3,645 matches
-
Ibidem. Ibidem. Ibidem, p. 224. Se confirmă astfel, dintr-o nouă sursă, „calitatea” de unelte ale represiunii pe care comandanții de penitenciar ai anilor ’50 (mai cu seamă) o aveau. Persoane aflate, după cum au arătat-o notele ofițerilor anteriori, la discreția conducerii MAI. Ibidem, p. 225. Ibidem. Ibidem. Ibidem, p. 226. Flori Stănescu, „Regimul instalat la 6 martie 1945: noul limbaj politic”, În Arhivele Totalitarismului, Anul IV, Nr. 11-12/1996, pp. 54-55. AANP, Fond Secretariat, dosar nr. 18/1968 inventariat sub
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ST, 1966, 10; Oarcăsu, Oglinzi, 178-190; Piru, Panorama, 70-73; Mihai Gafița, Un om ciudat, TMS, 1973, 15; Petre Solomon, În atelierul poetului, SXX, 1973, 10; Nichita Stănescu, Un om din breasla fluturilor, SXX, 1973, 10; Geo Șerban, Migală artizanală și discreție, SXX, 1973, 10; Lit. rom. cont., I, 178-180; Sanda Radian, Măștile fabulei, București, 1983, 224-235, 250-254; Mirodan, Dicționar, I, 231-237; Cândroveanu, Lit. rom., 120-123; Dicț. scriit. rom., I, 377-379; Popa, Ist. lit., I, 1073-1074, passim. N.Br.
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
ubicue. Astfel, deși vibrația lirică izbutește să se vădească drept certă și autentică, roadele sale textuale apar ca fiind convenționale. Caracteristice poetului îi sunt tonul consecvent elegiac chiar și în momentele de exultanță, cenzurarea sentimentului în confidența elegiacă, reținerea și discreția, aplecarea statornică spre „melancholie”. Limbajul și tehnica expresivă ale acestei poezii sunt la fel de convenționale ca și zestrea ei sentimental-ideatică, fiind pline de ticurile, rutinele și clișeele metaforizării „șaptezeciste”, manierizate. În Arhivele cerului (2001), scriitorul a adunat mici eseuri, articole, evocări
BURICEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285956_a_287285]
-
Iar de căutăm în calendar, La tine-i Joi. Ia mine-i Vineri, Ai părul nins, am părul rar. (Mihai Beniuc, Ciclul de dragoste, în Viața românească nr.8. 1953). Versurile de mai sus - dintr-un ciclu de-o elevație, discreție și ținută artistică într-adevăr remarcabile - te îndeamnă să te gândești, între altele, și la faptul că anumite motive firești ar fi putut să-i determine pe atâția alți poeți, care-s departe de vârsta de argint, să-și revendice
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
așa cum poate mama lor le-ar spune) Ce faceți voi cu tinerețea voastră?.. Curios lucrau Citind versuri de felul celor amintite mai înainte, parcă nu o mai recunoști pe eroina poemului, atât de tânără totuși, evidențiindu-și cu atâta aleasă discreție farmecul vârstei în alte manifestări ale ei din care nu lipsește de altfel atitudinea serioasă, matură, care îi șade bine în atari cazuri și în care s-a putut recunoaște de la început o trăsătură distinctivă a personalității ei. Consiliile ei
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
imaginative obișnuite, o estetică a cuvântului în deplină autonomie față de celelalte valori. Placheta În insula unde-nfloreau coralii se constituie ca un ecou al lecturilor modelatoare ale adolescenței, trecute însă prin filtrul unor însușiri care se vor dovedi constante: antiretorism, discreție afectivă, atracție pentru miniatural și ingenuu. Variațiuni pe motive simboliste (orașul blestemat, ploile putrede, moartea, evadarea în spații exotice), versurile, descărnate și voit prozaice, păstrează însă o paradoxală seninătate. Autorul nu construiește de obicei eufonic, ci plastic, dramatizându-și adesea
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
subaltern intra, șușotea ceva minute-n șir la urechea șefului, care dădea din cap, renunțând treptat la aerul lui jignit. Discuția reîncepea, descriind cercul deja cunoscut: yemenitul îi eliberează pe ostatici, consilierul se ocupă de livrarea de arme, diplomatul garantează discreția guvernului său. Înțelegeam acum că reușita depindea nu de logica argumentelor, ci de un ritual a cărui taină doar yemenitul o cunoștea și pe care francezul și rusul încercau s-o pătrundă. Un fel de formulă magică. Hora frazelor mai
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cele mai neașteptate divorțuri. Urmează apoi Spitalul de urgență. Aici ne așteaptă subiectele din zona faptului divers: accidente casnice stupide, otrăviri involuntare etc. Nu ne vom ocupa în mod special de sursele confidențiale, câtă vreme ele stau sub semnul totalei discreții. În orice caz, aceste surse trebuie atent protejate de către ziarist, chiar cu riscul unor consecințe penale, așa cum s-a întâmplat cu Jeremy Zarner de la The Times, care a primit în 1988 o amendă de 20.000 de lire. Desigur că
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
care pomenim nu are numaidecât consecințe negative. Crearea noilor artefacte asigură individului o cunoaștere și o întrebuințare efectivă a lumii în care existăm. Lumea „se dedublează” prin intermediul spațiului virtual. Ceea ce realitatea nu îngăduie la un moment dat este lăsat la discreția virtualului. Pe de altă parte, și această lume plăsmuită poate deveni un fel de imagine a realului. A fi o imagine înseamnă tocmai a fi „imaginea a ceva”, adică a nu exista numai prin sine, ci a trimite la și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
format, te transformi în formator. Caracterul virtual al educației conduce la o descentralizare a multiplelor baze de informare și de cunoaștere. Așa se face că educația se va face prin accesul nelimitat la diverse resurse educative destul de dispersate, lăsate la discreția doritorilor. Dincolo de sursele interne, ale școlii, educatul se poate conecta la surse alternative, larg răspândite în arealul său cultural, pe care le va acapara și reasambla după logicile interesului personal sau dictate de spațiul formal pe care îl frecventează cu
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de ordonare transmise latent de acestea. Noile tehnologii transformă unele reguli ale formării, dar nu aduc fericirea pe pământ, realizând salturi miraculoase ale educatului în universul cunoașterii. Aceasta are un mai înalt grad de difuzabilitate, dar asimilarea rămâne tot la discreția educatului. Cunoașterea disponibilizată prin rețeaua virtuală este o pură potențialitate, până la acapararea și semnificarea acesteia din partea receptorului. Construcția cunoașterii ține de interioritatea subiectului, de raportarea acestuia efectivă, prin efort participativ și responsabilitate interpretativă. Virtualizarea formării nu lenevește mecanismele interne ale
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
profesor și elev, detronând oarecum rolul profesorului în triada emițător-mijloc-receptor. Educatorul însuși va fi nevoit să-și regândească clasa, acceptând-o altfel ca o entitate închisă, delimitată, constrânsă spațial și temporal. Elevii intră în circuite informaționale calibrate și aflate la discreția altora (instituții, asociații, instanțe media, comercianți, șarlatani, indivizi dubioși etc.). Responsabilitatea în a decela ceea ce este util și valoros de ceea ce este nefolositor și periculos revine aproape în totalitate „navigatorilor”. Privitor la funcționalitățile calculatorului în școală, se pot evidenția mai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
învățării, de modalitățile diferite de învățare, de nivelul la care se situează educații, de interesele și așteptările beneficiarilor. Parcursul de formare se diferențiază de la un individ la altul, personalitatea individuală fiind prezervată și întărită. Manipularea cunoașterii va sta, astfel, la discreția educatului. Chiar dacă elementele bazale sunt aceleași, prin combinatorica infinită a acestor entități funciare se vor genera platforme ideatice dintre cele mai diferite, evitându-se dictatul și uniformizarea cognitivă, atât de periculoase pentru sănătatea spiritului uman. 4. O a patra caracteristică
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
literatură națională și europeană, traducerilor exemplare din limbile germană, engleză, franceză și italiană, cunoștințelor temeinice în muzică și pictură, precum și reputației de conferențiar de elită. Liric prin structură, manifestă predilecție pentru poezia vieții interioare. Versurile au muzicalitate, imagini poetice sensibile, discreție în investigarea și transpunerea trăirilor sufletești. Temele preferate sunt dragostea, considerată ideal de esență divină, starea de pace, de puritate, asociată sentimentului de comunicare cu natura. Poezia sa patriotică și cântecele de revoltă atestă influențe din Octavian Goga și Aron
BORCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]
-
1944, 1; Al. Piru, Octav Botez, RFR, 1944, 3; Ciopraga, Lit. rom., 721-724; Leon, Umbre, II, 104-107; Antonescu, Scriitori, 137-149; Bârsănescu, Medalioane, 112-116; Dicț. scriit. rom., I, 339-341; Mircea Mancaș, Un critic uitat: Octav Botez, RL, 1995, 8; Gavril Istrate, Discreția cărturarului, L, 1996, 18; Florin Faifer, Onestitatea ca panaș, DL, 1997, 26. F.F.
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
23; Mircea Iorgulescu, Ioana Bantaș (Profil), LCF, 1974, 28; Alex. Ștefănescu, Feminitate, autenticitate, har, CNT, 1980, 10; Dana Dumitriu, Două poete, RL, 1980, 14; Ana-Maria Tupan, Ioana Bantaș, LCF, 1980, 30; Lit. rom. cont., I, 588-590; Nicolae Mecu, Feminitate și discreție, VR, 1980, 10. N.M.
BANTAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285606_a_286935]
-
doar un simplu fapt al vieții, atât sub aspect psihic, cât și social, ci mai ales o problemă fundamentală prin care putem să excludem sau să fim excluși, putem să ne exercităm propria putere sau, dimpotrivă, să devenim obiect la discreția puterii altora. Dacă acest model ar fi perfect (și, din fericire, nu este), iar aplicarea lui nu ar întâmpina nici o rezistență, nici o critică (ceea ce nu e cazul), lucrurile s-ar prezenta identic cu modelul exclusivist impus odată cu sfârșitul Evului Mediu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
este, pentru mine, cel puțin, profesorul de la care am mereu ceva de învățat; doamna profesor Poliana Ștefănescu, fără de care am fi fost analfabeți în această lume unde până și psihologia are nevoie de calculator; domnul profesor Livius Manea, care - cu discreție și perseverență - ne-a convins de importanța confidențialității și a unei decizii informate în domeniul planificării familiale și nu numai. Ne-am amintit cu drag și de cei care - din motive independente de voința lor - nu au putut fi prezenți
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
californiene, cu trimitere precisă la prezent, surprind un interesant peisaj natural și uman, relevând totodată un altul, sufletesc și cultural, infinit mai bogat, ordonat după coduri etice, estetice și comportamentale formate și consolidate anterior venirii în America. C. redă cu discreție detaliile personale ale aclimatizării sale lente și anevoioase în Lumea Nouă, meditând îndelung asupra condiției omului de cultură venit din Europa de Est, asupra moștenirii culturale europene și a raportării valorilor europene la continentul american. A tradus mult din literatura engleză: Jonathan
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
278-280; Roxana Sorescu, Între mărturisire și tăcere, LCF, 1995, 38; Dicț. scriit. rom., I, 60-61; Constantin Abăluță, George Almosnino: baroc și singurătate, CNT, 1997, 36, 37; Aurelian Titu Dumitrescu, Viață și seducție, CNP, 2000, 1-2; Mariana Marin, Un senior al discreției, CNP, 2000, 1-2; Octavian Soviany, Vis cu domnul Nino, CNP, 2000, 1-2; Zona Almosnino [Convorbire între Nora Iuga, Valeriu Mircea Popa, Constantin Abăluță], CNP, 2000, 1-2; Octavian Soviany, George Almosnino, „Poeme din fotoliul verde”, CNT, 2000, 22; Grigurcu, Poezie, I
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
ei. Și așa Începu. Cântă Begin the Beguine sprijinit de omoplatul lui Tessie. Cântă Moonface pe obrajii ei netezi. Apăsând cu clarinetul pe unghiile roșii de la picioare, care Îl uluiseră Într-atât, cântă It Goes to Your Feet. Cu o discreție pe care n-o conștientizau, Milton și Tessie se retrăgeau În colțuri liniștite ale casei și acolo, ridicându-și puțin fusta sau scoțându-și o șosetă sau o dată, când nu era nimeni acasă, ridicându-și bluza ca să-și dezvelească partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
intre În camera mea. Cu dragoste și umor, Milt Spre deosebire de scrisorile precedente, aceasta ajunsese intactă. Nici un fel de gaură pe nicăieri. La Început acest fapt o bucurase pe Desdemona, până când Își dădu seama ce Înseamnă. Nu mai era nevoie de discreție. Invazia era deja gata să Înceapă. În acea clipă Desdemona s-a ridicat de la masa din bucătărie și, cu o expresie de mânie triumfală, a făcut această declarație gravă: ― Dumnezeu a adus asupra noastră judecata pe care o merităm. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pomeneau doar de „standarde ale comunității“ și de ideea de a vinde „cui trebuie“. Acum, că Începuse retragerea albilor, „sistemul punctelor“ era mai important ca niciodată. Nimeni nu voia să se Întâmple și acolo ce se Întâmpla În Detroit. Cu discreție, domnișoara Marsh scrise un „5“ mic În dreptul numelui „Stephanides“ și Îl Înconjură. Totuși, făcând asta, simți ceva ciudat. Un fel de regret. La urma urmei „sistemul punctelor“ nu era ideea ei. Fusese utilizat cu mult Înainte să vină ea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
La un magazin al Armatei Salvării din Scranton, nu departe de stația de autobuz, mi-am căutat un costum. M-am prefăcut că fac cumpărături pentru fratele meu, deși nu m-a Întrebat nimeni nimic. Măsurile bărbătești mă derutau. Cu discreție, mi-am pus hainele pe lângă mine, ca să-mi dau seama care s-ar potrivi. În cele din urmă am găsit un costum aproximativ pe măsura mea. Părea destul de rezistent și bun pe orice vreme. Pe eticheta dinăuntru scria „Durenmatt - Haine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cel mai mult. Mai are cineva ceva de adăugat? Nici o șoaptă. Puteam să fac orice cu ei acum! Câtă putere dețineam asupra lor... atât de multă. Îi puteam condamna pe fiecare la moarte sau îi puteam trimite acasă. Erau la discreția mea. Un scârțâit timid străbătu încăperea și toți și-au îndreptat privirea spre dubla ușă care se deschidea rapid. Intrând cu spatele ca s-o închidă, și vorbind în același timp, Govar spunea: Vă rog să mă scuzați că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]