1,750 matches
-
Există date limitate despre evoluția bolnavilor vârstnici după intervențiile chirurgicale valvulare. Deși înlocuirea valvei aortice reprezintă de obicei tratamentul de elecție pentru regurgitarea aortică severă acută sau cronică, reconstrucția valvei aortice este posibilă uneori în regurgitarea cauzată de endocardită sau disecția de aortă. Totuși, dacă la acești pacienți nu este posibilă intervenția chirurgicală conservatoare, ar trebui efectuată înlocuirea valvulară standard. Vârsta înaintată este un factor de risc pentru mortalitatea perioperatorie și pe termen lung.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
pot fi folosite în cazul leziunilor de arteră femurală, poplitee sau tibială ca terapie de salvare pentru cazurile în care s-au obținut rezultate suboptimale prin dilatarea cu balon (exemplu: persistenta gradientului translezional, stenoza reziduală mai mare de 50% sau disecție limitatoare de flux) (nivel de evidență C); Clasa II b 2. Eficacitatea stenturilor, aterectomiei, cutting-ballon, device-uri termale sau lasere pentru tratamentul leziuilor arteriale femuro-poplitee (cu excepția intervenției de salvare în cazul rezultatelor suboptimale în dilatația cu balon ) nu este clar stabilită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
Pacienții cu stenoză de arteră renală aterosclerotică ce necesită reconstrucțe aortică pararenală (pentru tratamentul anevrismului de aorta sau a bolii severe oclusive aorto-iliace) (nivel de evidență C). 4. BOALĂ ARTERIALĂ MEZENTERICĂ Ischemia mezenterică acută poate fi datorată trombembolismului, statusului hipercoagulant, disecției arteriale sau fluxului sanguin scăzut de cauză non-ocluzivă. Ischemia intestinală cronică se datorează aproapte întotdeauna obstrucției arteriale. ISCHEMIE INTESTINALĂ ACUTĂ Diagnosticul ischemiei intestinale acute Clasa I 1. Pacienții care prezintă durere abdominala acută, severă, disproporționată față de datele examenului clinic și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
criminal condamnat la moarte și un tată care insistă să primească, după terminarea execuției, nu consolări formale și inutile, ci o misterioasă sacoșă „adusă din străinătate” (O pungă de plastic cu mânere albe). Fie că mimează oralitatea, fie că efectuează „disecții” asupra personajelor, fie că se limitează la a expune jurnalul banalității existențelor, scriitorul află soluții care să îl salveze din încrâncenarea pe care temele frecventate o presupun. Acestea sunt ironia și aparenta detașare (tipic medicală) în fața gravității unor maladii sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
volume extinse hepatice, respectiv a ansei de coledoco-jejunostomie, cu o mai buna toleranță preoperatorie a iradierii. Dezavantajele RT preoperatorii includ:bsența unei stadializări pTNM, cu delimitarea dificilă a volumelor țintă (imagistica performantă, multimodală: US, RM, CT paliază acest neajuns);îngreunarea disecției prin fibroza radio-indusă. Un interval optim de 6 săptămâni între RT și chirurgie permite estomparea inflamației radice fără a lăsa timp suficient dezvoltării fibrozei. Deși atractivă teoretic, potențialul RT preoperatorii a fost și rămâne sub-investigat prospectiv; analizele retrospective sunt pe
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
Radiografia cord-plămân, deși nu are rol diagnostic în STEMI, permite identificarea pacienților cu risc crescut postinfarct miocardic (congestie venoasă pulmonară, cardiomegalie). Având în vedere frecvența ridicată a comorbidităților la vârstnici, radiografia cord-plămân are rol important în diagnosticul diferențial (pericardită lichidiană, disecție de aortă, tromboembolism pulmonar) (13,14). Ecocardiografia. În faza acută a STEMI, permite evaluarea atât a funcției sistolice segmentare, cât și globale. La vârstnic se întâlnesc tulburări de kinetică segmentară mai întinse comparativ cu pacientul tânăr, cu repercusiuni importante asupra
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
rezolvarea herniei Morgagni-Larrey bilaterală. Datorită riscului mare de existență a unei hernii bilaterale, această cale de acces este recomandată la copii. În unele situații sacul herniar nu poate fi extirpat folosind această cale de abord. Calea de abord toracică permite disecția facilă a aderențelor, precum și extirparea în totalitate a sacului herniar. Pe de altă parte nu oferă o lumină bună asupra defectului diafragmatic, ceea ce face ca repararea acestuia să fie mai dificilă. De asemenea reducerea herniei se face mai greu, nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
lezarea vascularizației viscerelor herniate sau prin rupturi sau depolisări ale organelor parenchimatoase abdominale aflate în vecinătatea orificiului herniar (ficat, splină); impun realizarea hemostazei „la vedere”; depolisări sau rupturi ale peretelui viscerelor herniate (necesită repararea prin sutură);deschiderea cavității pleurale în timpul disecției efectuate prin abord abdominal (impune sutura pleurei, cu drenajul cavității pleurale respective);deschiderea pericardului (necesită sutura acestuia);lezarea plămânului sau a viscerelor mediastinale (indiferent de calea de abord);în condițiile abordului prin toracotomie, se poate produce lezarea pediculilor vasculari intercostali
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
în tratamentul herniilor diafragmatice postero-mediale. Dispozițiile trocarelor pot fi identice cu cele recomandate pentru abordul miniinvaziv al herniilor hiatale. Timpii operatori sunt asemănători, constând în: reducerea în abdomen a viscerelor herniate în torace și așezarea lor în poziție anatomică normală, disecția și extirparea sacului herniar, închiderea defectului diafragmatic (cu/fără folosirea plasei de material sintetic pentru întărirea suturii frenice) și realizarea unei valvuloplastii totale sau parțiale. Nu trebuie uitată importanța unei explorări corecte a cavității peritoneale pentru depistarea și rezolvarea malformațiilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
sistematice, întemeiată de filosofi, nu elucidează decât unele dintre problemele artei, de vreme ce judecata estimativă se poate bizui doar „pentru o primă aproximație” pe „intuiția și finețea exegetului”, pe când întemeierea ei riguroasă „nu se poate lipsi de cercetarea atentă, chiar de disecția operei cu ajutorul instrumentelor oferite de noile metode”. După studierea artei îndeosebi ca parte integrantă a culturii, în cartea Artă și civilizație (1976) ea e abordată ca fapt de civilizație. Felul și măsura în care opera de artă se afirmă sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
sistemului nervos central. Descrierea corectă a anatomiei cordului a fost efectuată pentru prima dată de Mondino de Luzzi (1270-1326) cel care ridică pentru prima dată problema existenței unor pori la nivelul septului interventricular. Leonardo da Vinci (1452-1519) efectuează printre primele disecții cu caracter științific, anatomia cordului fiind pentru prima dată atent ilustrată prin desene. Leonardo da Vinci susține că prin cord nu trece aer, ci doar sânge (fig.1 ). Andreas Vesalius (1514-1564) publică în 1543, De humani corporis fabrica, prezentând descrieri
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
diferență de 5-10 mm Hg.; la a doua oară măsurare se va cuantifica tensiunea la brațul la care s-au decelat valorile tensionale mai mari. O diferență mai mare de 15 mm Hg atrage atenția asupra posibilei existențe a unei disecții de aortă. Tensiunea arterială și frecvența cardiacă trebuie cuantificate în 2 (două) poziții: clinostatism (culcat), după repaus de minim 10 minute și ortostatism (în picioare) după 3 minute. În mod normal, tensiunea arterială sistolică rămâne neschimbată sau scade cu maxim
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și autorul a 500 de opere dintre care multe au dispărut la incendiul Templului Păcii în 192, în preajma căruia erau depozitate. Au rămas posterității doar 83, dintre care, cele mai traduse, mai circulate și cercetate sunt cele privind: pregătirile anatomice, disecția, fiziologia, patologia, sistemele medicale, sectele medicale și critica lor, recomandări studenților, terapeutică, practică medicală curentă; teme de filosofie, filologie, retorică, arte etc. Cartea sa, considerată breviar medical al Evului Mediu, se intitulează Ars parva și se referă la esențialul medical
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ca impuri. Se pare că știau că șoarecii, șobolanii transmit ciuma. Unele texte relatează cazuri de reanimare prin insuflare de aer gură la gură (Cartea regilor). Anatomia și fiziologia erau mai mult percepute intuitiv, căci după lege, evreii nu făceau disecții pe cadavre și nu experimentau. Nu făceau distincția între nervi, vase sanguine, mușchi, tendoane etc. Nu cunoșteau circulația sanguină și credeau ca Aristotel, că măduva spinării și creierul au aceeași substanță. Cunoștințele de medicină veterinară erau raportate la om, la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și făcând loc, în paralel și budismului. Medicina chineză stă în acest timp mai mult sub semnul ei curent, pe axa om-cer, într-o viziune cosmologică pe care am mai întâlnit-o și în alte lumi antice. De aici refuzul disecțiilor, apărarea integrității microcosmosului uman de sub zodia macrocosmosului, a toate cuprinzător. De aici imaginea unei anatomii cu destule erori privind atât numărul organelor cât și funcționalitatea lor. Ei gândeau structura organismului după cea a cosmosului, constelațiilor dinspre care venea „suflul vital
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mare de vreo 200 tipuri de pulsuri descrise, unele anunțând decesul. Experiența medicală se transmitea, ca la medicii greci, din tată în fiu și ajunsese cunoscută și la popoarele vecine, cu toată fragilitatea cunoștințelor anatomiei, motivată de rezerva lor față de disecții. Chinezii construiau imaginativ planșe anatomice, de unde și imperfecția lor. Pe la începutul mileniului I î.Chr., ei foloseau anestezia în castrarea celor din serviciul imperial. De asemenea făceau operații chirurgicale pe oase și operații cezariene ș.a. Terapeutica chineză, ca și cea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cele dietetice sau a calmării cu apă rece în cazul epilepsiei, pe care o considerau de cauză materială. în mileniul I al erei noastre, chinezii au început să facă autopsii pe cadavrele condamnaților la moarte. Cultul morților însă le interzicea disecția. După tradiție medicina Yang (pozitivă) ar avea o vechime de vreo 5000 de ani. Terapia botanică era cea mai dezvoltată. în tratamentele lor, în concepția lor medicală, chinezii, văzând un tot relaționat cosmic, prescripțiile erau făcute în acest orizont interfuncțional
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sec. XII) în 173 de capitole dar și Compendium Salernitanum, în care se reflectă ideile medicale ale somităților acestei școli ca: Johannes Platearius, Caphon, Ferrarius, Trotula ș.a. De reținut este renumita Anatomie scrisă de Caphon. Realizată științific pe bază de disecții pe cadavre, de femei și de bărbați, ea s-a constituit în materie de învățământ pentru următoarele secole. Școala medicală din Salerno a abordat toate domeniile teoriei și practicii medicale și a scos medici și prin ei, opere care i-
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
așa vor ajunge în Rai“. Discipolii l-au recunoscut ca mare profesor și pe Guy de Chauliac, autor al Chirurgia Magna în care se află consemnat tot ce se știa despre această ramură medicală. Abia în 1366 s-a acceptat disecția la Montpellier. Aici au venit mari profesori, au fost excelenți elevi și au ieșit mulți medici de renume. Nostradamus (Michel de Notre Dame) medicul astrolog și literat tot aici s-a format. Istoriile medicale detaliate citează mulți anatomiști, medici generaliști
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în medicină, contemporanii lor sunt: Rolando de Parma (Chirurgia - 1264), Bruno de Longoburgo (Chirurgia Magna - 1252), Guy de Chauliac (Chirurgia Magna - 1363), Lanfranchi (Chirurgia Magna - 1290), Mondino dei Luzzy (Anatomia - 1316), Barnabe (Tratatul de oftalmologie - 1330). De reținut și prima disecție umană efectuată la Universitatea din Bologna în anul 1281, iar în 1375 se autorizează disecția umană la Universitatea din Montpellier. Renașterea, cu tot avântul și realizările ei nu și-a întors fața de la Evul Mediu, influențat de Bizanțul medical. A
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1252), Guy de Chauliac (Chirurgia Magna - 1363), Lanfranchi (Chirurgia Magna - 1290), Mondino dei Luzzy (Anatomia - 1316), Barnabe (Tratatul de oftalmologie - 1330). De reținut și prima disecție umană efectuată la Universitatea din Bologna în anul 1281, iar în 1375 se autorizează disecția umană la Universitatea din Montpellier. Renașterea, cu tot avântul și realizările ei nu și-a întors fața de la Evul Mediu, influențat de Bizanțul medical. A afirma o concepție nouă nu înseamnă neapărat a o nega pe cea anterioară. Sf. Toma
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
posibilitate de difuzare. Umanismul acestei epoci, exprimat prin filosofi, artiști, scriitori și medici dorea să cucerească lumea. în acest efort, spre desăvârșirea ființei umane, un rol important l a avut spiritul caritabil bizantin dar și cunoașterea corpului uman prin aprobarea disecțiilor, prin inventarea tiparului care a favorizat răspândirea rapidă a informațiilor culturale, prin perioada de stabilitate și înflorire economică care a dus la dezvoltarea științelor și artelor. Nici un alt domeniu de gândire și faptă nu leagă mai bine Evul Mediu de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
său Chirurgia Magna, a făcut epocă. Răsunet a avut și Chirurgia scrisă de Jan Yperman, în Belgia. Marile universități de medicină aveau anexe în centrele mai mici, al căror număr va crește mereu până la 1793, când vor fi desființate. Prima disecție, în 1281, pe cadavru uman a fost urmată de prima autopsie medico-legală în 1302, realizată de Bartolomeo Varignona. Numele anatomistului Mondino dei Luzzi (Bologna) se face cunoscut în secolul XIV prin Anatomia sa, ajunsă carte de referință în Renaștere și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sănătoși, de a trăi mai mult, medicina i-a răspuns cu eforturile și sacrificiile sale, dar în condiții deatâtea ori nesatisfăcătoare și cu mijloace rudimentare. Medicina a fost ajutată de dezvoltarea farmacologiei, de apariția microscopului, de cunoașterea organismului uman prin disecție ca și de tiparul cu litere mobile, realizat de olandezul Coster (1423) și de Johan Gutenberg (1445). Această din urmă invenție a deschis noi perspective învățământului prin dezvoltarea bibliotecilor, emanciparea spiritului renascentist care-și mărește astfel capacitatea de afirmare și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și pe Copernic, Montaigne ș.a. Nu se poate să nu arătăm și contribuția pictorilor Renașterii la faima medicinei: Albert Dürer scrie o carte de anatomie cu planșe studiu pentru artiști, Michelangelo într-o încăpere mai tainică, în Florența, a făcut disecții pe cadavre umane și mai presus de toți, Leonardo da Vinci care a făcut 32 de disecții pe cadavre de bărbați și femei de diferite vârste, dorind să pătrundă secretele corpului uman, ale vieții și morții, o curiozitate specific renascentistă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]