3,344 matches
-
în cadrul partidului și va putea impune propriile preferințe în detrimentul celorlalți. Implicațiile acestui fapt pot fi analizate în contextul distribuției resurselor publice de la nivelul Deseori, în cadrul partidelor apar interese individuale și agende paralele care pot avea ca rezultat strategii și propuneri divergente. De exemplu, la nivel local relațiile dintre filialele partidelor pot diferi de cele de la nivel național, iar alianțele pot funcționa diferit. În România, sistemul de partide a evoluat de la centralizare spre descentralizare și a culminat cu scăderea numărului de partide
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
instrument de cunoaștere, înțelegere, intervenție și reușită în rezolvarea problemelor sau a situațiilor de instruire și educație; * calități ale memoriei ca: rapiditatea întipăririi și stocării informațiilor, rapiditatea recunoașterii și reproducerii acestora într-o formă selectivă; * gândire logică, critică, sistematizată și divergentă, care oferă posibilitatea analizei unei probleme din mai multe perspective, găsind mai multe soluții și adoptând-o pe cea mai eficientă; * capacitate de comunicare manifestată în: fluența vorbirii, fluența asociativă, fluența ideațională, fluența expresivă, încărcătură emoțională; * spirit de observație, curiozitate
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
și, adesea, să producem soluții inovative sau care au un caracter de noutate măcar pentru noi înșine. Conform modelului școlii americane de rezolvare creatoare a problemelor (individual sau în grup) pentru fiecare etapă a procesului de rezolvare corespunde o fază divergentă și una convergentă, ghidate corespunzător în baza anumitor principii. Astfel, pentru fazele divergente ale procesului avem șase reguli de bază: înlătură critica; caută cât mai multe idei; acceptă toate ideile; mărește-ți (susține-ți) singur efortul în timpul procesului de căutare
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
măcar pentru noi înșine. Conform modelului școlii americane de rezolvare creatoare a problemelor (individual sau în grup) pentru fiecare etapă a procesului de rezolvare corespunde o fază divergentă și una convergentă, ghidate corespunzător în baza anumitor principii. Astfel, pentru fazele divergente ale procesului avem șase reguli de bază: înlătură critica; caută cât mai multe idei; acceptă toate ideile; mărește-ți (susține-ți) singur efortul în timpul procesului de căutare a soluțiilor; lasă timp ideilor să „dospească”; combină ideile în cât mai multe
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
și în trecut. În loc de creativitate și creativ erau utilizați termeni ca: dotație, aptitudine, talent, genialitate, imaginație creatoare și chiar inteligență. Nici astăzi creativitatea nu s-a debarasat de sinonime: inteligență fluidă (R. B. Cattell), gândire direcționată creatoare (Ernest Hilgard), gândire divergentă (J. P. Guilford), rezolvare specifică de probleme (A. Newell, H. A. Simon), imaginație creatoare (T. Ribot, J. Piaget), imaginație constructivă (A. Osborn), gândire aventuroasă (F. Bartlett). (Ana Stioca, 1983). De aceea considerăm necesare o serie de delimitări conceptuale: Creativitatea generală (potențială
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
rezolvare a unei probleme care se realizează de obicei algoritmic și urmărește obținerea unei singure soluții. Ea vizează obținerea unei varietăți de soluții fără aportul strict al algoritmilor. Legatura este reprezentată însă de modurile diferite de gândire umanădivergentă / convergentă. Gândirea divergentă înseamnă căutarea cât mai multor soluții la o problemă sau căutarea în cât mai multe direcții a soluției, pe când gândirea convergentă semnifică rezolvarea problemelor pe căi rutiniere. Gândirea divergentă presupune o abordare liberă, care permite găsirea mai multor răspunsuri la
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
este reprezentată însă de modurile diferite de gândire umanădivergentă / convergentă. Gândirea divergentă înseamnă căutarea cât mai multor soluții la o problemă sau căutarea în cât mai multe direcții a soluției, pe când gândirea convergentă semnifică rezolvarea problemelor pe căi rutiniere. Gândirea divergentă presupune o abordare liberă, care permite găsirea mai multor răspunsuri la variate probleme. Creativitatea nu poate fi totuși redusă, cum susține Guilford, la gândirea divergentă, ale cărei proprietăți principale sunt fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, sensibilitatea față de probleme, redefinirea și elaborarea. Un
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
mai multe direcții a soluției, pe când gândirea convergentă semnifică rezolvarea problemelor pe căi rutiniere. Gândirea divergentă presupune o abordare liberă, care permite găsirea mai multor răspunsuri la variate probleme. Creativitatea nu poate fi totuși redusă, cum susține Guilford, la gândirea divergentă, ale cărei proprietăți principale sunt fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, sensibilitatea față de probleme, redefinirea și elaborarea. Un rol important în creativitate o au și o serie de alți factori precum: factori afectivi motivaționali; factori de personalitate (atitudini, aptitudini speciale); factori socio-culturali (particularitățile
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
de alți factori precum: factori afectivi motivaționali; factori de personalitate (atitudini, aptitudini speciale); factori socio-culturali (particularitățile social-istorice etc.); factori socio-educaționali (familia, învățământul etc.). Desigur, creativitatea nu trebuie redusă la activitatea gândirii. Dar aceasta nu înseamnă că trebuie minimalizat rolul gândirii divergente sau al altor factori intelectuali cum este imaginația. De asemenea, nu trebuie subdimensionat, așa cum se poate deduce din unele lucrări, nici rolul factorilor psihologici în general. Într adevăr, creativitatea nu poate fi altceva decât, cum spunea un autor, „ansamblul unitar
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
decisivă în performanța și succesul școlar al fiecărui elev. Ea se dezvoltă și se conservă prin intermediul educației. Studiile diferitor cercetători, ca de pildă P. Guilford, au pus în evidență posibilitatea de a distinge tipuri diferite de inteligență manifestată în: * gândirea divergentă gândire multidirecționată care are trăsături definitorii: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea, sensibilitatea la problemă și redefinirea; * gândirea convergentă gândire focalizată pe o problemă fiind și principalul mecanism de achiziționare a capitalului informațional; Alții autori (Ana Stoica, 2004, p.112) indică prezența
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
constructiv de spirit critic. * transformarea cu subspeciile sale de definire și redefinire, extrem de importante în stadiul inițial al procesului creativ/ de rezolvare creativă a problemelor, acela de formulare a problemei și reformulări ulterioare, pentru a o face mai deschisă ideilor divergente. * gândirea analogică / metaforică (termenii fiind sinonimi în literatura creativității) -este abilitate de a prelua o idee dintr-un context și de a-l utilize în altul, a prelua o soluție de la o problemă similară, a vedea o conexiune între o
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
Puține persoane dispun de această calitate, de altfel extrem de importantă, atâta timp cât asigură productivitatea, fluența producției și de aici șansa originalității și perfecțiunii. Elevii și adulții trebuie îndemnați să-și formeze deprinderea de a genera mai multe variante la toate problemele divergente cu care se confruntă în viața profesională și personală. G. Davis, (Ana Stoica Constantin, 2004, p. 132) grupează atributele persoanei creative după cum urmează: * Conștienta creativității, încrederea în sine și valorizarea creativității. Majoritatea persoanelor foarte creative sunt conștiente de capacitatea lor
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
procesului de învățământ. 9. Relații pedagogice Relații permisive, de emulație și creație, de încurajare a manifestării inițiativelor, de consiliere și mentorat. 10. Evaluarea produselor, a rezultatelor procesului de învățământ Crearea de itemi pentru o bază de date, în vederea evaluării gândirii divergente, imaginației, creativității, flexibilității în gândire, capacității de asociere și combinare etc. metodologiei creativității în timpul activității de grup. Antrenamentul este proiectat ca o înlănțuire dinamică de strategii, tehnici, metode de creativitate, inventivitate urmărind fazele principale ale elaborării deprinderilor și dezvoltării abilităților
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
medii transparente delimitate de suprafețe plane sau sferice. Forma diferită a lentilelor produc unghiuri de refracție diferite. Lentilele convergente apropie razele de lumină și dacă sunt folosite de a observa obiecte le măresc sau le apropie, în funcție de distanța obiect-lentilă. Lentilele divergente produc separarea fasciculului de lumină și dacă sunt folosite între ochi și obiect, fac ca acesta să pară mai mic. Să studiem ce se întâmplă dacă introducem o lentilă convergentă în aer într-un mediu cu indice de refracție mai
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lucru: • Umpleți cuva cu apă; Introduceți puțină fluoresceină; • Introduceți lentila de aer în cuva cu lichid și iluminați-o cu un fascicul paralel de lumină de la sursa cu fantă. Răspuns: Lentila de aer convergentă când o introducem în apă devine divergentă, împrăștie razele paralele care ajung pe ea. Orice lentilă are două focare, iar distanța de la focar la lentilă, numită distanță focală, este o caracteristică a celor două medii lentilă mediu exterior. De aceea, orice lentilă se comportă în funcție de mediul exterior
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
pe ea. Orice lentilă are două focare, iar distanța de la focar la lentilă, numită distanță focală, este o caracteristică a celor două medii lentilă mediu exterior. De aceea, orice lentilă se comportă în funcție de mediul exterior acesteia, putând deveni din convergentă divergentă și invers, dacă o introducem în alt mediu. REFLEXIA TOTALĂ A LUMINII Reflexia totală (numită uneori și reflexie internă totală) este fenomenul optic de reflexie a luminii pe suprafața de separare dintre două medii transparente, atunci cînd mediul din care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
mediu transparent de indice de refracție n în care lumina străbăte distanța d. 9. Pentru aparatele optice cu imagini reale totdeauna imaginea este mărită. 10. Punctele conjugate sunt punctele obiect și imagine. 11. Lupa este un sistem optic convergent sau divergent. 12. Lumina este o undă electromagnetică. 13. Lumina la trecerea din apă în sticlă ( napă< nsticlă) își micșorează viteza. 14. Imaginea unui obiect într-o lentilă divergentă poate fi și reală. 15. Microscopul obține o imagine virtuală și mai mare
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
sunt punctele obiect și imagine. 11. Lupa este un sistem optic convergent sau divergent. 12. Lumina este o undă electromagnetică. 13. Lumina la trecerea din apă în sticlă ( napă< nsticlă) își micșorează viteza. 14. Imaginea unui obiect într-o lentilă divergentă poate fi și reală. 15. Microscopul obține o imagine virtuală și mai mare decât obiectul. 16. Putem obține o imagine mai mare decât obiectul cu o oglindă plană sau sferică. 17. Imaginea unui obiect într-o oglindă plană este totdeauna
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
mai mare decât obiectul cu o oglindă plană sau sferică. 17. Imaginea unui obiect într-o oglindă plană este totdeauna virtuală. 18. O lentila biconvexă poate avea distanța focală f = 30cm. 19. Asociind o lentilă convergentă urmată de o lentilă divergentă într-un sistem optic, se poate obține imaginea virtuală mărită a unui obiect. 20. O prismă optică aflată în aer care se introduce într un lichid își micșorează unghiul de deviație minimă. 21. Secțiunea pricipală a unei prisme cu reflexie
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
IV. Despre lentila convergentă se poate afirma că: 1. formează numai imagini reale; 2. are două focare principale; 3. una din suprafețe poate fi concavă; 4. se poate utiliza ca lupă. V. Un obiect real se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate produce interferență. TEST 4 1. O lentilă de grosime e este considerată subțire dacă. 2. Pentru o lentilă divergentă imaginea este totdeauna reală dacă. 3. Un fascicul paralel este reflectat tot paralel dacă. 4. Referitor la imaginea unui obiect într-o oglindă plană se poate afirma că. 5. Imaginea unui obiect real obținută cu ajutorul unei oglinzi convexe este. 6
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de lumină. În cazul hipermetropiei, oamenii au tendința să depărteze obiectele de ochi. În cazul miopiei, se apropie obiectele de ochi. Refracția este un termen din latină și are sensul de frângere, rupere. Lentila convergentă strânge razele de lumină. Lentila divergentă împrăștie razele de lumină. Ochiul este asemenea camerei obscure. Ochiul conține o lentilă convergentă numită cristalin. Ochiul și aparatul fotografic sunt instrumente optice care dau imagini reale. Culorile primare în televiziune sunt: roșu, galben și albastru. Într-o zi cu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
aer (n1 = 1) într-un mediu cu indicele de refracție n2. Pentru un unghi de incidență i = 45 0, unghiul de refracție este r = 30. Indicele de refracție n2 are valoarea. 3. Dintre parcursurile razelor de lumină printr-o lentilă divergentă redate în Fig.2.3. de mai jos, NU este corect cel reprezentat în figura . 4. Un obiect liniar luminos este situat transversal pe axul optic principal al unei lentile convergente, la distanța x1= -15 cm de aceasta. Imaginea formată
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
9 1. Unghiul unei prisme optice este egal cu unghiul de deviație minimă. În ce domeniu poate varia indicele de refracție al prismei ca să fie îndeplinită condiția de mai sus? 2. Pentru determinarea experimentală a distanței focale a unei lentile divergente se realizează un sistem alipit format din lentila divergentă și o lentilă convergentă având distanța focală f2 = 8 cm. Sistemul astfel format se așază pe un banc optic. Se constată că pentru a obține o imagine clară a obiectului real
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
unghiul de deviație minimă. În ce domeniu poate varia indicele de refracție al prismei ca să fie îndeplinită condiția de mai sus? 2. Pentru determinarea experimentală a distanței focale a unei lentile divergente se realizează un sistem alipit format din lentila divergentă și o lentilă convergentă având distanța focală f2 = 8 cm. Sistemul astfel format se așază pe un banc optic. Se constată că pentru a obține o imagine clară a obiectului real situat pe axa optică la distanța d1=18 cm
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]