4,704 matches
-
raisonnement 8, D. Apothéloz face distincția dintre "operativitatea internă", legată de repertoriul obiectului și operativitatea externă, legată de potențialul argumentativ al obiectelor schematizate prin discurs. Prin operativitate internă se înțelege manipularea reprezentării: "repertoriul" ce ține de memorie și de practicile discursive anterioare care au permis subiecților să dobîndească cunoștințe (am văzut mai devreme exemplul cu Popeye). Cît despre operativitatea externă, este vorba de efectele și transformările cunoștințelor; despre acțiunea discursului asupra reprezentărilor și cunoștințelor ce se regăsesc reiterate (confirmare) sau modificate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acum califul pe loc ar muri de necaz. Chrysler Simca 1307/1308 Mașina Model. Începînd de la 27 890 F Acest text publicitar a fost analizat într-un alt studiu (J.-M. Adam 1958a, pp. 123-139) drept un caz de eterogenitate discursivă cu dominantă narativă. În stadiul actual al cercetărilor noastre, nu putem să ne mărginim doar la această caracterizare. Dacă ne situăm la un prim nivel de analiză (nivel de analiză pragmatică) constatăm că (55) este un text publicitar și că
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1980: "La description mnémonique dans le roman romantique", în Littératures, nr. 38, Paris, Larousse. FUCHS C. (ed.) 1985: Aspects de l'ambiguïté et de la paraphrase dans les langues naturelles, Berna-Frankfurt / M. P. Lang. GADET F., 1981: "Tricher la langue", în Matérialité discursive, P.U. Lille. GENETTE G. 1966 "Frontières du récit", în Communications, nr. 8, reluat în Figures II, Paris, Le Seuil. 1968: "Vraisemblable et motivation", în Communications, nr. 11, Paris, Le Seuil. 1972: Figures III, Paris, Le Seuil. GOTHOT-MERSCH C. 1974
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Méthaphysique à la Rhétorique, Presses de l'Université de Bruxelles. MITTERAND H. 1980: Le Discours du roman, P.U.F., écriture. MORTIER R. 1982: L'Originalité. Une nouvelle catégorie esthétique au siècle des lumières, Genève, Droz. NEI F. 1986: "Sémantique discursive et argumentation", în Cahiers de linguistique française, nr. 7, Universitatea din Geneva. NEEFS J. 1973: "La figuration réaliste", în Poétique, nr. 16, Paris, Le Seuil. PERRONE-MOISES L. 1980: "Balzac et les fleurs de l'écritoire", în Poétique, nr. 43, Paris
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
face cu o schimbare inedită, fundamentală și ireversibilă la nivel global ca o consecință a intensificării tendințelor inerente corporatismului capitalist, dar există și un grup semnificativ de specialiști care continuă să fie sceptici față de realitatea globalizării considerând-o un construct discursiv menit să legitimeze noile politici neoliberale. Paul Hirst și Graham Thompson susțin că globalizarea nu și-a făcut încă apariția (apud. Coronado, J.P., 200312). Concentrându-și analiza pe elementele de ordin economic, aceștia afirmă că în absența criteriilor globale
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
experiențele comune (Baldwin, 1996), productivitatea persuasivă prin antrenamentul aptitudinilor retorice, al gândirii combative, critice, al capacității de a face conexiuni între idei, al liberalizării opiniilor ideologice. Identificăm aici o învățare dominată de programatic, generativă de lexical, de contextual, de procese discursive, reflexive și democratice, o învățare care schimbă modelul de organizare și ierarhia intereselor școlare. O învățare plină de reprezentări noi, de simbolism, deschisă experienței personale și cu o specificitate crescută pentru ruta profesională (Mehlhorn, 1998). I.2. Natura învățării, definiții
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
viața Bisericii locale. În 1224, a fost numit episcop al aceluiași oraș, însă a demisionat pentru a se dedica activității scolastice. Opera sa „Historia Pontificum Salonitanorum et Spalatensium”, terminată în 1226, este importantă atât pentru informațiile cu privire la modul familiar și discursiv (dar și după canoanele ars concionandi, mai degrabă decât ars praedicandi) al predicării lui Francisc, cât și pentru consemnările referitoare la faima și devoțiunea de care se bucura Francisc în timpul vieții. În ce privește predicarea păcii, să se vadă 1Cel 36. Martor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pe cel al altor acțiuni; * kinetografe mișcări pe cale le realizăm pentru a indica funcționarea corpului omenesc, dar și diferite comportamente ale animalelor; * pictografe sunt mișcările prin care descriem o imagine; * marcatorii mișcările corespunzătoare evidențierii unei unități lingvistice: cuvânt, propoziție, fragment discursiv 71. Dispozițiile: expresiile fetei Atunci când vorbim de "expresia fetei" cuiva, în mod inevitabil, ne vine în minte reprezentarea anumitor componente (privire, poziția sprâncenelor, a buzelor, o grimasa sau un zâmbet întipărit pe fata persoanei etc.). Chipul da expresie în modul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
scenă computaționala" cu vorbirea. Pe baza celor afirmate putem spune că, atât limbajul verbal, cât și comportamentul nonverbal pot fi conceptualizate că formând un sistem de semne sau simboluri, care leagă potențial oamenii în procesul de comunicare. Deși nu este discursiv, limbajul trupului, având rolul de a însoți nuanțându-l, întregindu-l pe cel vorbit, este indispensabil pentru construirea, respectiv înțelegerea adecvată a mesajelor. IV.2. Comportament nonverbal în etapa definirii identității de sine Îndemn fiecare părinte și adult să cerceteze
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
nivelul discursului, fie el oficial, profesional sau academic și literar. Limba de lemn bolșevică, transplantată și imitată fervent, idiomul oficial începând din anii 1945-1948, se caracteriza printr-un grad sporit de artificialitate și din pricina absenței totale a conceptelor și produselor discursive ale marxismului în viața intelectuală a României interbelice: cei câțiva intelectuali care aderaseră la comunism nu apucaseră nici măcar să-i asimileze cât de cât limbajul și viziunea, și cu atât mai puțin să le difuzeze, așa că primii ani ai noului
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Traian Băsescu a folosit cât a putut acele "les lieux de mémoire" tradiționale ale opoziției, sărbătorindu-și cele două victorii în Piața Universității. El continuă să cultive acest spirit, prin insistența sa, mai ales discursivă, asupra deschiderii arhivelor Securității sau a condamnării comunismului. Este totuși puțin probabil că în 2009 va putea reedita aceleași teme, după cinci ani de mandat. Este evident că își va căuta alte arme. Schimbarea preconizată a modului de scrutin, care
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a normal history: Romania's November 1996 elections, Royal Military Academy Sandhust, Chamberley, 1997. BARBU Daniel, Republica absentă. Politică și societate în România postcomunistă, Nemira, București, 1999. BÂRSAN Victor (ed.), De la postcomunism la pretranziție, Pythagora, București, 1997. BECIU Camelia, Politica discursivă. Practici politice într-o campanie electorală, Polirom, Iași, 2000. BERINDEI Mihnea, COMBES Ariadna, PLANCHE Anne, România, cartea albă, 13-15 iunie 1990, Humanitas, București, 1991. BODA Iosif, Cinci ani la Cotroceni, Evenimentul Românesc, București, 1999. BOGDAN Dan, În așteptarea redeșteptării (convorbiri
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de vocea "prezicătorului" Ciprian), afirmată deopotrivă ca principiu coercitiv și catalizator al energiilor sufletești 196. Apoi, cum "individualistul" Andrei se confruntă cu imperativul etic al comunității (ilustrat de niște personaje vag particularizate, de o instinctualitate frustă, "animalică", exhibată în practica discursivă), e de așteptat ca intriga să dezvolte povestea unei "convertiri" (de la suferință la bucurie, de la moarte la viață), ca în orice tragedie. În fapt, "legea" căreia se vede constrâns să i se supună acum tânărul intelectual înclinat să-și facă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
caracteristicilor publicului-țintă, ne arată că reorientarea către alte "arhetipuri și simboluri", către alte "interese publice" aparține societății, reorientare care pune accentul teoretic și moral pe noile teme (materii prime, daca ne este permisă expresia) pentru strategiile persuasive, nu pe strategiile discursive (produsul finit) al diverselor "manipulări" prin intermediul comunicării. Pe de altă parte, o țintă intermediară pentru orice fel de publicitate, inclusiv pentru RP o constituie mass-media, atentă, într-adevăr, la aspectele care constituie "interesul uman", fără a fi însă, nici ea
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
prin exemple luate din mass-media românească, modul in care sunt utilizate de către jurnaliști (mai mult sau mai putin conștienți de efectele de putere simbolică care se exercită asupra lor și pe care, la rândul lor, le perpetuează prin discurs) strategiile discursive care le conferă un statut dominant în câmpul mediatic. Din perspectiva lui Bourdieu, studiul limbajului care, se știe, a influențat mult științele sociale că etnologia și antropologia, are la bază presupoziția că limbajul este "obiect al intelectului", nu "instrument de
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
groupes correspondants."62 Ca exemplu, autorul evidențiază trăsăturile de exprimare ale micii burghezii (tendința de hipercorectitudine, bunăvoință culturală) care manifestă un decalaj între cunoașterea a ceea ce se cuvinte spus și apreciat, conform culturii înalte, și mijloacele de a le realiza discursiv. Astfel se manifestă în actele de limbaj tensiunea dintre ceea ce este perceput drept conform cu statutul de elită vizat și resursele culturale insuficiente, tensiune care atinge maximul în regiunile intermediare ale spațiului social. Din această perspectivă, vor deveni semnificative și trăsăturile
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Astfel se manifestă în actele de limbaj tensiunea dintre ceea ce este perceput drept conform cu statutul de elită vizat și resursele culturale insuficiente, tensiune care atinge maximul în regiunile intermediare ale spațiului social. Din această perspectivă, vor deveni semnificative și trăsăturile discursive ale micii-burghezii a literelor pe care o constituie jurnaliștii. Schimburile lingvistice sunt totodată și schimburi economice, care își capătă semificația în contextul unui raport de forță simbolic dintre un producător (emițător) care deține un anumit capital lingvistic și un consumator
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
vedere psihologic (psihanalitic) sau lingvistic. Și, oricât de lipsită de rafinament teoretic ar părea această grila, ea este extrem de eficiență, în măsura în care ne permite utilizarea conceptelor de capital, piața și preț (toate simbolice) pentru studierea schimburilor lingvistice și clarificarea unor opțiuni discursive care, altfel, ar părea cel puțin ciudate. Spre exemplu, folosirea unui dialect local într-o împrejurare oficială poate constitui o strategie care aduce profit simbolic chiar prin subminarea limbii oficiale (literare), cu un risc (adică preț) de imagine nesemnificativ. Altfel
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
părea cel puțin ciudate. Spre exemplu, folosirea unui dialect local într-o împrejurare oficială poate constitui o strategie care aduce profit simbolic chiar prin subminarea limbii oficiale (literare), cu un risc (adică preț) de imagine nesemnificativ. Altfel, cu cat piața discursiva este mai oficială, cu atat schimburile lingvistice sunt mai conforme cu manieră legitimă (oficială) de a vorbi. Iar competența lingvistică nu este, așa cum am putea crede o capacitate tehnică. Ea este, mai degrabă, o capacitate statutara însoțită de o capacitate
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
capacitate statutara însoțită de o capacitate tehnică. În acest sens, cineva (un profesor) învăța să vorbească precum un profesor, deși am putea crede că este profesor tocmai pentru că știe să vorbească într-un anumit fel, fiind tentați să atribuim capacitățile discursive celor statutare. Subtil și deseori ironic observator al fenomenului mediatic, Bourdieu identifica, printre diversele câmpuri de putere din spațiul social, si câmpul jurnalistic. Fără a-i concede o putere simbolică proprie, sociologul francez evidențiază criteriile comerciale care, prin intermediul câmpului jurnalistic
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
abstracțiune, însă una de pe urma căreia se poate obține profit simbolic (și audiența) prin transformarea forțată a ei într-o entitate concretă, adică prin reificarea unui fenomen social. Astfel, jurnaliștii o transformă într-o forță prezenta, făcând din ea o componentă discursiva eficientă opinia publică. Dintr-o mișcare, acelasi public este transformat din subiect al puterii (alegători) în obiect al puterii (opinie publică susceptibila de a fi manipulata). În consecință, desi din punct de vedere profesional jurnaliștii nu au decât calitate de
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
tot felul, pentru a-și constitui o competență specifică din reprezentarea unei autorități atât de puțin cunoscute, dar atât de prompt recunoscute cum este opinia publică. Oricât ar părea de ciudat, ambiguitățile și nebuloasele ce pot fi întâlnite în spatele strategiilor discursive (totodată strategii de imagine, joc social) sunt în avantajul părților implicate. "En d'autres termes, si leș relais réussissent à maintenir dans l'obscurité leș modalités concrètes et le degré de leur contrôle sur un segment d'environement donné, et
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
termeni des folosiți în discursul public, care se impun parcă de la sine, neavând nevoie de argumentare. Termenii de acest fel au calitatea de a lega între ele mai multe atitudini, făcându-le convergente sau interdependențe; se creează, astfel, niște "noduri" discursive foarte eficiente, care, fără a miza pe o argumentație rațională, creează totuși coerentă. Fiind intens conotați afectiv, termenii respectivi "slujesc drept justificări și repere pentru o întreagă serie de judecați, de angajamente și de acte publice"151. Mai precis, nexus-urile
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
evoluează lent, reprezentările individuale rămîn produse și variații pe care le confundăm cu impulsul care le-a dat naștere și cu procesul care le constituie în permanență. Cum putem sesiza mișcările browniene ale lumilor sociale? Cum putem încadra teoretic multiplicitățile discursive, delirante, excesive care proliferează în societățile noastre? Este cu neputință să reușim în mod demn fără o metodă și fără identificarea punctelor nodale care alcătuiesc "miezuri afective și cognitive ale grupurilor", "stări relativ stabile" ale activităților de gîndire colectivă, care
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fondate pe predominanța sentimentului, în detrimentul argumentării raționale. "Într-o primă abordare, nexus-urile pot fi caracterizate ca noduri afective, prelogice, comune unui număr mare de indivizi dintr-o societate" (ibid., p. 68). Ele leagă și înnoadă atitudini. Le orientează. Introduc și, discursiv, exprimă o formă de coerență în interiorul sistemelor cognitive: nu coerența, articulată, a argumentației, ci cea compactă a fuziunii. Nexus-urile servesc drept justificări și repere pentru o întreagă serie de judecăți, angajamente și acte publice: este cazul "patriotismului" sau "internaționalismului", "conservatorismului
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]