primă luare la cunoștință asupra lor. Oricum
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
celor două discipline judicative nu corespunde decât unui sens inițial pe care îl putem sesiza la o primă luare la cunoștință asupra lor. Oricum, amândouă au funcții aplicativ-constitutive în istoria filosofiei, pentru toate faptele semnificative din orizontul acesteia. Analitica și dialectica reprezintă, împreună, topos-ul rostirii judicative, locul în care se află regulile de metodă ale dictaturii judicativului și condițiile de posibilitate ale oricăror înfăptuiri semnificative în orizontul discursului (care se prezintă ca unitate a gândirii, rostirii și făptuirii): logică, filosofie
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofie, știință, ideologie. Consecințele directe dar, firesc, formale ale instituirii dictaturii judicativului, cu toate elementele enunțate mai sus, sunt: a) pierderea întregului în parte (prin analitică), într-un fel, urmare directă a de-naturării logos-ului; b) constituirea aporiilor "logice" (prin dialectică). Întreaga istorie a filosofiei pro-vine, formal, tematic etc., din evenimentul constituirii dictaturii judicativului, chiar dacă istoric acest eveniment este ulterior începuturilor istoriei filosofiei. Despre acest eveniment va fi vorba mai departe. Nu, însă, doar în sensul descrierii și, poate, al explicării
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unor potențialități non-judicative; desigur, argumentând și participarea reconstrucțiilor în cauză la dictatura judicativului: a) la analitică, întrucât cuprind prescripții formale privind corectitudinea gândirii, rostirii, făptuirii, fiind respinse toate traseele de gândire care nu se aliniază la aceste reglementări; b) la dialectică, deoarece construiesc discursuri după regulile analitice și pretind valabilitate totală în virtutea "corespondenței" cu aceste reguli, respectând principii logice, cum este principiul noncontradicției, dar ajungând la aporii pe care nu le recunosc în privința forței lor de a semnala ceea ce poate căpăta
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de fiecare dată va fi vorba despre reguli de corectitudine a gândirii (rostirii și făptuirii) și despre condiții de adevăr (ale cunoașterii); în fond, despre acte de constituire a obiectelor judicative. Fiindcă ne aflăm încă sub dictatura judicativului, analitica și dialectica apar, cred, și în filosofia contemporană: ca filosofie analitică și filosofie continentală. Acest fapt în cazul în care poate primi o dovadă suficientă, și numai angajând o interpretare propriu-zis judicativă a elementelor altor logici decât cea clasică de origine aristotelică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reprezintă semnul cel mai clar pentru zăbava filosofiei în spațiul vechilor sale convenții, puse la punct încă din perioada filosofiei clasice grecești, prin evenimentul constituirii dictaturii judicativului. Rămâne, desigur, de dovedit că cele două "discipline" ale dictaturii judicativului, analitica și dialectica, au primit ca formă actuală a lor ceea ce numim filosofie analitică și filosofie continentală sau, cel puțin, că acestea două din urmă stabilesc unele corespondențe cu analitica și dialectica, în măsura în care cea dintâi, filosofia analitică, ajunge să formuleze reguli de corectitudine
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de dovedit că cele două "discipline" ale dictaturii judicativului, analitica și dialectica, au primit ca formă actuală a lor ceea ce numim filosofie analitică și filosofie continentală sau, cel puțin, că acestea două din urmă stabilesc unele corespondențe cu analitica și dialectica, în măsura în care cea dintâi, filosofia analitică, ajunge să formuleze reguli de corectitudine (privind gândirea, rostirea, făptuirea) și să schimbe relația subiect-predicat cu relația subiect-obiect, iar cea de-a doua, filosofia continentală, ajunge la reorizontalizarea instanțelor logice, subiectul și predicatul, în fond
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirii, ajuns, cumva la un capăt. Chiar formele "extreme" de discurs din orizontul dictaturii judicativului, știința și ideologia, ar putea fi mai bine înțelese, strict formal (adică exclusiv după normele dictaturii judicativului, ale logos-ului formal), pornind de la analitică și dialectică, cea dintâi, știința, "coborând" analitica spre "obiect" și "subiect", cea de-a doua, ideologia, "înălțând" dialectica spre "subiect" și "obiect". Se poate ieși de sub dictatura judicativului? Dacă se poate, atunci în ce fel? În lucrarea de față în măsura în care va putea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și ideologia, ar putea fi mai bine înțelese, strict formal (adică exclusiv după normele dictaturii judicativului, ale logos-ului formal), pornind de la analitică și dialectică, cea dintâi, știința, "coborând" analitica spre "obiect" și "subiect", cea de-a doua, ideologia, "înălțând" dialectica spre "subiect" și "obiect". Se poate ieși de sub dictatura judicativului? Dacă se poate, atunci în ce fel? În lucrarea de față în măsura în care va putea prinde chip întregul ei proiect se va încerca ilustrarea unei "metode" non-judicative în formula unei ideologii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
puțin parțial, cum se va vedea forma poematică a începuturilor istoriei filosofiei, părăsită la un moment dat, și se ocupă de teme care mai degrabă sunt neatractive, marginale, decât propriu-zis semnificative, prin raportare la tradiția filosofiei, în esență, "analitică" și "dialectică"? Despre această chestiune, acum nu poate fi spus decât atât: ideologia reprezintă ipostaza împlinită a dictaturii judicativului, adică topos-ul în care, deși sunt activate toate regulile acesteia, nu se ivește nici o reacție de contestare, delimitare, negare, în genere, de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ideologie care se opune celor deja existente, este croită tocmai ca o hermeneutică radicală în fapt față de ipostaza desăvârșită a dictaturii judicativului: ideologia (pur și simplu), așadar față de însăși dictatura judicativului și de cele două discipline ale ei, analitica și dialectica. Dacă această ideologie polifonică este filosofie sau altceva, va fi stabilit la momentul potrivit. Oricum, ea ar trebui să acopere toate cele patru ipostaze fundamentale ale dictaturii judicativului și spații de valabilitate ale judicativului constitutiv (logica, filosofia, știința, ideologia), în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
seamă în prima Introducere la dictatura judicativului, dintre cele două din care este constituit proiectul acestei lucrări. De altminteri, cea de-a doua Introducere are rostul potrivit proiectului întregii lucrări de a "vorbi" de dincolo de instituțiile dictaturii judicativului, analitica și dialectica. Cea dintâi Introducere, însă, deși o va judeca pe aceasta împreună cu "instituțiile" ei, i se va supune, totuși. Prin urmare, ea poate prelua statutul de "critică", dar va fi vorba de un statut limitat prin autojudecare. În ce măsură este cu putință
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și pe sine. Până la urmă, prima Introducere va fi o încercare de punere la probă a ipotezei formulate la început: preluarea și prelucrarea "obiectelor" filosofice de către un "subiect" gânditor (sau conștient) sunt reglate prin dictatura judicativului, luând forma analiticii și dialecticii; "lucrurile însele" sunt preluate și prelucrate, ele însele, judicativ. Tocmai de aceea, demersul se va constitui într-o reconstrucție filosofică având sensul unei "genealogii a dictaturii judicativului" veritabilă de-constituire a acesteia -, atâta vreme cât toate sensurile puse în mișcare vor ține
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
primare a unui alt-ceva, însoțită, destinal, de uimirile descinse din părăsirea unei lumi și de intrarea într-o lume "nouă". Gândirea-positum, gândirea dată în orizontul dictaturii judicativului, așezată în formele pe care tradiția ni le scoate la iveală analitica și dialectica -, forme care ne atrag ochii, mai întâi, apoi mintea rătăcită printre evidențele vederilor și atingerilor de toate felurile, la sfârșit, chiar mâinile făptuitoare, constituie, dacă se poate spune așa, "filosofia lui a ști de ce știi ceea ce știi". Gândirea-fenomen, gândirea ce
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
perspectivă istoric-naturală a cunoașterii, drept primul moment al istoriei dictaturii judicativului și ca primă formă a acesteia; formă ce cuprinde deja, cel puțin ca posibilitate, cele două discipline filosofice socotite mai devreme drept instituții ale dictaturii judicativului, anume analitica și dialectica (ultima, în acest început, "topica"). Istoric, știința logicii s-a constituit (mai bine ar fi: a fost instituită) în secolele V-IV î.H., datorită interesului filosofilor de a justifica valabilitatea enunțurilor pe care ei le formulau despre "lume" etc.
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu cumva și mai devreme, ținând seama, spre exemplu, de interesul lui Socrate și al lui Platon, dar și al sofiștilor, al stoicilor din prima generație, pentru anumite operații logice, cum ar fi definiția, diviziunea, clasificarea, generalizarea inductivă, deducția, analogia, dialectica etc. Totuși, Aristotel nu ne-a predat o "teorie" a formelor gândirii, ci mai degrabă trei teorii, câte una pentru fiecare formă a gândirii. De altminteri, compoziția Organon-ului, chiar dacă a fost stabilită la distanță apreciabilă în timp față de momentul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a formalizării logos-ului prin intervenția unor reguli de corectitudine a gândirii este deja vizibilă în demersurile lui Socrate privind definiția termenilor utilizați în raționamente, "inducția" unor concluzii valabile, formularea unor răspunsuri adecvate față de întrebările "autentice" în cazul demersurilor proprii dialecticii. Platon lucrează și el în sensul proiectului socratic al "reglementării" actului de dobândire a adevărului, adică la ceea ce în condițiile logicii aristotelice va fi numit corectitudine a gândirii. În afara celor câteva elemente socratice de "logică formală", amintite mai sus, dar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dumnezeu (sau, în cazul lui Dumnezeu, simpla gândire, fără cunoaștere, cum propune Kant) dobândesc inteligibilitate (înțelegere) în modul afirmat: pe temeiul enunțului S este P. E drept, întemeierea este mediată de cele două topos-uri constitutiv-regulative ale judicativului, analitica și dialectica, în cele mai multe dintre cazurile enumerate. Ajunși în acest loc, dominat de ideea concentrării judicativului în acest enunț atât de simplu în structura sa formală, se cuvine să deschidem o discuție despre relația sa cu un alt enunț, care, încă din
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituirii științelor, ghidate și ele, totuși, prin îndrumări conținute în exigențele formale ale logicii. Enunțul S este P, așadar, este temeiul logicii, al reconstrucțiilor filosofice ce au la bază modele formale, sprijinite ele însele, regulativ și constitutiv, de analitică și dialectică, al cunoașterii științifice, al întregii cunoașteri "naturale" (prin simț comun, sau prin atitudinea naturală); în consecință, toate acestea sunt de natura judicativului. Instituirea acestui enunț ca fundament al speciilor cunoașterii reprezintă faptul originar al dictaturii judicativului. Concentrarea logicului în judicativ
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fără nici o contribuție "hyletică" specifică și concretă ("în carne și oase") din afara formei sale. Din toate acestea putem înțelege că judecata însăși trebuie prinsă sub exigențele aporeticului. Ea nu reprezintă un temei sigur al cunoașterii, așa cum ne asigură analiticile și dialecticile filosofice. Aporia judecății, constând în alăturarea, în structura sa, a două elemente din "spații" diferite (din orizonturi de constituire diferite), se transmite tuturor elementelor din orizontul logicului, întemeiate pe judecată; de fapt, însuși pre-judicativul (ante-predicativul) este judicativizat, așa cum am sugerat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în alte configurații decât judecata propriu-zisă. Date fiind cele susținute până aici, am putea accepta că în absența formei logice "judecată" nu ar fi posibile alte forme logice: de exemplu, raționamentul și argumentarea (specie a raționamentului). Bineînțeles, nici analitica și dialectica nu ar mai fi posibile, în absența formei S este P. Drept punct de plecare pentru cercetarea modalităților prin care relația judicativă (S P) structurează alte forme logice decât judecata consider, într-un sens strict analogic, un concept al lui
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai departe, că relația S P este originară ca formă pură "logică", am putea căpăta o primă imagine asupra modalității în care această relație strict formală se "multiplică" pentru a constitui raționamentul și argumentarea (ca specie a raționamentului), analitica și dialectica; iar de aici, mai departe, întregul domeniul al logicii, filosofia cu toate elementele sale, teoriile diferitelor științe, toate demersurile ideologice. Așadar, teoria în cauză poate arunca o lumină asupra fenomenului multiplicării formulei judicative originare S P (prefer, de acum, această
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
alethice (care pot lua valoare de adevăr), căpătând astfel funcții cognitive propriu-zise, atunci multiplicarea formei raționament conduce către analitică. Dacă sunt atașate aceleași elemente interpretative la argumentare (raționamentul dialectic), mizând de la bun început pe ideea de adevăr plauzibil, este constituită dialectica. Propriul acesteia din urmă este orizontalizarea interpretării și posibilitatea, pe această bază, a întrebărilor și răspunsurilor care îngăduie noi întrebări. Ar mai fi de observat că analitica și dialectica instituie corpusuri de norme privind căile gândirii. De la bun început, ele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mizând de la bun început pe ideea de adevăr plauzibil, este constituită dialectica. Propriul acesteia din urmă este orizontalizarea interpretării și posibilitatea, pe această bază, a întrebărilor și răspunsurilor care îngăduie noi întrebări. Ar mai fi de observat că analitica și dialectica instituie corpusuri de norme privind căile gândirii. De la bun început, ele constituie gândurile (au rol constitutiv pentru acestea) sub aspect formal, pe baza formei judicative originare și a "legilor logice", care funcționează a priori, așa cum funcționează regulile multiplicării pentru Husserl
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
funcționează regulile multiplicării pentru Husserl. Ideea de logică presupune nu doar forme, ci și legi (reguli); tocmai acestea din urmă particularizează formele, conducându-le, prin interpretare, către adevăr, cunoștință, teorie asupra unor obiecte determinate etc. Odată ajuns la analitică și dialectică, prin operația multiplicării formei S P, aceste două "discipline" logice vor fi preluate drept corpusuri normative pentru logică, pentru ipostazele diverse ale filosofării, pentru teoriile științifice, care se ocupă de la bun început cu obiecte interpretate, și pentru demersurile ideologice. Indicația
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]