2,135 matches
-
centrul noii lumi galo-romane. Dar el nu există decît datorită unei intense vieți rurale unde fuzionează vechile tradiții galice și organizarea romană. Viața religioasă, unde se învecinează divinități galice, romane și orientale și unde apar primele forme ale creștinismului, ilustrează dinamismul acestei civilizații galo-romane. În ciuda preponderenței vieții rurale asupra tuturor celorlalte forme de activitate, noțiunea de civilizație galo-romană este legată mai întîi de oraș, paradox al Galiei dar și al altor provincii ale Imperiului roman. În lumea greco-romană, formele dominante ale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
11. Marele regat capețian (1180-1328) Între 1180 și 1328 și mai ales sub domniile lui Filip August, Ludovic cel Sfînt și Filip cel Frumos, regatul capețian atinge apogeul, apogeu dat de strălucirea pesonalității regilor, de buna funcționare a instituțiilor, de dinamismul economiei în ciuda sufocării care se manifestă spre sfîrșitul perioadei și de avîntul cultural care face ca întregul Occident să urmeze exemplul civilizației franceze. Secolul al XIII-lea reprezintă apogeul în sensul strict al termenului, adică cel mai înalt grad al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pînă în 1816. Ea scade totuși: în 1789, cei cu mai puțin de douăzeci de ani reprezintă 45% din populație, iar, în 1815, 41%. Slaba dezvoltare demografică a Franței secolului al XIX-lea atunci se conturează. Economia. În această societate, dinamismul și inovația economică sînt rareori prezente. Principala victimă a războaielor este comerțul exterior, care, în expansiune în timpul secolului al XVIII-lea, se lovește de acum încolo de obstacole majore: controlul mărilor de către Anglia, politica blocadei, dar și revolta sclavilor negri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
perfectă și nu poate avea în mod obiectiv un centru. Dar, dacă nu are un centru obiectiv, lumea are în schimb un pol transcendent. Din el radiază și spre el converg perspectivele centrelor personale, fiecare unic prin poziția și prin dinamismul lui. Michel de Certeau a putut vedea, de pildă, în Cusanus un inspirator al modernei geometrii de poziție. La Cusanus, entitățile și legile acestei geometrii sînt fundamentate de o instanță nesituabilă, fără poziție, care desfășoară din Privirea ei întreg spațiul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
trecere la limită către perfecțiunea divinului. Dacă Nicolaus Cusanus insistă pe limita capacităților umane de cunoaștere, e pentru că le raportează la știința infinită și le pune în colaborare cu ea, antrenînd cunoașterea umană într-o dinamică spre Ultim. Or, acest dinamism nu a fost preluat de modernitatea noastră. A rămas ca o posibilitate încă neactualizată prezentă la rădăcinile modernității. Dar, în orice caz, modernitatea noastră asigură condiții de posibilitate noutății, o creditează și o celebrează. Pe deasupra, în modernitatea tîrzie, întîlnirea culturilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
noutatea Universalului descoperit și în alte tradiții spirituale, dată fiind fidelitatea inteligentă față de propria tradiție. Dacă interpretările lui André Scrima au prospețimea originarului, este pentru că ele urmăresc mereu adîncirea în Origine. Ceea ce îl captivase în tradiția creștină răsăriteană fusese tocmai dinamismul ei participativ la viața intra divină, fusese luciditatea ei extatică, apofatismul ei, pe care aspectele catafatice nu făceau decît să-l intensifice, fuseseră eficacitatea și rafinamentul cu care ea îl insera pe om în elanul Duhului. Cînd schițează, de pildă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
potrivită i se părea a fi epectaza, definită prin cuvintele lui Grigore de Nyssa, atît de des citate de el : din început în început prin începuturi ce nu cunosc sfîrșit 4. A te situa pe poziția acestui început cu un dinamism infinit, a te menține pe o cale unde fiecare treaptă relansează înaintarea, iată care ar fi, pentru omul religios, condiția noutății 1 o condiție pentru care modernitatea tîrzie furnizează, și ea, o seamă de suporturi simbolice. Laicitate și apofatism Transcendența
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
temă străveche : condiția antinomică a umanului. Tocmai condiția lui de infinit în finitudine și de ființă interval îi dă omului posibilități metafizice, dinamica unui traseu vertical. Pentru Berdiaev, de asemenea, fiecare persoană își împlinește existența și destinul în măsura în care folosește interior dinamismul opuselor în conjuncție : contingent drept scară ascensională spre divin. A alerga spre Dumnezeu prin văz înseamnă a pune la lucru toate treptele văzului, de la cel sensibil la cel intelectual și la cel contemplativ (cf. Despre căutarea lui Dumnezeu, traducere în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
literar de o ariditate flagrantă. Nicolae Labiș a rămas, mult timp, în istoria poeziei românești contemporane, ca o figură cu amprentă mitică, amprentă dată și de destinul necruțător care a vrut ca poetul să dispară la numai douăzeci și unu de ani. Dinamismul viziunii și naturalețea dicțiunii poetice sunt cele două coordonate ce conferă pecetea originalității liricii lui Labiș. Poezia sa încearcă să sesizeze, din perspectiva înțelegerii și empatiei, contradicțiile și paradoxurile realității, într-un demers prin care treptele înțelegerii umane sunt convertite
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
experimentare - optimizare a obiectului muncii. Joy Paul Guilford 28 (1897-1987) a identificat șase factori ai creativității: fluiditatea gândirii, flexibilitatea acesteia, originalitatea, elaborarea, sensibilitatea față de probleme și redefinirea. Acestui model al aptitudinilor creative i se aduce obiecția că e lipsit de dinamism, Întrucât nu cuprinde și modul de constituire a raporturilor dintre informații, procesul creației fiind determinat de motivații sau influente externe. Mai complet este modelul elaborat de Gaugh care cuprinde cinci factori incluzând și aspecte comportamentale: aptitudini intelectuale, aptitudinea interogativa (de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
experimentare - optimizare a obiectului muncii. Joy Paul Guilford 28 (1897-1987) a identificat șase factori ai creativității: fluiditatea gândirii, flexibilitatea acesteia, originalitatea, elaborarea, sensibilitatea față de probleme și redefinirea. Acestui model al aptitudinilor creative i se aduce obiecția că e lipsit de dinamism, Întrucât nu cuprinde și modul de constituire a raporturilor dintre informații, procesul creației fiind determinat de motivații sau influente externe. Mai complet este modelul elaborat de Gaugh care cuprinde cinci factori incluzând și aspecte comportamentale: aptitudini intelectuale, aptitudinea interogativa (de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
continuu sub influența cerințelor sociale În permanentă creștere, În condițiile multiplicării ofertei economiei de piață. Acest fapt generează un ciclu deosebit de dinamic al tehnicii și tehnologiei, menit să soluționeze În mod complex problemele cu caracter științific, tehnic și de producție. Dinamismul producției industriale se reflectă În lărgirea și Înnoirea continuă a reproducției sociale pe baza accelerării progresului tehnico-științific și a creșterii productivității muncii În concordanță cu creșterea consecventă a indicatorilor de definiție ai calității vieții colectivității umane. Ciclul realizării reproducției sociale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
continuu sub influența cerințelor sociale În permanentă creștere, În condițiile multiplicării ofertei economiei de piață. Acest fapt generează un ciclu deosebit de dinamic al tehnicii și tehnologiei, menit să soluționeze În mod complex problemele cu caracter științific, tehnic și de producție. Dinamismul producției industriale se reflectă În lărgirea și Înnoirea continuă a reproducției sociale pe baza accelerării progresului tehnico-științific și a creșterii productivității muncii În concordanță cu creșterea consecventă a indicatorilor de definiție ai calității vieții colectivității umane. Ciclul realizării reproducției sociale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
curbe f(P,t,C) cu valori diferite (C1, C2, C3,...,Cn). În literatura de specialitate se prezintă formularea matematică a acestor probleme. Una din caracteristicile de bază ale producției moderne o constituie intensitatea Înnoirii tuturor elementelor sale. Ea caracterizează dinamismul dezvoltării agenților economici se propun, de obicei, următorii parametri: 1 - numărul tipurilor noi de produse concepute În decursul unui an calendaristic; 2 - ritmurile de Înnoire a nomenclaturii produselor fabricate; 3 - durata medie de fabricare a anumitor tipuri de produse, În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
curbe f(P,t,C) cu valori diferite (C1, C2, C3,...,Cn). În literatura de specialitate se prezintă formularea matematică a acestor probleme. Una din caracteristicile de bază ale producției moderne o constituie intensitatea Înnoirii tuturor elementelor sale. Ea caracterizează dinamismul dezvoltării agenților economici se propun, de obicei, următorii parametri: 1 - numărul tipurilor noi de produse concepute În decursul unui an calendaristic; 2 - ritmurile de Înnoire a nomenclaturii produselor fabricate; 3 - durata medie de fabricare a anumitor tipuri de produse, În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În oficii și birouri deținute de manageri, specialiști și tehnicieni, pe de-o parte, și dobândirea de educație pentru forța de muncă pe de altă parte. 2.Globalizare. Indicatorii măsoară orientarea spre export a producției și investițiile străine directe. 3. Dinamism economic și competiție. Indicatorii măsoară numărul de locuri de muncă În companiile cele mai dinamice, așa numitele firme-gazelă (firme cu creștere a vânzărilor de 20% și peste În ultimii patru ani), rata ”agitației” economice, ca rezultat al apariției de noi
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În oficii și birouri deținute de manageri, specialiști și tehnicieni, pe de-o parte, și dobândirea de educație pentru forța de muncă pe de altă parte. 2.Globalizare. Indicatorii măsoară orientarea spre export a producției și investițiile străine directe. 3. Dinamism economic și competiție. Indicatorii măsoară numărul de locuri de muncă În companiile cele mai dinamice, așa numitele firme-gazelă (firme cu creștere a vânzărilor de 20% și peste În ultimii patru ani), rata ”agitației” economice, ca rezultat al apariției de noi
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la nivelul tuturor segmentelor corpului, dar în principal, la nivelul membrelor superioare, cu care se „acționează”, de cele mai multe ori, asupra mingii, și care, apoi, implică forță, rezistență și mobilitate. Îndemânarea, calitate specifică predominantă în jocul de volei, se dezvoltă prin dinamismul caracteristic și necesar al execuției repetate a deprinderilor tehnico- tactice specifice jocului. Aplicarea lor în joc, în condiții de adversitate, de viteză, de echilibru precar, de forță, dublate de o puternică încordare fizică și psihică, determină manifestarea pe alte coordonate
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
apoi dezvoltarea comerțului, a științei și a artelor și în sfârșit, organizarea de stat. Dar cu aceasta, limita perfecțiunii n-a fost atinsă fiindcă, după Herder, omul continuă să se desăvârșească și dincolo de moarte, în altă planetă. Prin urmare, exceptând dinamismul lăuntric, pe care i-l dau ideea creștină de perfectibilitate și vizionarismul biblic, concepția lui Herder despre cultură e totuna cu aceea a lui Guizot despre civilizație. Amândouă încap în definiția pe care am dat-o culturii când am spus
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
intrat definitiv sub judecata lui Dumnezeu, dar epoca actuală, este aceea care, în carne și oase, se găsește prezentă în fața lui lisus Hristos și de soarta ei e responsabilă Biserica luptătoare din acest moment. Ceea ce caracterizează cultura modernă e un dinamism extraordinar care, ramificat în toate direcțiile de activitate, angajează până la sleire puterile omenești. Acest dinamism, care insuflă un duh de nestabilitale tuturor formelor de viață, îl putem înțelege în comparație cu epoca medievală. Epoca medievală e o epocă așezată ierarhic, în forme
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
oase, se găsește prezentă în fața lui lisus Hristos și de soarta ei e responsabilă Biserica luptătoare din acest moment. Ceea ce caracterizează cultura modernă e un dinamism extraordinar care, ramificat în toate direcțiile de activitate, angajează până la sleire puterile omenești. Acest dinamism, care insuflă un duh de nestabilitale tuturor formelor de viață, îl putem înțelege în comparație cu epoca medievală. Epoca medievală e o epocă așezată ierarhic, în forme definitive, cu un caracter hieratic și static. Lumea medievală e, din punct de vedere geografic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de o viziune mistică, inspirația are neapărat un caracter dualist: e Dumnezeu care o provoacă și omul care o primește. Să vedem acum o definiție a inspirației artistice. Henri Delacroix ne-o dă în felul următor: „Inspirația e jocul unui dinamism mintal, pe care nu-l identificăm dintr-o dată cu eul nostru. E ceva ce se petrece în noi, fără noi și câteodată împotriva noastră. E un mod particular de a se introduce în conștiință idei, impresii, mișcări, a căror elaborare îi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
natura lui intimă, e determinat în manifestarea lui ca o putere nelimitată, infinită, gigantică, colosală, incomensurabilă, în raport cu individualitatea mărginită a omului, adică a subiectului estetic. Apariția lui în suflet e descrisă ca o erupție, ca o invazie năpraznică, de un dinamism violent, covârșitor și irezistibil. Subiectul îl suferă în primul moment cuprins de groaza propriei distrugeri, iar în al doilea moment, adaptându-se ritmului uriaș al prezenței sublime, se simte ridicat și lărgit în măsura acestei imense invazii. Disproporția inițială dintre
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ani ai adolescenței sub forma agitației neliniștii a reacțiilor impulsive, dar acestea vor fi curând înlocuite printr-un echilibru mai stabil și prin adoptarea unei conduite apropiate de cea a adultului. Se consideră că adolescența este o perioadă de mare dinamism, tânărul fiind intens preocupat de scopuri și idealuri sociale, de structurarea rapidă a intereselor sale profesionale, intelectuale și culturale, o etapă de intensă construcție interioară. În cazul societăților dezvoltate este ușor de observat când începe adolescența. Ea este semnalată de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
fie ele de nivel macro- sau micro-) pe care poiesis-ul textual-discursiv le configurează în cadrul unui text, ci în activitatea (enérgeia) care face posibilă existența unităților respective. Cu alte cuvinte, construcția sensului trebuie descrisă nu ca produs, ci ca proces: un dinamism - generativ, din perspectiva autorului, și interpretativ, din perspectiva cititorului - care structurează toate "blocurile" referențiale amintite mai sus într-o "sintaxă" (sintagmatică) specifică. Pentru a reconstitui acest traseu al creației de sens, vom porni de la premisa că el e convergent cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]