7,302 matches
-
durata calendaristică a anului (12 luni) și durata pentru care se calculează rata mortalității. Referitor la analiza fenomenului de natalitate sunt câteva aspecte care trebuie avute neapărat în vedere: − caracterizarea intensității natalității pe medii (urban-rural) și în profil teritorial; − analiza diferențiată a natalității în cadrul unor subcolectivități de populație, grupate după diverse caracteristici social-economice și cultural-educaționale; − studierea structurii născuților vii după rang; − studiul fertilității populației. Intensitatea natalității înregistrează uneori deosebiri semnificative în funcție de mediu (urban-rural), precum și în profil teritorial (pe județe). De aceea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
ordin arhitectural reluau secvențe consacrate reale (biserica de la Curtea de Argeș) sau doar familiare, inspirate din scenografia picturilor și a filmelor istorice (sala tronului, de exemplu). Desfășurarea bătăliilor ocupa și câte două pagini consecutive. În ciuda figurilor imobile sau a multiplicării prea puțin diferențiate a gesturilor, ele ofereau o anume dinamică prin aglomerație, prin suprapunere, prin desenul contorsionat. Tema principală a compoziției era subliniată prin tonul dominant de culoare, care traversa întregul tablou. În aceste imagini, personajele își exprimau cu dificultate relațiile, mai mult
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
arate importanța acestei mari serbări Tot atât de mare ca și serbătoarea învierii Domnului (s.n. C.M.)"202. Deși se insista asupra echivalenței simbolice dintre 24 ianuarie și Marea Unire din 1918, sub raportul informației istorice pentru uzul școlarilor, aceste momente erau clar diferențiate, în lecții speciale, care nu se confundau 203. Chiar și în cuvântările către săteni, se conturau două unități de expunere distincte, categoric departajate din punctul de vedere al situării temporale și al actorilor principali. Discursurile se construiau pe două mari
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
general de "transformare mediatică" apare corelat procesului de schimbare socială care presupune un ansamblu de cerințe: * un cadru legislativ apt să ofere garanții libertății și autonomiei presei (legea copy-right-ului, lege anti-monopol etc.); * specializarea și diferențierea mediilor în funcție de nevoile unui public diferențiat (minorități etnice, sociale, sexuale, religioase); * profesionalizarea jurnaliștilor (prin instituții academice de profil, școli vocționale și module intensive de reciclare profesională); * demonopolizarea mediilor electronice. În ceea ce privește mesajul mediatic, trebuie menționat faptul că bine cunoscutul principiu grician al cooperării cu maximele cantității, calității
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
definiție) se bazează pe sensul denotativ. DESIGNATUM Acel ceva la care trimite semnul, în conformitate cu codul; designatum-ul face parte din semioză, este o unitate socio-culturală, o clasă (ce poate avea mai multe elemente, un singur element sau nici un element); el decupează diferențiat lumea exterioară în funcție de epocă, mentalitate etc. DIACRONIE (corelat cu sincronie) Termen introdus de Ferdinand de Saussure prin "schimbarea de paradigmă" operată în raport cu gramatica istorică a secolului al XIX-lea. Saussure postulează că sincronia (starea actuală a sistemului limbii) este "unica
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
înseamnă a pune în seama unui personaj, înzestrat cu o anumită fire, vorbe și fapte cerute de acesta, după legile verosimilului și ale necesarului: lucru către care și năzuiește poezia, în ciuda numelor individuale adăugate"95), de unde rezultă că mimesis-ul trebuie diferențiat de interpretarea sa drept "mișcare liberă a fanteziei lăsată în voia capriciului și a entuziasmului necontrolat"; el devine un model, o formă sensibilă, concretă a realității. De subliniat aici caracterul inovator al parodiilor, cu precădere a celor care astăzi chiar
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de atenție, la criteriile de diagnostic, la particularitățile școlare ale acestor copii și la dificultățile pe care ei le Întâmpină În procesul de Învățare școlară, la tehnicile și metodele de modificare a clasei În funcție de cerințele unui copil cu ADHD, abordând diferențiat și personalizat fiecare caz În parte. S-a accentuat necesitatea evidențierii comportamentului pozitiv, valorizării copilului, evitării etichetării și criticii (aprecierea corectă a punctelor tari și a celor slabe ale copilului constituie un aspect fundamental al Încercării de a schimba comportarea
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
planului/programelor: alternative de soluții prin identificarea și alegerea rațională de strategii, metode, instrumente, resurse, timp, condiții ale contextului/mediului pedagogic practic, alternative de funcționare a ansamblului pentru scop și obiective/sarcini, soluții de prevenire sau corecție, soluții de abordare diferențiată sau individualizată, soluții de variate corelații între elemente. ► Să precizeze criteriile de evaluare, pentru a completa latura rațională a abordării acțiunilor, a practicii prin raportare la scop și obiective, a estima ce posibilități de realizare sunt, cum pot fi eficientizate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pluraliste, • a se adapta la specificul domeniului abordat, • a se adapta la prioritățile educației urmărite, obiective, • a nu se abate de la norme etice ale dialogului, • a vedea utilitatea practică în diferite contexte, • a pregăti diferite decizii, • a stimula participarea, afirmarea diferențiată, • a reduce rolul transmiterii în predare și în încurajarea educaților, • a conștientiza criterii de evaluare și critica nivelului atins față de standardele date, • a dezbate diferite modele oferite de practică, • a reduce rezistența în participarea la un dialog și luarea de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
interși transdiciplinarității în formarea competențelor transversale, cu aplicarea creativă a programelor astfel construite pe competențe, cu diminuarea progresivă a rezistenței la schimbare Prin prisma formării competențelor, rolurile celor doi actori principali se concretizează în acțiuni care le dovedesc implicarea directă, diferențiată, raportarea la specificul procesului. Rolurile educatului activ se afirmă progresiv în derularea procesului formării sale (conform paradigmei centrării pe educat): ► Face cunoștință cu sarcinile, cu contextul dat și își verifică ce știe, ce poate, ce experiență are, ce performanță anticipă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
clasă, de a ordona rațional situațiile de tip constructivist, de a lua hotărâri în procesul construirii învățării, de a coordona resursele, acțiunile, metodele, eforturile elevilor, de a antrena, a motiva elevii în procesul construirii învățării, de a ghida, a îndruma diferențiat procesele, de a respecta eficient cerințele evaluării constructiviste și a diversifica metodologia ei. ► Roluri și competențe constructiviste de relaționare, implicate în rezolvarea problemelor educative, etice în clasa constructivistă: competența de a dezvolta dimensiunea motivațional-atitudinală, competența de a interacționa cu elevii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în alte situații. Asigurarea de legături directe cu alte surse de informare. • Conturarea de oportunități de învățare exploratorie. • Crearea climatului de învățare activă prin colaborare. Asigurarea instrumentelor pentru învățarea independentă. Roluri Acțiuni, strategii și competențe ale educatorului • Organizarea de acțiuni diferențiate, sarcini, strategii. Promovează, incită • Formularea de întrebări-problemă, ipoteze. • Prezentarea de sarcini, conflicte cognitive, cazuri. • Utilizarea de erori, dificultăți ca noi provocări. Sugerarea construcției de soluții, proceduri, modele. Căutarea de date în mai multe surse, compară, interpretează. • Motivarea educaților prin propunerea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
date prin multiple acțiuni cognitive. • Exersarea explorării, prelucrării, analizei, explicării, aplicării datelor în diferite situații reale. • Varierea modurilor de prezentare, organizare, relatare. • Înțelegerea modului de cunoaștere științifică. • Exersarea formulării de întrebări, ipoteze, variante, experiențe, interpretări, sinteze, corelații. • Diversificarea situațiilor, sarcinilor diferențiate. • Solicitarea fiecărui educat în toate etapele cunoașterii. • Monitorizarea evoluției educatului ca mentor. • Exersarea combinării modurilor, stilurilor de cunoaștere. Roluri Acțiuni, strategii și competențe ale educatorului • Realizarea de reflecții, interpretări ale problemelor specifice. • Implicarea educaților în organizarea acțiunilor, resurselor. • Afirmarea autocontrolului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
participare și angajare, • cuprinderea varietății experiențelor existențiale în situații și contexte reale, • recursul la formele vizuale de expresivitate, • urmărirea evoluțiilor și a proceselor de deconstrucție și reconstrucție, • introducerea de procese experimentale, • introducerea stilului variat de prezentare (critic, ironic, metaforic, autocritic, diferențiat). Paradigma postmodernistă propune un alt model actual de alternativă în reconceptualizarea curriculumului, esențial prin infuzarea acestor trăsături în elementele sale componente: • obiective, • conținut, • organizare, • metodologie, • evaluare, • management-leadership, • cercetare prioritar calitativă, • introducere a educației multiculturale și a altor "noi educații", • recurs
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
al problemelor actuale ale definirii, luării de decizii și aplicării unui curriculum eficient, în raport cu așteptările societății, ale educaților, care fac obiectul cercetării pedagogice implicate. Tabel 4: Sensuri actuale în conceperea unui curriculum • Orientarea umanistă dominantă în interpretarea curriculumului. • Accentuarea caracterului diferențiat. Aducerea în prim plan a valorilor din diferitele domenii. Prevederea explicită a condițiilor pentru construirea învățării. Includerea progresivă a noilor mijloace de informare, comunicare. • Trecerea de la un curriculum ascuns, latent, implicit (experiențe, acțiuni de educare și formare, intenționat sau neintenționat
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
actuală, atunci și reconceperea curriculumului se reorientează către problematica precizării, adaptării, structurării, concretizării finalităților solicitate de-a lungul acesteia (atât în etapa inițială, cât și a celei de dezvoltare profesională), ca un profil-referință de competențe de bază, apoi diversificate, echilibrate, diferențiate, concretizate de-a lungul formării. Și constatăm că multe dintre reformele educaționale din ultimii ani reflectă această abordare, recunoscută prin importanța ei actuală și de perspectivă, găsindu-și și variate aplicații, după contextele specifice. Astfel, că această concretizare a putut
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
clădirea înțelegerii proprii. Astfel cere extinderea, redefinirea cunoștințelor și a cunoașterii în dinamica ei, cere o atenție sporită pentru noile obiective de natură formativă (capacități, competențe, atitudini), corespunzător cu crearea mediului, contextului pedagogic favorabil acestor activități, mai ales acum și diferențiate. Cercetări pedagogice variate completează mereu paleta avantajelor adecvării la realitatea situațiilor educaționale a noii paradigme, chiar pornind cu clarificarea mediului, contextului specific. Acesta (Kovalchick și Dawson, 2004, pp. 401-402) poate susține o învățare focalizată pe angajarea educatului cât mai complexă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pozitive, o mai bună percepție a sarcinilor care interesează. Factori de dezvoltare și sociali Dezvoltarea influențelor asupra învățării Se referă la dezvoltarea diferitelor oportunități sau restricții. Învățarea este rezultatul efectiv al dezvoltării diferențiale fizice, intelectuale, emoționale, sociale. De aici construcția diferențiată a sarcinilor, a mediului de învățare, a experiențelor reale, a implicării în elementele comunității, a limbajelor de comunicare și de interrelaționare, a analizei diferitelor modele de integrare în contexte variate optimizate. Principii Caracteristici. Consecințe Factori de dezvoltare și sociali Influențele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
procesului învățării, a realizării scopurilor și le analizează, adaptează noile soluții oportune, resurse, sarcini, relații folosind feedbackul. Standardele arată atingerea așteptărilor sociale precizate, la anumite etape, în termeni de performanțe, dar particular interesează realizarea progresului în raport cu acestea și consecințele acționale diferențiate. Ca urmare, autorii propun un model LCM (Learner-Centered Model) bazat pe aceste 14 principii și pe consecințele pedagogice rezultate, care să evidențieze (McCombs și Miller, 2008, pp. 33-37) și să ofere o imagine holistică a tuturor domeniilor psihice, sociale, culturale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca strategie-cheie, raportarea la experiențele acumulate în timp, învățarea în grup, controlul metacogniției asupra activității, flexibilizarea maximă a strategiei experimentată pe scopuri noi, reflecții și evaluare critică a sistemului din perspectiva noilor căutări), c) activizarea învățării de către educator pentru construcția diferențiată a înțelegerii (să găsească oportunități pentru a explicita scopul învățării, pentru folosirea strategiilor învățării, controlul modului de învățare al educatului, stimularea autoresponsabilizării pentru această învățare, pentru învățarea independentă, ca și găsirea oportunităților pentru autocontrol, autoevaluare. Astfel s-au conturat modele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în care acesta are o deosebită responsabilitate în definirea modului de învățare, în găsirea soluțiilor adecvate. Tot aici sunt create situații în care educatorul nu mai este în centru, dar există noi relații de continuă sprijinire, prin oferirea de condiții diferențiate și realizează astfel un control asupra modului de învățare, dar ei aflându-se la poluri diferite ca responsabilitate. Mai multe probleme practice se conturează atunci: cum se construiesc contextele adecvate (resurse, conținut, strategii, organizare, relații, dificultăți, evaluare), cum se determină
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diferite ca responsabilitate. Mai multe probleme practice se conturează atunci: cum se construiesc contextele adecvate (resurse, conținut, strategii, organizare, relații, dificultăți, evaluare), cum se determină schimbarea scopurilor, cu ce se completează scopurile, cum se selectează conținutul, cum se stabilesc sarcinile diferențiate și resursele-suport, cum se vor folosi aceste resurse, cum se decid activitățile necesare și în ce ordine, cum se face evaluarea acestei învățări. Nu pot fi ignorate nici dificultățile în aplicarea lor, prin a învinge rezistența la schimbarea paradigmei clasice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să organizeze diferite procese și situații adecvate pentru înțelegere, • să prevadă alternative de conținuturi și metodologie pentru fiecare obiectiv propus în curriculum, • să conceapă modele de evaluare pe criterii diferite după obiective și particularități, pe niveluri, • să prevadă aplicații diversificate, diferențiate, • să reconceapă arhitectura curriculumului pentru diferite abordări de realizare apoi (configurații sintetizate după particularități sau așteptări, arii experiențiale variate pe obiective). ► Schimbarea funcției conținutului curricular poate fi raportată la prelucrarea, adaptarea la înțelegerea fiecărui educat, învățarea prin înțelegere și nu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dificultăților individuale în cunoaștere. Dar abordarea paradigmei schimbă și educația celor talentați (gifted), ca aspect al personalizării educației. Educația personalizată versus educația de masă este o microparadigmă corelată, regăsită în cercetările tematice pornind de la psihologia dotaților, teoria inteligențelor multiple, curriculumul diferențiat, excelența în educație, accesul la noile tehnologii. Și desigur că ea ridică probleme specifice: • rolurile profesorului de antrenor și provocator, • diagnoza caracteristicilor relevante ale învățării (deprinderi de dezvoltare, stiluri de cunoaștere, abilități cognitive prioritare), • cultura colegialității în școala bazată pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
procesului învățării, • oferă reguli noi pentru proiectarea mediului de învățare, cu prevederea de combinații variate pentru învățarea prin cercetare și îndrumarea ei, de căi de sprijin, de autocoordonare și structurare a activității, • include încă și alte posibilități pentru proiectare (decizii diferențiate după diferitele abordări ale educaților, prevederea învățării pe baza rezolvării de probleme, a învățării directe, sub îndrumare sau a învățării în grup). În timp cercetările s-au diversificat, încât este util demersului întreprins să realizăm o sinteză comparativă, critică a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]