24,608 matches
-
și Mary Sladek mi s-au întipărit adânc în minte. Când mă trezeam eu, Vladimir citise deja "New York Times" și "Washington Post", știa tot ce mișcase peste noapte pe planetă și mă "brifa" cu asiduitate. Am vrut, în amintirea acelor dimineți din anii '90, să-mi pun pe coperta a patra a unei cărți o fotografie făcută de una din gazde, în care, abia trezit din somn, depunând vădite eforturi de a mă acomoda cu lumina, îmi beam cafeaua în timp ce Vladimir
Cu cine v-ar plăcea să vă beți cafeaua? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8460_a_9785]
-
în care, abia trezit din somn, depunând vădite eforturi de a mă acomoda cu lumina, îmi beam cafeaua în timp ce Vladimir perora infatigabil. Ar merita s-o fac acum, drept ilustrare la de nespusul, la confuzia prin care trec dimineață de dimineață. Dintr-un motiv asemănător, îl priveam intrigat, cu un amestec de uluială și admirație, pe Mircea Nedelciu, singurul om din toți cei pe care i-am cunoscut care se scula râzând, cu o molipsitoare bunădispoziție, gata să se apuce de
Cu cine v-ar plăcea să vă beți cafeaua? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8460_a_9785]
-
traseze atât de ferm, ca și cum ar fi mânuit o sabie invizibilă, spațiul dintre zi și noapte îmi părea cu totul extraordinar. Ceea ce Mircea Nedelciu chiar era. Ei bine, dacă ar fi să-mi doresc să beau împreună cu cineva cafeaua de dimineață, în clipa asta m-aș gândi la Danilo Ki�. Da, marele prozator sârbo-maghiaro-evreo-muntenegrin. L-am citit prima oară pe la sfârșitul anilor '80. Era o carte adusă prin "contrabandă" din Iugoslavia, de către prietenul Simeon Lăzăreanu, Criptă pentru Boris Davidovici. O carte-șoc
Cu cine v-ar plăcea să vă beți cafeaua? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8460_a_9785]
-
sub apă/ cu trestia în dinți/ până ce trece/ potera/ așa și Dumnezeu/ se ascunde/ în subsolurile blocurilor/ din cartierul meu/ cu gândul că/ doar-doar/ îl vom căuta/ chiar dacă nu mai știm/ care este/ trestia lui" (În subsoluri); "locuitori ai orașului/ diminețile când buimaci/ plecați către muncă/ nu auziți inima mea/ râcâind la ușa voastră/ ca un câine flămând/ care toată noaptea/ a mers prin oraș/ în căutarea iubitei/ și-a oamenilor buni/ cum altădată/ călugării rătăceau/ prin deșert/ în căutarea/ cuvântului
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
urmei, această obiecție poate să nu fie altceva decît un reflex optzecist... Altfel, un poem cum e Cu simțurile jumătate în somn rămîne o notație frumoasă și sensibilă: "Soarele are acum un contur diform / ca o monedă veche într-o dimineață / în care ai ieșit să te privești în rîu, / desculț, cu simțurile jumătate-n somn. // Vipera pe faleza de marmoră albă, / vipera roșie scînteietoare dormea. // Deasupra sa un nor de argint își lăsa ceața / în care dacă intri poți s-
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
Lecturile mitologice și incursiunile istorice nu reușesc să acopere viața ce "gâlgâie nerușinată și luminoasă" în jur. Într-unul dintre cele mai frumoase fragmente ale cărții, Octavian Paler se confesează direct: "Ba da, există ceva și mai important decât o dimineață plină de soare, să nu uit că o voi pierde și nu vreau s-o arunc goală pe nisip". Iar într-altul, își face un bilanț: "dintre cele patru condiții puse de Poe fericirii (Viața în aer liber, Iubirea, Detașarea
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
care îl absoarbe, productivă, prozaică, fără nici un mister: "am vagabondat pe străzi care se bifurcau/ în străzi care se bifurcau la capătul blocurilor faraonice,/ până la casele promiscuurbane/ unde aerul e dintr-o dată mai curat iar pomii însuflețiți/ unde soarele jilav dimineața lovește/ în cocoșii de tablă ai acoperișurilor,/ iar staniolul înghețatei Napolact strălucește/ ca o inimă de aur, ca o inimă de aur strivită de caldarâm.". Un volum de mare forță al unui poet tânăr, puțin cunoscut încă, dar adevărat", scriam
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
seamă, sunt acestea mai mult mărturisiri... Nichita Stănescu îi elogiază pe înaintași (Cartea de recitire) ca Eminescu în Epigonii, numai că el nu socotește pe urmași drept epigoni și-i recitește poematic. El însuși, Nichita, se declară părtaș la această "dimineață a poeților": "Eu aparțin generației lui Cârlova", una întemeietoare și plină de însuflețire. E o replică la sincronismul lovinescian, care e just, inclusiv teoria "mutației valorilor", dar din punctul de vedere al continuității, al întregului și chiar al modernității, întoarcerea
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
dacă mă vede ori dacă se uită prin carnea mea ca prin geamul trenului în viteză. Și privindu-l, oprită fără motiv pe trotuarul brumat, m-am trezit luată de pala unui vânt încins. Gura lui de foc în miezul dimineții de iarnă a fost ca becul lui Pavlov. Toată povestea s-ar fi putut sfârși cu o noapte secretă, în care aș fi mototolit cearșafurile, desfătându-mă cu amintirea bărbatului care mi se păruse o clipă îmbietor ca o acadea
Bărbatul ca o acadea by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8586_a_9911]
-
la încercări și de a nu lăsa ca scorojeala să mănânce din tine, este un fel de a fi atotștiutor în granițele propriei neînțelegeri și de a ieși din inconștientul tău ca dintr-o biserică încălzită la soare într-o dimineață de duminică, fiindcă înăuntrul unei călătorii aproape întotdeauna te cuibărești într-un cocon cu vedenii, firește, s-ar putea vorbi și despre strășnicia obsesiilor care preschimbă orice făptură în firimituri de făptură, apoi din nou despre marginea ambiguității ori despre
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
grajdul miroase prea tare a pișat, cine m-o fi pricopsit cu un asemenea grăjdar? Grégoire nu se plânge, n-are nici zece ani, se alege cu urechile înroșite, pesemne că așa trebuie să fie. E foarte devreme, într-o dimineață. Pe alee se aude o cabrioletă, ies cu toții pe la ferestre, n-au mai văzut-o, e splendidă, ies în curte, așteaptă. Vântul aduce mirosul dulceag al unei țigări, să fie Duplessis. Frumoasă trăsură, își zice Lambert, s-a rotunjit binișor
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
de neon, din care se desfăceau pâlnii albe de crin. Tudor a deschis cartea și-a tras pe nări mirosul de flori proaspete care i-au adus aminte de tinda albă a bisericii din Dudești, acoperită de coșuri înflorate, în diminețile luminoase ale Paștelui. Stătea în Piață Sân Marco cu ochii închiși și sufletul încălzit. Când a ridicat din nou pleoapele, cartea își risipea ultimele petale și parfumul că un suspin, iar deasupra lui fâlfâiau aripile aurii ale Veneției.
Miracol la Veneția by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8624_a_9949]
-
din păstrarea, în româna din Republica Moldova, a unor structuri curente în secolul al XIX-lea, dar condamnate și eliminate între timp din limba română standard: formele cu -a final, mai apropiate de pronumele demonstrativ acela decât de semiinde-pen-dentul cel: "Bună dimineața celora care au deschis mai târziu televizorul...". E foarte posibil ca și său pentru plural, semnalat și corectat de mai multe ori de către cei care au făcut monitorizarea în Republica Moldova (de exemplu: "amintirile sale" = ale copiilor), să fie de fapt
Tendințe și norme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8632_a_9957]
-
a menaja, în acele momente dureroase, ceea ce presupunea că ar fi putut fi scepticismul religios al interlocutorului... Să revenim acum la originea iudaică a lui N. Steinhardt. Sanda Stolojan, în casa căreia acesta a locuit două săptămîni, practicînd în fiecare dimineață, împreună, lecturi din Biblie și, evident, convorbind pe marginea lor, e de părere că ortodoxia sa ilustrează lamura credinței creștine, "spiritul de milă și de toleranță susținut de spiritul de luptă întotdeauna treaz, neadormirea evreiască". Și încă: "Figura lui, cu
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
română, preferințele i se îndreaptă spre Ienăchiță, Alecu și Iancu Văcărescu, spre Costache Conachi, din care reproduce și prelucrează, iar cînd se oprește totuși la cîte un romantic (de exemplu la Heliade), alege pentru prelucrare doar poezii neoclasice, precum Cîntarea dimineții (în Versuri sau Cîntece de stea). Pare alergic la romantism! în realitate, nu alergia la vreun curent literar îi guvernează comportamentul, ci o conștiință cu totul particulară a artei sale. Bulgar românizat, născut la Pleven, autodidact fără nici o diplomă recunoscută
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
cameră". După cele 44 de zile de guvernare, guvernul Goga-Cuza cade - și, odată cu el, părăsește și Blaga postul de subsecretar de stat. De care - înțelegem de la același Corneliu Blaga (și el funcționar în Externe) - abia aștepta să scape: Într-o dimineață, pe data de 10 februarie cred, Lucian a întârziat la Minister (el, care era așa de punctual!). A venit pe la 11, a deschis ușa de la biroul meu și mi-a făcut semn să vin la el în birou. Mi-a
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
2013 s-a detașat de precedentele mai degrabă printr-o configurare quasi barocă, în sensul densității (aglomerării) uneori excesive a concertelor simfonice, vocal-simfonice și camerale, a recitalurilor, spectacolelor de operă și balet - multe dintre acestea juxtapuse ori precedate, la orele dimineții și prânzului, de workshop-uri desfășurate în ciclul Enescu și contemporanii săi, ca și de seminarii și conferințe despre Muzica secolului XXI (printre conferențiari, acad. Cornel Țăranu, compozitorii Octavian Nemescu, Dan Dediu, Adrian Pop, Gabriel Iranyi, Peter Ruzicka, dirijorul și compozitorul
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
acel Zézé. Pe pereții bistroului erau pânze ale unor pictori locali. Am recunoscut cu greu pânzele Magdalenei. Erau făcute "pe comandă": patronului îi plăceau doar "marinele", bărci, yachturi, corăbii cu velele umflate de vânt. Plecasem la Nișă val-vârtej în aceeași dimineață în care primisem telefonul de la Agerpres: universitatea din Nișă îi acordase lui Nicolae Ceaușescu titlul de "doctor honoris causa". Era nevoie, urgent!, de comentarii elogioase din partea unor profesori ai universității. A fost cel mai penibil articol pe care am fost
Magdalena by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/8388_a_9713]
-
Bronx, așa că am obținut eu contractul. Și, într-adevăr, nu mi-a fost frică să mă duc. Celor din Bronx chiar le place să pozeze. Iar pentru mine era o schimbare, ceva diferit de portretistică. Aș putea face fotojurnalism de dimineața pînă seara, pentru că înfățișarea unui cartier se schimbă continuu. Dar despre propriile tale fotografii ce crezi? Pe cît posibil, evit să mă las fotografiată. Cartea mea era pe punctul să apară cînd tehnoredactorul și-a dat seama că lipsește fotografia
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
salată de vinete// într-o mână în cealaltă o foaie de hârtie/ unsă cu dulceață/ prin care dădeam de-a dura viespea/ încovrigat sub masă în mine se întrupa/ fără ca măcar să bănuiesc/ ceva din grația și lumina ei." (Într-o dimineață, pe când purtam pantaloni scurți); "am în față zidul, zidul cu iederă/ zidul cu flori mici și putrezite/ plin de crăpături viu colorate// mama îmi vorbește încet și clar/ îmi spune: christoase, e un pește/ își desface aripile, zboară// eu nu
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
Ioan T. Roman” din Medgidia. Stela Enache n- a ocolit nici unul din șlagărele, reluate în cor de întreaga sală, semnate de Florin Bogardo (cele mai multe), Jolt Kerestely sau Dan Stoian: “Ani de liceu”, “Să nu uităm să iubim trandafirii”, “Diminețile mele”, “Cum e oare?”, “Un miracol”, “Luna cântă samba”, “Grea e dragostea”, cărora le-a adăugat câteva celebre evergreen-uri. Câștigătoare în urmă cu doi ani a concursului “Dan Spătaru”, basarabeanca Aliona Munteanu a devenit... Moon și a reprezentat în 2013
Un triumf by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84014_a_85339]
-
compozitorilor, la o repetiție a corului de copii, cu un prieten drag, sau cu altul, după concurs, la ore, cu fiul și soția, cu maeștri), cu sentimente și multă muzică bună, pe scena unei vieți pământene întreruptă șocant într-o dimineață de martie. OMUL cucerea prin discreție, o formă de sfioșenie- simplitate simțită, firească, remarcată de toți cei impresionați pană la neputința de a înțelege “cum făcea”? Teoretic, acest fel de a fi creează o imagine ștearsă, ne-semnificativă, unul în
S? nu uit?m by Vasilica Stoiciu-Frunz? () [Corola-journal/Journalistic/84215_a_85540]
-
rus de origine, iar doamna franceză, scriitoare subtilă. De altfel în timpul următor suntem mereu poftite la dineuri și supeuri. Suntem obiectul atenției generale. O tânără d-șoară ne face câteva reușite caricaturi, eu și Trudchen în diferite situații comice. Într-o dimineață sosește pe neașteptate un văr al tatălui meu, N. Băilescu. Suntem vesele de această vizită bucureșteană, iar Trudchen îl ospătează cum aputut mai bine. Fiind iarnă “nea Niculae” (cum îi spuneam în glumă) vine cu o căciula de un metru
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
mai autentică factură românească, o piatră prețioasă în literatura muzicală română, care n-avea pereche! În acordurile preludiului se părea că cercurile se deschid! Spre seară plecarăm din Timișoara cu cele mai bune amintiri, iar a doua zi dis de dimineață sosii acasă, spre bucuria tuturor ai mei. Șirul de succese ale Rapsodiei române de Liszt continuă însă înainte. Furăm chemați la regina Maria, care nefiind în București nu putu asculta concertul meu din 17 decembrie. Regina, de altfel, era întotdeauna
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
în țară, spre a sfârși cu viața ei atât de bogată și din plin trăită, la Sinaia. Tot aici o mai văzui cu un an înainte, tot suferindă, pentru ultima oară. Sinaia! O revăzui după mulți ani. Era într-o dimineață de iunie, când porni cu trenul înarmatăcu un mare buchet de trandafiri galbeni bine învelit în hârtie udă, ca să nu se ofilească.Erau destinați reginei suferinde. Coborând în gară găsii o trăsură care mă duse la hotel. Nu știu ce tristeță plutea
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]